Fond funciar rectificare titlu de proprietate

Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta C.J.S.D.P.P.T. în contradictoriu cu intimaţii S.F. SRL, C.L.P. S.D.P.P.T., R.G. şi O.C.P.I.I., având ca obiect fond funciar rectificare titlu de proprietate nr. xxx/22.01.2003, apel declarat împotriva sentinţei civile nr. xxx/12.12.2018 şi a încheierilor din 16.11.2017 şi 15.11.2018 pronunţate de J.R. în dosarul nr. xxx/286/2017.

Cauza a rămas în pronunţare în şedinţa publică din data de 16.05.2019, cele constatate de către instanţa de judecată fiind consemnate prin încheierea de şedinţă din acea zi care face parte integrantă din prezenta şi, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunţarea pentru 23.05.2019 şi ulterior pentru astăzi, 30.05.2019 când instanţa, deliberând, a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Asupra apelului declarat constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. xxx/12.12.2018 pronunțată de J.I. a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta S.F. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții C. L. F. F. P. și C.J.F.F.I.

Au fost obligate pârâtele la modificarea sau rectificarea titlului de proprietate nr. xxx/22.01.2003, emis pe numele defunctei R.M., în conformitate cu concluziile expertizei tehnice judiciare efectuate în cauză, și anume: imobilul cu suprafața de 5400 mp va fi menționat ca fiind situat în T25/1 A635/2/6/30/3, parcelele T25/1 F 633/2/30/3, T25/1 Parcela A 635/2/30/3, T25/1 Parcela HB 632/30/3, imobilul cu suprafața de 7200 mp va fi menționat ca fiind situat în T 25/1 a 629/3/17/2., parcelele T25/1 Parcela A 635/2/17/2, T25/1 Parcela F 633/2/17/2 și T28/1 Parcela A 687/6/17/2, iar imobilul cu suprafața de 2700 mp va fi menționat ca fiind situat în T 29/1,  parcela A 705/1/114.

Au fost păstrate celelalte mențiuni ale titlului de proprietate.

A fost respins ca inadmisibil capătul de cerere privind constatarea faptului că actele subsecvente titlului de proprietate sunt rectificate implicit.

A fost obligată pârâta C.L.F.F.P. să achite reclamantului suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert.

A fost obligată pârâta C.J.F.F.I. să achite reclamantului suma de 1021 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert.

Pentru a se pronunța astfel, a reținut instanța de fond că prin Titlul de proprietate nr. xxx/22.01.2003, emis pe numele defunctei R.M., acesteia i s-a reconstituit suprafața de 3,92 ha teren situat in extravilan Prisăcani. În baza Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. xxx/31.07.2009 de către BNP A.O. (Anexa 1) reclamanta a achiziționat terenul arabil în suprafață de 5400 mp, amplasat în tarla 25/1, parcela 635/2/6/30/3, terenul arabil în suprafață de 7200 mp, amplasat în tarla 25/1, parcela 629/3/17/2 și terenul arabil în suprafață de 2700 mp, amplasat în tarla 29/1, parcela 705/1/114, identificat în Titlul de proprietate nr. xxx/22.11.01.2003, precum și alte suprafețe de teren ce nu fac obiectul prezentului dosar. Cu ocazia demersurilor privind intabularea acestuia, s-a constatat că terenul are alți indicatori cadastrali. Aceste aspecte rezultă din cuprinsul contractului autentificat depus la dosar, unde este menționat inclusiv amplasamentul terenului ce e cuprins in titlul de proprietate contestat.

De asemenea, a reținut instanța de fond că acest contract a fost încheiat între reclamantă și numitul R.G., moștenitorul numitei R.M., beneficiara din titlul de proprietate menționat.

Instanța de fond a mai reținut că, în ce privește acțiunea de modificare/rectificare a unui titlu de proprietate emis în condițiile legilor fondului funciar cu privire la amplasamentul înscris, prin ea se tinde la stabilirea amplasamentului real al suprafețelor reconstituite prin raportare la planurile parcelare, procesele verbale de punere în posesie în zonă și schițele terenurilor, pentru ca în final situația de fapt să corespundă cu mențiunile înscrise în titlul de proprietate, și astfel beneficiarul titlului să se poată bucura de toate atributele dreptului de proprietate.

S-a mai constatat că reclamanta e îndreptățită să formuleze prezenta cerere de obligare a pârâtelor la rectificarea titlului de proprietate, având în vedere calitatea de proprietar cu privire la suprafața de teren vândută prin contractul autentificat, descris mai sus. Reclamanta, în calitate de proprietar al terenului respectiv, se bucură de toate atributele dreptului de proprietate, astfel încât pentru a le putea exercita are tot interesul de a se folosi de mijloacele legale pentru a înlătura orice discrepanțe dintre actul de proprietate și situația din teren.

Astfel, instanța de fond a constatat că interesul de modificare a titlului de proprietate ce face obiectul litigiului se raportează la imobilul din titlul de proprietate menționat, vândut ulterior reclamantei, pe care aceasta dorește să îl intabuleze.

În ce privește cele trei corpuri de teren, cu suprafețele de 5400 mp, 7200 mp și 2700 mp, astfel cum au fost identificate în cuprinsul raportului de expertiză, realizat de expertul P.D., ce face parte componentă din prezenta hotărâre, instanța de fond a reținut că aceste terenuri au fost identificate conform anexelor 13-18 din cuprinsul raportului de expertiză. Din acestea, rezultă faptul că există erori în titlul de proprietate cu privire la indicatorii topografici ale celor trei suprafețe de teren.

A apreciat instanța de fond că între mențiunile înscrise în titlul de proprietate și situația în fapt a terenului trebuie să există o concordanță deplină, pentru ca cel îndreptățit la stabilirea dreptului de proprietate să poată beneficia de toate atributele dreptului de proprietate care i-a fost reconstituit. De asemenea, instanța de fond a reținut că aceste concluzii din cuprinsul raportului de expertiză avizat de OCPI sunt cele corecte privind indicatorii cadastrali ai celor trei imobile, impunându-se corectarea indicatorilor cu privire la suprafețele de 5400 mp, 7200 mp și 2700 mp, înscrise în extravilan comuna Prisăcani, având în vedere că amplasamentele suprafețelor înscrise în titlu nu corespund cu situația reală din teren existentă la momentul punerii în posesie și eliberării titlului, motiv pentru care beneficiarul dreptului de  proprietate nu se poate bucura de toate atributele acestui drept.

În consecință, instanța de fond a admis cererea și a obligat pârâtele la modificarea sau rectificarea titlului de proprietate nr. xxx/22.01.2003, emis pe numele defunctei R.M., în sensul că imobilul cu suprafața de 5400 mp este situat în T25/1 A635/2/6/30/3, parcelele T25/1 F 633/2/30/3, T25/1 Parcela A 635/2/30/3, T25/1 Parcela HB 632/30/3, imobilul cu suprafața de 7200 mp este situat în T 25/1 a 629/3/17/2., parcelele T25/1 Parcela A 635/2/17/2, T25/1 Parcela F 633/2/17/2 și T28/1 Parcela A 687/6/17/2, iar imobilul cu suprafața de 2700 mp e situat în T 29/1 ,  parcela A 705/1/114.

În ceea ce privește cererea de constatare a faptului că actele subsecvente sunt rectificate implicit, instanța de fond a respins această cerere ca inadmisibilă, având în vedere faptul că, în baza art. 35 Cod proc. civ., instanța poate să constate existența sau inexistența unui drept, în situația în care partea interesată nu poate solicita realizarea dreptului pe orice altă cale legală. Constatarea unei stări de fapt poate fi solicitată doar în condițiile art. 364 Cod proc. civ., condiții ce nu sunt întrunite în cauză.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța de fond a reținut că reclamantul a achitat onorariul expertului în specialitatea topografie, în cuantum de 3021 lei, așa cum rezultă din chitanțele depuse la dosar. S-a avut în vedere faptul că obligarea la plata acestei sume are la bază ideea de culpă procesuală, astfel încât, pornind de la acest principiu, instanța de fond a apreciat că pârâtei C.L.F.F.P. îi revine culpa procesuală principală în prezenta cauză deoarece aceasta are printre atribuții stabilirea amplasamentului terenului reconstituit, pârâta fiind cea care a efectuat punerea în posesie cu teren aflat raza comunei Prisăcani. Cu toate acestea, instanța de fond nu a reținut susținerile pârâtei C.J.F.F.I., potrivit cărora aceasta nu ar avea nicio culpă în cauză, întrucât comisia județeană este cea care emite titlul de proprietate, iar ca emitentă are obligația de a verifica documentația care stă la baza titlului.

De asemenea, instanța de fond nu a luat în considerare susținerile pârâtei C.L.F.F.I. privind achiesarea acesteia la cererea de chemare în judecată, de vreme ce aceasta achiesare este condiționată de administrarea probei cu expertiză topometrică la care face referire și pârâta în întâmpinare, și pe care instanța a considerat-o esențială în soluționarea cauzei.

S-a mai reținut că obligarea acestor pârâți la plata cheltuielilor de judecată nu va fi dispusă în solidar, având în vedere pozițiile procesuale și obligațiile distincte ale acestora, precum și gradul diferit de culpă apreciat de către instanță cu privire la fiecare dintre comisii.

Față de motivele anterior reținute, în baza art. 453 alin. 1 și art. 455 Cod proc.civ., instanța de fond a obligat pârâta C.L.F.F.I. să achite reclamantului suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert, iar pârâta C.J.F.F.I. să achite reclamantului suma de 1021 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert.

Împotriva acestei sentințe civile și a încheierilor din 16.11.2017 și din 15.11.2017, a declarat apel pârâta C.J.S.D.P.P.T.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului, apelanta a susținut că instanța nu poate dispune în mod direct obligarea comisiilor de fond funciar la rectificarea, respectiv modificarea unui titlu de proprietate, în absența îndeplinirii procedurii speciale prevăzute de lege. Astfel, potrivit art. 591 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 219/19.11.2012, „(1) Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară. (2)Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene. (3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară”. Ordinul nr. 700/2014 al Directorului General al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cu modificările și completările ulterioare, în art. 235, conține prevederi referitoare la procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate. Având în vedere dispozițiile legale menționate, precum și legislația funciară în vigoare, în baza documentației întocmite de către comisia locală de fond funciar și a verificărilor efectuate, comisia județeană de fond funciar soluționează prin hotărâre solicitarea persoanelor îndreptățite privitoare la rectificarea titlului de proprietate. Potrivit art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, împotriva hotărârii comisiei județene de fond funciar se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Prin urmare, susține apelanta că în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea pârâtelor la modificarea sau rectificarea titlului de proprietate nr. xxx/2003, în conformitate cu concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, fără îndeplinirea procedurii prevăzute de lege, procedură care se declanșează prin formularea de către persoanele îndreptățite a cererii de rectificare/modificare a titlului de proprietate și anexarea la această cerere a actelor necesare, înaintarea către comisia județeană de fond funciar a documentației necesare și a propunerii comisiei locale de fond funciar în ceea ce privește solicitarea referitoare la rectificarea titlului de proprietate, analizarea întregii documentații de către comisia județeană de fond funciar, adoptarea de către comisia județeană de fond funciar a hotărârii prin care se soluționează cerere de rectificare a titlului, hotărâre care poate fi contestată de către persoanele nemulțumite în condițiile prevăzute de lege. În situația în care prin hotărârea comisiei județene de fond funciar se admite cererea de rectificare/modificare a titlului de proprietate, dispunându-se rectificarea/modificarea titlului, hotărârea comisiei județene de fond funciar se transmite oficiului de cadastru și publicitate imobiliară care, în baza acesteia, procedează în mod efectiv la rectificarea titlului, potrivit art. 235 alin. 5 din Ordinul nr. 700/2014.

Apelanta mai susține că în mod greșit instanța de fond instanța de fond a obligat-o la plata sumei de 1021 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu expert), având în vedere faptul că nu se poate reține o culpă în sarcina sa. Astfel,  comisia județeană de fond funciar are competențe doar în ceea ce privește stabilirea întinderii dreptului de proprietate și nu în ceea ce privește stabilirea amplasamentului terenului pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate. Mai mult, comisia județeană nu are abilitatea legală de a verifica dacă datele înscrise de comisiile locale de fond funciar în procesele-verbale de punere în posesie sunt corecte și corespund situației reale.

Apelanta a mai susținut și faptul că în mod greșit instanța de fond, la termenul de judecată din 16.11.2017, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I., având în vedere disp. art. 235 alin. 5-8 din Ordinul nr. 700/2014 al Directorului General al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, potrivit cărora OCPI este instituția care efectuează în mod practic orice modificare (rectificare, anulare, etc.) intervenită cu privire la un titlu de proprietate emis pentru teren situat pe raza mun. Iași.

De asemenea, apelanta a susținut că prin încheierea din 15.11.2018, instanța de fond, deși a constatat că pârâtul R.G. era decedat la data introducerii acțiunii, a constatat că nu se impune introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia. Or, titlul de proprietate nr. xxx/2003 cu privire la care se poartă prezentul litigiu este emis pe numele R.V.M., iar potrivit certificatului de moștenitor nr. xxx/26.09.2008, moștenitor al acesteia este fiul R.V.G., persoană ce a fost chemată în judecată în prezenta cauză. Potrivit art. 59 C.pr.civ, „Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură”. În toate situațiile în care se solicită rectificarea, modificarea sau anularea unui act juridic, chemarea în judecată a tuturor părților implicate în emiterea acestuia, iar în special a titularilor dreptului înscris în titlu reprezintă o condiție necesară, constituind un caz de coparticipare procesuală obligatorie, iar ignorarea acestui aspect conduce la respingerea acțiunii pentru lipsa coparticipării procesuale.

Necesitatea chemării în judecată a titularului sau, dacă este cazul, a moștenitorilor titularului dreptului înscris în actul juridic a cărui modificare/rectificare se solicită, rezidă în necesitatea asigurării acestuia a tuturor garanțiilor principiului dreptului la un proces echitabil.

Prin urmare, având în vedere prevederile art. 59 C.pr.civ., susține apelanta că în mod greșit instanța de fond, prin încheierea din 15.11.2018, a constatat că nu se impune introducerea în cauză a moștenitorilor lui R.G. (moștenitorul titularei titlului de proprietate nr. xxx/2003), iar, în final, a pronunțat sentința civilă nr. xxx/12,12.2018 fără a fi citați în cauză acești moștenitori.

Pentru toate aceste considerente, apelanta a solicitat admiterea apelului.

Prin cererea de apel nu s-au solicitat probe noi.

Intimatele S.C. S.F. S.A. și C.L.P.F.F. nu au formulat întâmpinare.

În apel nu s-au administrat probe noi.

Din oficiu, la termenul de judecată din 16.05.2019, instanța de apel a invocat excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii.

Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, Tribunalul constată că excepția lipsei coparticipării procesuale active obligatorii este întemeiată pentru următoarele considerente:

Prin titlul de proprietate nr. xxx/22.01.2003 emis pe numele defunctei R.V.M. s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3,92 ha teren situat pe raza com. P., jud. I.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. xxx/31.07.2009, numitul R.G., moștenitor al defunctei R.V.M. potrivit certificatului de moștenitor nr. xxx/2008, a vândut reclamantei S.C. S.F. S.R.LO., suprafața de 3,92 ha teren înscrisă în titlul de proprietate nr. xxx/22.01.2003 emis pe numele defunctei R.V.M.

La data de 07.01.2010 a decedat numitul R.G..

Prin acțiunea introductivă, înregistrată pe rolul instanței la data de 27.02.2017, reclamanta S.C. S.F. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâții C.J.F.F.I., C.L.F.F.P, OCPI I. și R.G., solicitând obligarea celor două comisii de fond funciar la rectificarea titlului de proprietate nr. xxx/22.01.2003 emis pe numele R.V.M.

Prin încheierea pronunțată la data de 16.11.2017, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului OCPI Iași, iar prin încheierea din 15.11.2018, instanța de fond a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului R.G.și a constatat că nu se impune introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia.

Prin sentința civilă pronunțată în cauză, instanța de fond a admis în parte acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtele C.L.F.F.P și C.J.F.F.I. și a obligat pârâtele la modificarea sau rectificarea titlului de proprietate nr. xxx/22.01.2003, emis pe numele defunctei R.M., în conformitate cu concluziile expertizei tehnice judiciare efectuate în cauză.

Pârâta C.J.F.F.I. a formulat apel atât împotriva încheierilor din 15.11.2017 și din 16.11.2018, cât și împotriva sentinței civile nr. xxx/12.12.2018, invocând, printre alte motive, incidența disp. art. 59 Cod procedură civilă, respectiv necesitatea chemării în judecată a titularului sau, dacă este cazul, a moștenitorilor titularului dreptului înscris în actul juridic a cărui modificare/rectificare.

Totodată, în apel, raportat la înscrisurile depuse la dosar, instanța de apel, din oficiu, a invocat excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii. Referitor la excepția invocată, instanța de apel reține dispozițiile art. 479 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora „instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță. Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu”.

Potrivit disp. art. 59 Cod procedură civilă, „Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură”. Coparticiparea procesuală desemnează situația în care calitatea de reclamant sau de pârât este deținută de mai multe persoane fizice sau juridice, reprezentând aplicația în plan procesual a pluralității subiectelor raportului juridic civil de drept substanțial sau numai consecința unei strânse legături dintre drepturile și obligațiile mai multor persoane. Deși, în principiu, regula în materie de coparticipare procesuală este coparticiparea facultativă, există situații în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară. Totodată, numai în situațiile expres determinate de lege coparticiparea are un caracter obligatoriu. Spre exemplu, în situația în care se solicită anularea sau rectificarea unui act juridic sau a unui titlu de proprietate, se impune soluționarea unitară a litigiului cu privire la toate persoanele cuprinse în titlul de proprietate, respectiv cu privire la toți moștenitorii acestora, printr-o singură hotărâre. În această situație, formularea cererii de chemare în judecată de către toate persoanele sau chemarea în judecată a tuturor persoanelor pe numele cărora s-a emis titlul de proprietate sau a tuturor moștenitorilor acestora este o necesitate juridică obiectivă, deoarece nu este de conceput ca un titlu de proprietate să fie valabil pentru una dintre persoanele pe numele căruia a fost emis titlul sau pentru unii moștenitori și nevalabil față de celelalte persoane care sunt menționate în titlu sau ceilalți moștenitori. În cadrul oricărei acțiuni ce privește valabilitatea/eficacitatea unui titlu de proprietate, ca a oricărui act juridic, trebuie să participe toate părțile respectivului act, pentru ca acestea să-și poată asigura apărarea și pentru ca o eventuală hotărâre de desființare/rectificare a acestui titlu să fie pronunțată în contradictoriu cu toate părțile beneficiare. Într-o astfel de situație, coparticiparea procesuală este obligatorie, iar ignorarea acestui aspect conduce la respingerea acțiunii pentru lipsa coparticipării procesuale.

În speță, titlul de proprietate ce se solicită a fi rectificat este emis pe numele lui R.V.M., în prezent decedată.

Din cuprinsul actelor de stare civilă depuse la dosar, rezultă că, după autoarea R.V.M., a rămas ca moștenitor numitul R.V.G., acesta, la rândul său, decedând la data de 07.01.2010.

În aceste condiții, având în vedere faptul că obiectul litigiului vizează rectificarea titlului de proprietate emis pe numele autorului R.V.M., precum și faptul că moștenitorul defunctei R.V.M., respectiv numitul R.V.G.,  era decedat la momentul formulării cereri de chemare în judecată, instanța de apel apreciază că era necesar ca cererea de rectificare să fie formulată în contradictoriu cu toți moștenitorii defunctului R.G..

În speță, cererea de chemare în judecată a fost formulată doar în contradictoriu cu pârâții C.L.F.F.P, C.J.I.F.F., OCPI Iași și defunctul R.G., nefiind chemați în judecată, astfel cum ar fi fost corect, și moștenitorii defunctului R.V.G..

Pe cale de consecință, instanța de apel reține că este întemeiată excepția lipsei coparticipării procesuale active obligatorii. Raportul juridic dedus judecății, vizând rectificarea unui titlu de proprietate, nu poate fi soluționat decât cu participarea tuturor persoanelor menționate în titlu, respectiv a tuturor moștenitorilor persoanelor înscrise în titlul de proprietate. În cauză, coparticiparea procesuală nu este una facultativă ci obligatorie, având în vedere necesitatea soluționării unitare a acțiunii în rectificare.

Reținând ca întemeiată excepția lipsei coparticipării procesuale pasive, instanța de apel reține că nu mai prezintă relevanță în cauză criticile formulate de apelanta C.J.I.F.F. prin cererea de apel, critici care vizează exclusiv fondul litigiului.

În ceea ce privește apelul declarat de către pârâta C.J.F.F.I. împotriva încheierii instanței de fond din 16.11.2017, Tribunalul constată că acesta este nefondat, în mod corect instanța de fond admițând excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI Iași. Astfel, potrivit disp. art. 58 din Legea nr. 18/1991, „(1) Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară. (2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene. (3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară”. Or, obiectul prezentei cereri de chemare în judecată îl constituie rectificarea unui titlu de proprietate, rectificare ce se poate face de către OCPI, dar numai în baza hotărârii comisiei județene de fond funciar. Prin urmare, având în vedere faptul că rectificarea unui titlu de proprietate se face în baza hotărârii comisiei județene de fond funciar, precum și disp. art. 235 din Ordinul nr. 700/2014, instanța de apel constată că excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI Iași este întemeiată, în mod corect instanța de fond, prin încheierea din 16.11.2017 admițând această excepție.

De asemenea, Tribunalul constată că este nefondat și apelul declarat împotriva încheierii din 15.11.2018, prin care instanța de fond a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului R.G. și a constatat că nu se impune introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia. Astfel, reține instanța de apel că potrivit disp. art. 32 Cod procedură civilă, „(1) Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii; b) are calitate procesuală; c) formulează o pretenție; d) justifică un interes. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul apărărilor”. Capacitatea procesuală reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacității civile,, iar capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual. În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință începe la nașterea lor și încetează la moartea lor. Prin urmare, având în vedere faptul că la momentul formulării cererii de chemare în judecată, pârâtul R.G. era decedat, instanța de apel constată că în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință. Totodată, instanța de apel reține că potrivit disp. art. 38 Cod procedură civilă, „Calitatea de parte se poate transmite legal sau convențional, ca urmare a transmisiunii, în condițiile legii, a drepturilor ori situațiilor juridice deduse judecății”, iar potrivit disp. art. 39 alin. 1 Cod procedură civilă, „(1) Dacă în cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte între vii cu titlu particular, judecata va continua între părțile inițiale. Dacă însă transferul este făcut, în condițiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauză de moarte, judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, după caz”. Prin urmare, doar dacă una dintre părți decedează în timpul procesului, deci ulterior formulării cererii de chemare în judecată, pot fi introduși în cauză moștenitorii acesteia. Însă, în speță, în condițiile în care pârâtul R.G. era decedat la momentul formulării cererii de chemare în judecată, în mod corect instanța de fond nu a procedat la introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia. Cât privește disp. art. 78 Cod procedură civilă, instanța de apel apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză, nefiind admisibil ca, în temeiul acestor dispoziții legale, să fie introduși în cauză moștenitorii unei părți care era decedată la momentul formulării cererii de chemare în judecată.

Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, Tribunalul, în baza disp. art. 480 Cod procedură civilă, va respinge declarat împotriva încheierilor pronunțate la data de 16.11.2017 și la data de 15.11.2018, va admite apelul formulat sentinței civile nr. xxx/12.12.2018 și va schimba în tot această sentință în sensul că va admite excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii și va respinge, pentru lipsa coparticipării procesuale pasive obligatorii, acțiunea formulată de reclamanta S.C. S.F. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele C.L.F.F.P. şi C.J.I.F.F..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de pârâta C.J.S.D.P.P.T.I împotriva sentinţei civile nr. xxx/12.12.2018 pronunţată de J.R., sentinţă pe care o schimbă în tot în sensul că:

Admite excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii şi, în consecinţă:

Respinge, pentru lipsă coparticipare procesuală pasivă, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. S.F. S.R.L., cu sediul procedural ales la Cabinet Avocat C.M., în contradictoriu cu pârâtele C.J.S.D.P.P.T., şi C.L.F.F.P.,

Respinge apelul declarat de pârâta C.J.S.D.P.P.T.  împotriva încheierilor pronunţate la data de 16.11.2017 şi la data de 15.11.2018 în dosarul nr. xxx/239/2017 al J.R.

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare