Contestaţie la executare

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CÂMPULUNG*

SENTINŢA CIVILĂ Nr. -/2018

Şedinţa publică de la 08 Octombrie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE

GREFIER

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul IS şi pe intimata PBRS.A., având ca obiect contestaţie la executare dosar de executare nr. 1532/2016 -BEJ II.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 26.09.2018 şi  au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea.

INSTANŢA

Sub nr. ......./205/2017 să s-a înregistrat pe rolul instanţei contestaţia la executare formulată de IS în contradictoriu cu intimata PBRSA împotriva executării silite demarată în dosarul execuţional 1532/2016 Bej II, prin care s-a solicitat:

- anularea executării silite înseşi începută în dosarul de executare nr. 1532/2016, a somaţiei emise în dosarul de executare nr. 1532/2016 din data de 7 august 2017, a încheierii de încuviinţare a executării silite pronunţată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr. ...../205/2017, a notificării emisă în dosarul de executare nr. 1532/2016 din data de 7 august 2017, a încheierii de constatare a cheltuielilor de executare silită, precum şi a tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 1532/2016, având în vedere că dreptul de a cere executarea silită este prescris;

- anularea executării silite înseşi începută în dosarul de executare nr. 1532/2016, a somaţiei  emise în dosarul de executare nr. 1532/2016 din data de 7 august 2017, a încheierii de încuviinţare a executării silite pronunţată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr.  ...../205/2017, a notificării emisă în dosarul de executare nr. 1532/2016 din data de 7 august 2017, a încheierii de constatare a cheltuielilor de executare silită, precum şi a tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 1532/2016 având în vedere că executarea silită a fost demarată faţă de o persoană lipsită de capacitate de folosinţă, respectiv defuncta NSE decedată la data de 06 octombrie 2012;

- anularea executării silite înseşi începută în dosarul de executare nr. 1532/2016, a somaţiei  emise în dosarul de executare nr. 1532/2016 din data de 7 august 2017, a încheierii de încuviinţare a executării silite pronunţată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr.  ......./205/2017, a notificării emisă în dosarul de executare nr. 1532/2016 din data de 7 august 2017, a încheierii de constatare a cheltuielilor de executare silită, precum şi a tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 1532/2016 având în vedere că cererea de încuviinţare a executării silite se impunea a fi respinsă, în totalitate, ca lipsită de interes;

- anularea executării silite înseşi începută în dosarul de executare nr. 1532/2016, a somaţiei  emise în dosarul de executare nr. 1532/2016 din data de 7 august 2017, a încheierii de încuviinţare a executării silite pronunţată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr.  ......./205/2017, a notificării emisă în dosarul de executare nr. 1532/2016 din data de 7 august 2017, a încheierii de constatare a cheltuielilor de executare silită, precum şi a tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 1532/2016 având în vedere că instanţa de executare, prin încheierea de încuviinţare a executării silite a acordat mai mult decât s-a cerut, fiind încălcate prevederile art. 397 din Codul de procedură civilă, iar, totodată, încheierea este şi nemotivată;

- obligarea intimatei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

În considerente, contestatorul arată, în esenţă, că între societatea T. P. C.SRL şi intimat s-au încheiat contractul de credit nr. 21330/1/25 octombrie 2007, modificat şi completat prin act adiţional, contractul de credit nr. 21330/2/25 octombrie 2007 modificat şi completat prin acte adiţionale, contracte ce au fost garantate cu contractul de ipotecă de rang III autentificat sub nr. 46 40 din 25 octombrie 2007 şi contractul de ipotecă rang II autentificat sub nr. 3072 din 25 septembrie 2009, ambele ipoteci vizând imobilul proprietate comună a garanţilor ipotecari IS şi NSE, în prezent decedată.

Intimata a declarat scadenţa anticipată cel mai târziu în anul 2011 şi a pus în executare contractele după cum rezultă din încheierea camerei de cosiliu din 8 iunie 2017.

Precizează contestatorul că dreptul de a cere executarea silită este prescris, având în vedere că executarea silită s-a admis la data de 7 octombrie 2011 în dosarul ........./205/2011 dar nu a fost urmată de alte acte de executare, nefiindu-i comunicat contestatorului nici un act în acel dosar,  iar o nouă cerere de executare sa efectuat abia în anul 2016.

Potrivit art. 405 Vechiul Cod de Procedură Civilă dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dispoziţie menţinută conform art. 706 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă.

Precizează contestatorul că termenul de prescripţie s-a împlinit.

Întrucât ipoteca este un drept real accesoriu al dreptului de creanţă, odată ce s-a prescris executarea silită a contractului de credit, s-a prescris şi dreptul de a cere executarea garanţiilor.

În altă ordine de idei, arată contestatorul, actele de executare şi executarea însăşi a fost demarată împotriva unei persoane lipsită de capacitatea de folosinţă, respectiv codebitoarea garantă ipotecară NSE, decedată la data de 6 octombrie 2012, aspect ce atrage nulitatea actelor respective, conform art. 666 alin. 5 punctul 7, având în vedere că debitoarea a decedat înainte de a cere executarea silită.

În continuare arată contestatorul că cererea de încuviinţare a executării silite trebuia respinsă în totalitate, ca lipsită de interes, având în vedere că anterior, prin încheierea din 19 octombrie 2011 s-a admis executarea prin toate formele prevăzute de lege, deci inclusiv urmărirea imobiliară iar cele două contracte de ipotecă nu fac altceva decât să garanteze o parte din obligaţiile din contractele de credite în baza cărora se începuse deja executarea silită, nefiind vorba despre obligaţiei distincte.

Totodată se solicită anularea actelor de executare silită şi datorită faptului că prin încheierea de încuviinţare a executării s-a acordat mai mult decât s-a cerut, fără ca încheierea să fi motivată.

 Totodată s-au solicitat şi cheltuieli judecată.

Faţă de acţiunea principală, la data de 9.11.2017 s-a format întâmpinare din partea intimatei, prin care s-au invocat excepţiile netimbrării şi a tardivităţii, iar pe fond s-a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

 În considerente se arată că prin contractul de ipotecă nr. 4640/25.10.2007 s-au garantat cele două contracte de credit nr. 21330/1 şi 21330/2,  pentru o facilitate multiplă de credit în valoare de 435.000 euro linie credit şi un credit distinct de 315.000 euro, iar pentru garantarea sumelor suplimentare acordate prin actele adiţionale s-a încheiat contractul de ipotecă rang 2  nr. 3072/25.09.2009. Pentru că debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, la data de 17.05.2010, se declarat scadenţa anticipată care a fost notificată debitorului, dar pentru că acesta intrase în insolvenţă la 13.10.2010, executarea silită a început în anul 2011, prin executor bancar. La acel moment garantul ipotecar NSE trăia.

Ulterior adoptării Legii 287/2011, banca s-a adresat cu o cerere de executare către Bej II, formându-se dosarul de executare nr. 193/2013, dosar în care s-au  efectuat multiple alte acte de executare asupra terenurilor deţinute de contestatar şi soţia sa pe raza localităţii D..

În cadrul acelui dosar, în mai 2016, intimata a cerut şi executarea celor două contracte de ipotecă în limita sumei de 241.000 euro, cerere în baza cărei executorul a format dosarul de executare 1530/2016. În acest nou dosar s-a cerut încuviinţarea executării silite care s-a admis doar în parte pentru contracte de ipotecă, nu şi pentru contractele de credit ce fuseseră deja încuviinţate încă din 2011.

În privinţa prescrierii dreptului de a cere executarea silită arată intimata că termenul de 3 ani a fost întrerupt de multiple acte de executare întocmite în dosarul execuţional nr. 193/2013, întreruperi ce îşi produc efecte juridice şi asupra executării contractului de ipotecă. De altfel Noul Cod civil prevede clar că prescripţia dreptului de la acţiune privind creanţa principală nu atrage şi stingerea dreptului la acţiune imobiliară.

 În privinţa lipsei capacităţii de folosinţă a garantului ipotecar NSE arată intimata că decesul acesteia s-a produs după începerea executării silite şi nu a fost adus la cunoştinţă executorului sau creditorului, că executarea nu a început exclusiv asupra acesteia, ci şi a contestatorului, astfel încât nu se poate lua în calcul decât cel mult o nulitate absolută parţială, doar în ceea ce priveşte pe acesta aceasta.

În privinţa lipsei de interes, arată intimata că la data încuviinţării primei executări din 2011 instanţa s-a pronunţat doar asupra contractului de credit, nu şi asupra celor de ipotecă, dar executarea garanţiei imobiliare nu se poate face decât în baza contractelor de ipotecă, astfel încât interesul intimatei este evident.

Mai arată intimata că instanţa nu a acordat prin încheierea din 8.06.2017 mai mult decât s-a cerut, ci exact cât a cerut ea prin cererea nr. 45511/25.05.2016, iar erorile materiale strecurate în partea introductivă sau în considerente nu influenţează dispozitivul hotărârii şi nu-i cauzează contestatorului nicio vătămare, cu atât mai mult cu cât are la dispoziţie calea contestaţiei la executare.

 Întâmpinarea i-a fost comunicată contestatorului la data de 20.11.2017 (fila 65 dosar), dar acesta nu a depus răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile, conform art. 201 al 2 CPC, ci a depus un înscris intitulat „note de şedinţă” la data de 26 februarie 2018, prin care invocă perimarea unui alt dosar decât cel asupra căruia s-a formulat contestaţie la executare, solicitându-se desfiinţarea acelei executări.

În cauză au fost admise şi administrate cererea cu acte şi înscrisuri, s-au solicitat relaţii de la intimată, s-a depus în copie dosarul de executare silită.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea stare de fapt.

 La data de 25.10.2007 între intimată şi SC T. P. C.SRL s-au încheiat contractele de credit nr. 21330/1 şi 21330/2 prin care intimata a acordat împrumutatei o facilitate multiplă de credit în valoare de 435000 euro linie de credit şi 315.000 euro credit.

Pentru garantarea acestor contracte s-a încheiat contractul de ipotecă rang III autentificat sub nr. 4640 din 25.10.2007, prin care s-a garantat întreaga sumă cu ipotecă asupra imobilului proprietate personală a garanţilor ipotecari situate în Câmpulung, compus din cămin casă în suprafaţă de 1668,51 mp şi casă de locuit în suprafaţă de 354,71 mp.

Facilităţile de credite acordate iniţial au fost ulterior suplimentate prin actul adiţional nr. 3 din 31.08.2009 şi nr. 2/31.08.2009 pentru garantarea acestei suplimentari încheindu-se contractul de ipotecă rang 2 nr. 3072 din 25.09.2009 asupra aceloraşi imobile.

Debitorul nu şi-a executat obligaţia de plată, astfel că la data de 17.05.2010 intimata a declarat scadenţa anticipată a sumelor datorate cu titlu de credit şi a dobânzilor calculate, comisioane şi alte sume conform celor două contracte de credit şi actelor adiţionale.

La data de 13.10.2010 debitorul a intrat în procedură de insolvenţă, procedură care conform art. 36 din Legea 85/2006 suspendă de drept toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor.

Intimata a formulat cererea de executare silită nr. 3107/28.05.2010 către un executor bancar prin care a solicitat executarea silită a celor două contracte de credit şi a celor cinci contracte de ipotecă, atât cele care fac obiectul acestei executări cât şi altele (fila 51).

Cum însă executarea era suspendată prin efectul legii, această cerere s-a prezentat instanţei spre încuviinţare abia la data de 7 octombrie 2011, când s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Câmpulung sub numărul ........./205/2011.

Prin încheierea din 19 octombrie 2011 pronunţată în acest dosar, deşi s-a luat act de faptul că s-a solicitat încuviinţarea executării silite şi asupra celor două contracte de ipotecă, s-a încuviinţat în mod efectiv executarea doar pentru contractele de credit şi actele adiţionale nu şi asupra contractelor de ipotecă (fila 53-54).

Deşi se putea solicita completarea dispozitivului, conform art. 2811 Vechiul Cod de procedură civilă, acest lucru nu s-a făcut.

Ulterior prin adoptarea Legii 287/2011 profesia de executor bancar a fost desfiinţată, dar s-a permis atât continuarea executărilor deja începute de executorul bancar, cât şi continuarea executării silite prin executor judecătoresc, la alegerea creditorului.

În acest context, înăuntrul termenului de prescripţie de 3 ani al dreptului de a cere executarea silită, intimata a formulat cererea din 11.02.2013 (fila 540 dosar executare) prin care s-a solicitat executarea silită a garanţilor şi a avaliştilor IS şi NSE asupra contractelor de credit, a două bilete la ordin şi altui contract de ipotecă nr. 4639 din 25.10.2007, cel care instituise ipoteca asupra terenurilor din comuna D..

În temeiul acestei cereri s-a format dosarul de executare 193/2013, dosar în care s-a desfăşurat numeroase acte de executare silită mobiliară şi imobiliară.

 Contrar susţinerilor contestatorului, între 13.02.2013 şi 8 decembrie 2016 s-au efectuat numeroase acte de executare silită care au făcut inoperantă perimarea, în acest dosar efectuându-se nu mai puţin de cinci licitaţii publice asupra terenurilor din comuna D., la data de 11.03.2015 (fila 323), la 2.06.2015 (fila 252), 17.09.2015 (fila 237), 23.02.2016 (fila 171), 8.12.2016 (fila 117) iar între aceste licitaţii s-a procedat la efectuarea publicaţiilor şi comunicărilor prevăzute de Vechiul Cod de Procedură Civilă, precum şi operaţiuni de evaluare imobiliară.

De asemenea, în acest dosar se regăsesc cereri de stăruinţă în executare efectuate de intimată la datele de 18.11.2013, 27.06.2016, 18.01.2017.

Aşadar executarea silită efectuată în dosarul nr. 193/2013 nu este perimată.

În privinţa prescrierii dreptului de a cere executarea silită, în optica Vechiului Cod de Procedură Civilă, dar şi a celui nou, prescripţia este sancţiunea aplicată creditorului nediligent care nu s-a ocupat de restituirea sumelor datorate într-un termen rezonabil, respectiv termenul de 3 ani.

 În cauza de faţă va reţine instanţa că intimata s-a comportat ca un creditor diligent formulând mai multe cereri de stăruinţă în executare, ultima fiind cea din 8.01.2017 de la care curge un nou termen de prescripţie de trei ani.

Este adevărat că în tot acest timp nu s-a insistat asupra executării silite a contractelor de ipotecă imobiliară nr. 3072/25.09.2009 şi 4640/25.10.2007 ci s-au executat alte garanţii, la cererea expresă a creditorului.

 Va reţine instanţa că ipoteca este un drept real accesoriu dreptului de creanţă, ce însoţeşte obligaţia pe care o are debitorul faţă de creditor, a cărei soartă împărtăşeşte.

În aceste condiţii dacă dreptul de a cere executarea silită a contractelor de credit nu s-a prescris ca urmare a stăruinţei creditorului, nici dreptul de a executa contractul de ipotecă nu s-a prescris pentru că acestea nu se poate prescrie separat de dreptul de creanţă.

Nu ultimul rând, observă instanţa că, atât potrivit Vechiului Cod de Procedură Civilă, cât şi Noului Cod de Procedură Civilă creditorul are dreptul de a alege forma de executare silită putând să solicite executarea acesteia simultan, prin toate formele de executare, sau succesiv atât timp cât dreptul de a cere executarea silită a creanţei principale nu s-a prescris.

Ulterior cererii de stăruinţă în executare din 18.01.2017, la data de 16 mai 2017 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Câmpulung cererea de încuviinţare a executării silite nr. ......./205/2017, prin care s-a solicitat din nou încuviinţarea executării silite atât asupra contractelor de credit cât şi asupra celor două contracte de ipotecă ce fac obiectul executării contestate.

Instanţa a admis în parte cererea, în sensul că a constatat ca asupra contractul de credit şi a actelor adiţionale executarea a fost încuviinţată încă din 2011, prin dosarul ........./250/2011, dar asupra contractelor de ipotecă instanţa nu s-a pronunţat la acea dată.

Întrucât interesul creditorului de a solicita executarea silită şi a acestor titluri executorii există, instanţa a admis executarea doar pentru acestea.

Nu se poate susţine că s-a acordat prin încheiere mai mult decât s-a cerut, odată ce s-a admis în parte, nici că încheierea nu e motivată, odată ce considerentele pentru care s-a adoptat această soluţie sunt specificate clar în încheiere.

Cât priveşte lipsa interesului creditorului în solicitarea încuviinţării executări silite a acestor titluri executorii, o asemenea apărare este nefondată.

Câtă vreme debitorul nu arată că a plătit datoria iar din procesul verbal de licitaţie întocmit în dosarul execuţional nr. 192/2013 rezultat că vânzarea la licitaţie a celorlalte bunuri nu a fost posibilă, intimata creditoare este perfect îndreptăţită să îşi valorifice garanţiile pe care le mai are, cu atât mai mult cu cât aceste garanţii acoperă doar o parte din creanţă.

În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la anularea executării pornite şi a actelor de executare efectuate împotriva unei persoane lipsite de capacitatea de folosinţă, această critică este fondată parţial.

Indiferent că apreciem executarea silită demarată în dosarul de executare nr. 1532/2016 ca o continuare firească a executării silite demarată în dosarul nr. 193/2013 sau ca o executare nouă demarată în baza noului Cod de Procedură Civilă, lipsa capacităţii de folosinţă a garantului ipotecar atrage nulitatea absolută a actelor efectuate împotriva acestuia, ea fiind prevăzută ca o condiţie obligatorie atât de art. 41 Vechiul Cod de Procedură Civilă cât şi de dispoziţiile art. 32 şi 40 Noul Cod de Procedură Civilă.

 Cu toate acestea, nulitatea vizează doar parţial actele, respectiv doar în ceea ce priveşte pe garantul ipotecar decedat, fiind în continuare validă în ceea ce-l priveşte pe garantul ipotecar în viaţă, respectiv contestatorul.

Pe cale de consecinţă instanţa va admite în parte acest petit şi va anula executarea însăşi şi toate actele de executare efectuate împotriva garantului decedat, urmând ca în procedura de executare să fie introduşi moştenitorii acestuia.

În privinţa excepţiilor invocate prin întâmpinare, acestea, au fost respinse, avându-se în vedere că dovada achitării taxei de timbru se regăseşte la fila 38 dosar, iar contestaţia la executare a fost depusă la data de 5.09.2017, conform datei de pe ştampila poştei aplicată pe plic (fila 33 dosar).

Va fi însă admisă, în baza art. 450 CPC cererea referitoare la plata cheltuielilor de judecată formulată de intimat, dovada acestora fiind depusă la fila 70.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de contestatorul IS, în contradictoriu cu intimata PBRS.A.

Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a garantei ipotecare NSE, decedată la data de 06.10.2012, şi în consecinţă anulează executarea silită demarată împotriva acesteia în dosarul de executare nr. 1532/2016 şi actele de executare, respectiv somaţia şi notificarea din 7 august 2017, încheierea de încuviinţarea a executării silite pronunţate în dosarul ......./205/2017, încheierea de constatare a cheltuielilor de executare, numai în ceea ce o priveşte pe aceasta.

Respinge celelalte cereri ale contestatorului.

Respinge excepţiile netimbrării şi tardivităţii, ca nefondate.

Admite cererea intimatei referitoare la plata cheltuielilor de judecată şi obligă contestatorul la plata sumei de 2150,03 lei către intimată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.10.2018.

Preşedinte, Grefier,

......................

Domenii speta

Spete similare