Minori si familie

Sentinţă civilă 1919 din 26.07.2019


Acesta este document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2019:001.001919

Dosar nr. X

R O M Â N I A

JUDECATORIA BÂRLAD

JUDB

SENTINTA CIVILA Nr. 1919/2019

Sedinta publica de la 26 Iulie 2019

I N S T A N T A

Asupra cauzei de fata, având ca obiect partaj bunuri comune, constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrata sub nr. X reclamanta X (fosta X) a chemat în judecata pe pârâtul X X solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna partajul în cote egale a bunurilor dobândite în timpul casatoriei, prin care solicita instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa dispuna urmatoarele: sa se constate ca in timpul casatoriei încheiate cu pârâtul la data de 01.03.1974, conform certificatului de casatorie seria C4 nr. 108215, casatorie în care s-a aplicat regimul matrimonial al comunitatii legale, au dobândit locuinta, situata in mun. Bârlad, str. Siret, nr. X, jud. Vaslui ,in coproprietate;sa se constate ca la dobândirea bunurilor comune au avut cote de contributie egale;sa se dispuna partajul bunurilor comune, prin atribuirea catre reclamanta, in natura, a bunului imobil reprezentat de locuinta situata in mun. Bârlad, str. Siret, nr. X, jud. Vasluisi plata sultei catre pârât.

In fapt, partile s-au casatorit la data de 01.03.1974, conform certificatului de casatorie seria C4 nr. 108215.

Au depus pe rolul Judecatoriei Bârlad actiune de divort, în anul 2017.

In timpul casatoriei, a dobândit împreuna cu pârâtul, la data de 14.04.1992, imobilul reprezentat de apartamentul compus din 2 camere situat in mun. Bârlad, str. Siret, nr. X, jud. Vaslui, prin cumparare in rate de la GOSLOC RA BARLAD. Apartamentul a fost achitat integral la data de 14.11.1997.

Dreptul de proprietate comuna în devalmasie a sotilor este de natura legala si îsi are temeiul în comunitatea de bunuri. Notiunea de comunitate de bunuri a sotilor se aseamana cu cea de indiviziune, deoarece toate bunurile dobândite în timpul casatoriei fac obiectul proprietatii devalmase.

Comunitatea de bunuri consta, însa, în faptul ca sotii nu au precizate cotele-parti din dreptul asupra universalitatii, luata ca atare. Principala modalitate de încetare a proprietatii devalmase a sotilor este partajul, iar la partaj, principala operatiune facuta de instanta este stabilirea cotei-parti a fiecarui sot. Prezumtia de comunitate de bunuri îsi are temeiul în egalitatea drepturilor femeii cu cele ale barbatului în domeniul tuturor relatiilor sociale (art. 4 alin 2 si art. 16 alin 2 din Constitutia României).

Prezumtia ca sotii au contribuit în mod egal la dobândirea bunurilor comune opereaza numai în lipsa unor probe din care sa rezulte ca aportul unuia din soti la dobândirea bunurilor a fost mai mare.

Determinarea cotei de contributie se face prin raportarea efortului financiar si material al sotilor la întreaga durata a casatoriei si la toate obligatiile de natura casatoriei în virtutea principiului unicitatii cotei de contributie.

Comunitatea de bunuri este o masa de bunuri afectata întâmpinarii sarcinilor comune ce revin sotilor în cadrul casatoriei.

Reglementarea raporturilor patrimoniale dintre soti nu-si are temeiul principal în consideratii de ordin patrimonial, ci în comunitatea de interese ale sotilor în cadrul casatoriei, raporturile patrimoniale dintre soti fiind o consecinta a relatiilor lor personale si nu invers.

Valoarea masei partajabile o apreciem la suma de 60.468,48 lei, conform anexei 3 din Expertiza Notarilor Publici

In drept, îsi întemeiaza cererea pe dispozitiile art. 357-358, art.360, art.362 si art. 367 din C.Civ.si art.979 s urm. din C.proc.civ.

In dovedire, solicita încuviintarea probei cu înscrisuri ,cu interogatoriul pârâtului.

In cadrul probei cu înscrisuri, a depus urmatoarele înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, în 2 exemplare, copie CI; copie certificat de casatorie; copie contract de vânzare-cumparare imobil.

Solicita judecarea cauzei in lipsa, în conformitate cu art.411 alin. 1, pct.2 din C.P.C.

In conformitate cu art. 453 din C.P.C, solicita instantei sa oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces .

Pârâtul X X a formulat la data de 10.04.2017 întâmpinare si cerere reconventionala.

Arata pârâtul ca este de acord cu actiunea reclamantei, privind partajarea bunului imobil, pe care l-au dobândit în perioada casatoriei precum si cu cota de contributie solicitata de catre aceasta.

Este adevarat ca pe rolul Judecatoriei Bârlad, a fost înregistrat dosarul civil nr.X, în care reclamanta a solicitat desfacerea casatoriei.

Pe cale reconventionala, solicita pârâtul ca partajul sa se faca în cota de 50% pentru fiecare, iar la masa bunurilor de împartit sa fie incluse si bunurile mobile pe care le-am dobândit în timpul casatoriei, pe care le individualizeaza, dormitor - un pat pe mijloc, 3 (trei) noptiere, sifonier în doua usi, TV, o mobila sufragerie, o vitrina, 2 (doua) fotolii, TV cu plasma, mobila bucatarie, un frigider, un aragaz, o masina de cafea, un cuptor cu microunde, un robot de bucatarie, un TV, o masina de spalat.

Indica valoarea bunurilor mobile pe care le-au dobândit în timpul casatoriei la suma de 4.000 lei sub rezerva majorarii, pâna la efectuarea unei expertize metrologice

Reclamanta pârâta X a formulat întâmpinare la cererea reconventionala, prin care arata ca nu este de acord cu includerea bunurilor mobile individualizate in cererea reconventionala in masa bunurilor de împartit, deoarece acestea nu sunt bunuri comune dobândite de ei in timpul casatoriei.

Bunurile individualizate in cererea reconventionala nu pot fi incluse in masa bunurilor comune deoarece acestea au fost achizitionate de catre fiica lor, cu banii acesteia trimisi din strainatate, fiind bunurile ei personale, cumparate pentru cei doi copii ai sai care locuiesc împreuna cu ei.

Prin urmare solicita respingerea cererii reconventionale ca neîntemeiata.

X X, a formulat la data de06.10.2017 cerere de interventie principala prin care solicita instantei, ca prin hotarârea ce o va pronunta sa dispuna obligarea reclamantei si pârâtului la plata sumei de 40.000 lei reprezentând îmbunatatirile realizate exclusiv cu banii ei la imobilul pentru care s-a solicitat partajul.

Solicita intervenienta sa se constate ca urmatoarele bunuri mobile ( mobila de bucatarie, aragaz, frigider, cuptor cu microunde, masa si 4 scaune de bucatarie, mobila sufragerie, canapea, 2 fotolii, 3 televizoare, masina de spalat, mobilier dormitor, pat dormitor, calculator, birou, noptiera, aspirator, masina de cusut, 3 covoare,) bunuri care se gasesc in imobilul supus partajarii sunt bunuri proprii, achizitionate cu resurse proprii si solicita obligarea reclamantei si pârâtului la restituirea acestora.

Solicita obligarea partilor la plata cheltuielilor de judecata.

În fapt, arata ca in perioada 2007- 2016, la imobilul supus partajarii a realizat mai multe îmbunatatiri dupa cum urmeaza: a montat geamuri -4buc,- tâmplarie PVC la toate camerele imobilului, la balcon; a montat usi tâmplarie PVC la toate camerele imobilului -5 buc.-; a montat parchet in dormitor si sufragerie; a montat gresie si faianta in hol, baie, bucatarie, balcon; a înlocuit cada de la baie, baterii chiuveta, chiuveta baie; a schimbat instalatia electrica in tot imobilul. A efectuat izolatie termica la tot apartamentul atât in exterior cat si in interior, toate îmbunatatirile au fost efectuate cu propriile resurse financiare obtinute de catre ea in strainatate, unde lucreaza cu forme legale.

In aceeasi perioada a achizitionat mai multe bunuri mobile, ( mobila de bucatarie, aragaz, frigider, cuptor cu microunde, masa si 4 scaune de bucatarie, mobila sufragerie, canapea, 2 fotolii, 3 televizoare, masina de spalat, mobilier dormitor, pat dormitor, calculator, birou, noptiera, aspirator, masina de cusut, 3 covoare,) bunuri care se gasesc in imobilul supus partajarii.

Precizeaza ca toate bunurile mobile pe care partile le-au dobândit in timpul casatoriei, au fost transportate de catre parat in localitatea Odaia Bursucani.

Depune la dosarul cauzei, înscrisuri din care rezulta ca a trimis mai multe sume de bani pentru efectuarea îmbunatatirilor si pentru achizitionarea bunurilor mobile identificate in cererea de interventie.

Arata intervenienta ca lucreaza în strainatate cu forme legale de aproximativ 8 ani de zile. Nici reclamanta si nici pârâtul nu au contribuit cu bani la realizarea îmbunatatirilor de la imobilul supus partajarii.

Estimeaza valoarea bunurilor mobile la suma 15.000 lei.

În drept, îsi întemeiaza cererea pe dispozitiile art. 62 din C. proc. civ./ art. 66 C. proc. civ.

În dovedire, solicita încuviintarea probei cu înscrisuri, probei cu martori, a probei cu interogatoriul pârâtului si a reclamantei, probei cu expertiza judiciara în specialitatea constructii.

Solicita judecarea cauzei, în lipsa, în conformitate cu art. 411 alin.(l) pct.2) din C.proc. civ.

X X în calitate de pârât-reclamant în dosarul civil nr.X, având ca obiect ”partaj bunuri comune" a formulat întâmpinare la cererea de interventie principala, formulata de intervenienta, X X, pe care solicita ca instanta sa o respinga ca nefondata.

Toate lucrarile de îmbunatatire la imobilul supus partajului au fost efectuate în perioada casatoriei cu reclamanta-pârâta, cu banii proveniti din veniturile lor, precum fi din împrumuturile de la C.A.R..

Intervenienta nu a contribuit niciodata la aceste lucrari si nici la achizitionarea bunurilor mobile indicate în actiune, asa cum sustine.

Interventia fiicei partilor în acest proces, este facuta în realitate cu scopul de a ”o sprijini” pe reclamanta sa obtina ulterior solutionarii acestui dosar, o cota mai mare de 50% din masa bunurilor de împartit.

În perioada anului 2000, fiica partilor a plecat în Italia si a lasat pe cei doi copii ai sai în grija lor, pentru ca nu aveau unde locui.

Între pârâtul reclamant si fiica sa, intervenienta din proces, exista o stare conflictuala din anul 2013, când a refuzat sa încheie cu aceasta un contract de vânzare-cumparare privind imobilul din litigiu.

Practic acesta a fost si motivul principal pentru care reclamanta, în luna februarie 2017, a promovat actiune de divort, iar ulterior si acest dosar.

Solicita sa se observe ca intervenienta pretinde ca ar fi executat aceste lucrari în perioada 2000-2017, solicitând un drept de creanta care trebuia valorificat în termen de 3 ani.

Intervenienta, a depus la dosar un numar de 14 chitante, reprezentând transferuri de bani pe numele reclamantei, X X, sustinând ca lucrarile au fost efectuate cu aceste sume.

El nu cunoaste care a fost destinatia sumelor de bani, în conditiile în care, în perioada în care s-au efectuat transferurile, reclamanta promovase actiunea de divort.

Bunurile mobile, pe care le individualizeaza intervenienta în cererea de chemare în judecata, au fost achizitionate de catre parti, în timpul casatoriei si sunt în imobilul ce face obiectul dosarului.

Nu este adevarat ca aceste bunuri mobile au fost scoase de catre pârâtul reclamant din imobil si transportate în localitatea Odaia Bursucani, în conditiile în care el nu are acces în imobil din luna octombrie 2016.

Reclamanta, împreuna cu fiica lor, pâna la acest moment au încercat sa îl evacueze din locuinta comuna prin doua ordine de protectie, care în mod corect au fost respinse de catre instanta de judecata.

Interventia principala din acest dosar, poate împiedica solutionarea cauzei în conditiile în care, partile, au de partajat un imobil dobândit în timpul casatoriei, iar intervenienta solicita un drept de creanta la aceste bunuri care presupune extinderea cadrului procesului si în mod implicit tergiversarea cauzei.

Având în vedere ca aceasta cerere de interventie ar întârzia judecarea cererii principale, solicita în subsidiar, ca instanta sa dispuna disjungerea ei pentru a putea fi judecata separat

Pârâtul reclamant X X a formulat întâmpinare si la cererea reconventionala formulata de reclamanta X X, întâmpinare prin care arata bunurilemobile indicate în cererea reconventionala au fost dobândite în timpul casatoriei si au calitatea de bunuri comune,

O parte dintre bunurile de folosinta îndelungata, au fost achizitionate de parti cu plata pretului în rate si au fost achitate din veniturile partilor.

Din anul 2002, fiica lor este plecata în Italia, iar cei doi copii ai sai au ramas în grija bunicilor.

Solicita admiterea actiunii principale si a cererii reconventionale, în sensul de a dispune lichidarea starii de indiviziune cu privire la imobilul situat în munic.Bârlad, str. Siret nr.6, bl.D6, ap.29, jud. Vaslui, si a bunurilor mobile dobândite în timpul casatoriei, cu o contributie de 50% pentru fiecare.

Solicita de asemenea sa se constate ca masa partajabila are o valoare de 157.025 lei, fiecarei parti revenindu-i cota de % din valoare de 78.512,5 lei.

De asemenea, solicita sa se dispuna lichidarea regimului comunitatii legale prin atribuirea reclamantei în proprietate a imobilului situat în munic.Bârlad, str. Siret nr.6, bl. D6, ap.29, jud. Vaslui, precum si a bunurilor mobile identificate în raportul de expertiza merceologica.

Urmeaza ca reclamanta, X X sa-i achite cu titlu de sulta pârâtului-reclamant, X X, suma de 78.512,5 lei. Solicita cheltuieli de judecata.

In cauza au fost administrate proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantei – pârâte, cu interogatoriul pârâtului reclamant, cu interogatoriul intervenientei, proba testimoniala si proba cu expertiza tehnica în constructii pentru evaluarea apartamentului supus partajarii si a probei cu expertiza merceologica pentru stabilirea bunurilor mobile indicate în cererea reconventionala si în cererea de interventie principala.

Intervenienta nu s-a prezentat pentru a i se lua interogatoriu.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca partile s-au casatorit la data de 04.05.2008, iar casatoria lor a fost desfacuta prin sentinta civila nr. 1257/20.06.2017, pronuntata de Judecatoria Bârlad în dosarul civil nr. X.

În timpul casatoriei partile au dobândit împreuna un apartament în municipiul Bârlad, str. Siret nr.X, bl.X, ap.X, jud.Vaslui.

Reclamanta X (fosta X) a promovat aceasta actiune prin care a solicitat instantei sa dispuna lichidarea regimului matrimonial privind imobilul situat în municipiul .Bârlad, prin constatarea unei cote de contributie la dobândirea acestuia în cota de 50% pentru fiecare.

Prin cererea reconventionala formulata de pârâtul-reclamant, X X, acesta a ratat ca este de acord cu cota solicitata de reclamanta, însa a solicitat includerea la masa bunurilor de împartit si a bunurilor mobile pe care partile le-au dobândit în timpul casatoriei.

Intervenienta, X X, fiica partilor, a formulat o cerere de interventie principala, prin care a solicitat instantei obligarea reclamantei si a pârâtului, la plata sumei de 40.000 lei reprezentând contravaloarea lucrarilor de îmbunatatire la imobilul supus partajului, precum si constatarea calitatii de bunuri proprii privind bunurile mobile pe care partile le-au dobândit în timpul casatoriei.

În cauza s-au efectuat doua expertize, una în constructii si una merceologica.

Pentru identificarea si evaluarea imobilului apartament a fost efectuata o expertiza tehnica judiciara în specialitatea constructii de catre expertul Gîta X depusa la dosarul cauzei.

Obiectivele expertizei au fost urmatoarele:

1. Sa se identifice si sa se evalueze imobilul apartament compus din 2 camere si dependinte situat în Barlad , str. Siret nrX, bloc X, sc.X , etaj X , ap.X, Jud. Vaslui

2.Sa se identifice si sa se evalueze lucrarile de îmbunatatiri cfcctunte la imobilul apartament supus partajarii si sa se precizeze pe cât posibil perioada în care îmbunatatirile au fost efectuate.

Expertula concluzionat ca: valoarea actuala de circulatie/piata a imobilului apartament cu 2 camere si dependinte (bun comun) , identificat în municipiul Bârlad, strada Siret, nr.X, bloc X, sc.X, et.X, ap.X, jud.Vaslui este de 140.000 lei , care include contravaloarea îmbunatatirilor efectuate în_timp .

Valoarea actuala de circulatie piata a lucrarilor de constructii si instalatii reprezentând îmbunatatiri aduse potrivit declaratiilor date de parti prezente la fata locului ca fiind efectuate în perioada 2000- 2017, preponderent efectuate în anul 2007, la imobilul apartament cu 2 camere si dependinte situat si identificat în Barlad, str.Siret , nr.X, bloc X, sc.X, et.X, ap,X, jud. Vaslui este de 35.000 lei .

Pentru lucrarile de contractii si instalatii identificate reprezentând îmbunatatiri aduse la apartamentul aflat în litigiu , partile implicate în proces nu au prezentat / nu au depus la dosarul cauzei documentele privind provenienta materialelor ( facturi fiscale , bonuri fiscale, avize de însotire a marfii , analize de pret cu consumurile specifice : materiale, manopera — devize de manopera întocmite de echipe de meseriasi însusite si decontate la plata de beneficiarul lucrarilor , utilaj — ore utilaj prestate , transport — fise de transport cu parcursul în Km, resurse înglobate în lucrarile de îmbunatatiri executate la apartamentul din litigiu si calitatea lucrarilor executate (certificate de conformitate , declaratii de conformitate pentru materialele incorporate în lucrari) , procese verbale de receptie calitativa / lucrari ce au devenit ascunse - ce trebuiau încheiate în timpul executiei lucrarilor conform prevederilor Normativ CS6 1198 , receptia la terminarea lucrarilor de îmbunatatiri.

Pentru identificarea si evaluarea bunurilor mobile indicare de parti a fost efectuata o expertiza merceologica de catre expertul Smîntîna Alexandru depusa la dosarul cauzei.

Obiectivele expertizei au fost urmatoarele:

-identificarea si evaluarea bunurilor mobile din cererea de interventie, la pretul de circulatie;

-identificarea si evaluarea la pretul actual de circulatie a bunurilor mobile indicate de pârâtul-reclamant in cererea reconventionala .

Expertul a evaluat toate bunurile indicate si le-a prezentat în tabelul parte integranta din raportul de expertiza, concluzionând faptul ca valoarea totala evaluata a bunurilor solicitate in actiune este de 17.025 lei.

Din întreg materialul probator administrat în cauza, a rezulta fara echivoc ca cele doua parti au dobândit în timpul casatoriei un imobil compus din doua camere si au efectuat îmbunatatirile la acest apartament.

De asemenea, din probatoriul administrat, mai exact din facturile si documentele depuse la dosar de catre intervenienta a reiesit faptul ca bunurile mobile indicate au fost cumparate de catre aceasta.

Cu privire la lucrarile efectuate pentru îmbunatatirea apartamentului, nu s-au depus acte din care sa rezulte ca lucrarile indicate în cererea de interventie au fost executate cu veniturile intervenientei. Acest aspecta fost mentionat si de catre expertul în constructii.

Probatoriul administrat, dar si acordul partilor asupra cotei de 50%, a format convingerea instantei ca prezumtia de comunitate a bunurilor se pastreaza astfel ca va dispune ca imobilul sa fie partajat în cote egale pentru fiecare sot.

Raportul de expertiza efectuat în cauza, cu specific imobiliar, a evaluat apartamentul cu 2 camere si dependinte (bun comun) , identificat în municipiul Bârlad, strada Siret, nrX, bloc X, scX, etX, ap.X, jud.Vaslui este de 140.000 lei, care include contravaloarea îmbunatatirllor efectuate în_timp, evaluate la suma de 35.000 lei .

Cu privire la partaj, întrucât reclamantul a solicitat, iar pârâtul a fost de acord, ca bunurile dobândite in timpul casatoriei sa fie atribuite reclamnatei, in natura, urmind ca aceasta sa achite pârâtului  sulta corespunzatoare, instanta va constata ca masa partajabila este în valoare totala de 140.000 lei, ca si reclamanta – pârâta si pârâtul - reclamant au dreptul fiecare, la bunuriîn valoare de 70.000 lei.

Va dispune iesirea partilor din starea de devalmasie în care se afla cu privire la bunul comun imobil – apartament situat în municipiul Bârlad, str. Siret, nr. X, jud. Vaslui, în valoare de 140.000 lei, cu îmbunatatiri aduse acestuia si vaatribui direct în proprietate reclamantei- pârâte X (fosta X) imobilul – apartament situat în municipiul Bârlad, str. Siret, nr. X, jud. Vaslui, în valoare totala de 140.000 lei (cu îmbunatatiri).

Pentru egalizarea loturilor de partaj, instanta va obliga reclamanta-pârâta X (fosta X) sa plateasca pârâtului-reclamant X X, suma de 70.000 lei cu titlu de sulta, reprezentând jumatate din valoarea imobilului apartament, cu îmbunatatiri si de asemenea, va stabili ca sulta sa fie platita de reclamanta-pârâta catre pârâtul-reclamant în termen de 4 luni de la data ramânerii definitive a hotarârii.

Cu privire la cererea reconventionala formulata de pârâtul reclamant X X, referitoare la includerea în masa partajabila siabunurilor mobile indicate si evaluate si identificate prin raportul de expertiza merceologica, instanta retine din actele dosarului ca aceste bunuri s-a dovedit ca au fost cumparate de intervenieneta sau cu bani proveniti de la aceasta, astfel încât se va respinge cererea reconventionala.

Cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de interventie principala formulata de intervenienta X X, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art. 61 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, oricine are interes poate interveni într-un proces care se judeca între partile originare; interventia este principala, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strâns legat de acesta.

Din interpretarea acestor dispozitii legale, instanta retine ca natura juridica a cererii de interventie principala este aceea a unei veritabile cereri de chemare în judecata formulata împotriva partilor initiale, tertul având posibilitatea formularii pretentiei atât pe cale principala, declansând un proces distinct, cât si pe cale incidentala, promovând cererea de interventie în cadrul procesului în curs de desfasurare.

În ceea ce priveste continutul cererii de interventie principala, instanta retine dispozitiile art. 62 alin. 1 din Codul de procedura civila, potrivit carora cererea de interventie principala va fi facuta în forma prevazuta pentru cererea de chemare în judecata, cu mentiunea ca suplimentar tertul intervenient trebuie sa specifice legatura care justifica solutionarea acesteia împreuna cu cererea principala.

În prezenta cauza, instanta retine ca numita X X, fiica partilor, a formulat o cerere de interventie principala prin care a solicitat excluderea de la masa bunurilor comune ce formeaza obiectul partajului dintre parti a mai multor bunuri mobile, precum si a îmbunatatirilor aduse apartamentului supus partajarii.

În motivarea cererii, intervenienta a precizat ca bunurile mobile sunt ale ei, cumparate de ea si ca intentioneaza sa si le recupereze de la parti.

Ca urmarea respingerii cererii reconventionale formulate de pârâtul reclamant, instanta va admite în parte cererea de interventie principala formulata de intervenienta X X, în sensul ca va constata ca bunurile asa cum au fost identificate si evaluate de expert în cuprinsul raportului de expertiza merceologica, în valoare totala de 17.025 lei au fost achizitionate de intervenienta sau cu banii acesteia si va obliga reclamanta pârâta si pârâtul reclamant sa restituie intervenientei aceste bunuri mobile.

Capatul de cerere din cererea de interventie principala referitor la îmbunatatirile aduse apartamentului bun comun supus partajarii, îmbunatatiri evaluate de expertul în constructii la valoarea de 35.000 lei si stabilita fi facute cu preponderenta în anul 2007, va fi respins de catre instanta cu motivarea ca din expertiza întocmita rezulta ca pentru lucrarile de contructii si instalatii identificate reprezentând îmbunatatiri aduse la apartamentul aflat în litigiu , partile implicate în proces nu au prezentat / nu au depus la dosarul cauzei documentele privind provenienta materialelor ( facturi fiscale , bonuri fiscale , avize de însotire a marfii , analize de pret cu consumurile specifice: materiale, manopera — devize de manopera întocmite de echipe de meseriasi însusite si decontate la plata de beneficiarul lucrarilor , utilaj — ore utilaj prestate , transport — fise de transport cu parcursul în Km, resurse înglobate în lucrarile de îmbunatatiri executate la apartamentul din litigiu si calitatea lucrarilor executate (certificate de conformitate, declaratii de conformitate pentru materialele incorporate în lucrari) , procese verbale de receptie calitativa / lucrari ce au devenit ascunse - ce trebuiau încheiate în timpul executiei lucrarilor conform prevederilor Normativ CS6 1198 , receptia la terminarea lucrarilor de îmbunatatiri.

Din toate declaratiile martorilor audiati în prezenta cauza, instanta concluzioneaza ca atât reclamanta pârâta, cât si pârâtul reclamant au contribuit la îmbunatatirile aduse apartamentului.

Chiar daca nu s-au prezentat documente din care sa rezulte contributia financiara la executarea acestor îmbunatatiri si a fiicei partilor, respectiv a intervenientei, a reiesit din declaratiile martorilor ca si aceasta a contribuit la lucrarile de îmbunatatire a apartamentului, însaa facut acest lucru deoarece partile, parintii ei, îi cresteau copiii si dorea ca acestia sa aiba conditii mai bune.

Ambii soti au contribuit la efectuarea acestor îmbunatatiri în mod egal, chiar daca unul din ei contribuia mai mult cu bani, iar altul cu forta de munca sau cu produse alimentare (cum este cazul pârâtului reclamant.)

A reiesit din declaratiile martorilor audiati ca pârâtul era familist, nu avea vicii si era un om muncitor.

Sustinerile reclamantei pârâte sia fiicei partilor, referitoare la faptul ca îmbunatatirile au fost facute exclusiv cu banii intervenientei, nu pot fi avute în vedere de catre instanta în luarea deciziei de a exclude din masa partajabila a cuantumului acestor îmbunatatiri, deoarece chiar daca intervenienta a contribuit si ea cu sume de bai, în primul rând a facut-o pentru a asigura confort copiilor ei care erau crescuti în casa parintilor, iar în al doilea rând, munca fizica, achizitionarea bunurilor necesare efectuarii lucrarilor si alte activitati desfasurate de parintii intervenientei cu ocazia efectuarii îmbunatatirilor nu îi poate exclude pe acestia si nu se poate considera ca nu au contribuit la aceste îmbunatatiri.

Din partea intervenientei, fiica partilor, ai carei copii erau lasati în grija bunicilor datorita plecarii ei în strainatate la munca, exista chiar si o datorie morala de a le asigura atât copiilor cât si parintilor, a partilor din dosar, macar confortul locuintei.

Fata de aceste aspecte, instanta va respinge capatul de cerere din cererea de interventie principala referitoare la solicitarea de obligare a partilor la restituirea catre ea a contravalorii acestor îmbunatatiri.

Având în vedere toate aspectele retinute mai sus, instanta va admite - în parte - actiunea formulata de reclamanta-pârâta X (fosta X), în contradictoriu cu pârâtul–reclamant X X.

Va respinge cererea reconventionala formulata de pârâtul–reclamant X X în contradictoriu cu reclamanta – pârâta X (fosta X).

Va admite -în parte -cererea de interventie principala formulata de intervenienta X X, si în consecinta, va obliga reclamanta-pârâta si pârâtul–reclamant sa restituie intervenientei bunurile mobile în valoare totala de 17.025 lei, achizitionate de aceasta sau cu banii acesteia, asa cum au fost individualizate în raportul de expertiza merceologica întocmit de expert Smîntîna Alexandru.

Va constata ca partile s-au casatorit la data de 01.03.1974 si au divortatprin sentinta civila nr. 1257 din data de 20 iunie 2017 a Judecatoriei Bârlad.

Instanta va stabili ca în timpul casatoriei partile au dobândit, în comun, în cote egale de 50% fiecare, un imobil – apartament, compus din doua camere si dependinte, situat în municipiul Bârlad, str. Siret, nr. X, jud. Vaslui, în valoare de 140.000 lei (cu îmbunatatiri aduse acestuia, în valoare dec 35.000 lei), conform raportului de expertiza întocmit de expert Gîta X.

Va constata ca masa partajabila este în valoare totala de 140.000 lei, iar reclamanta – pârâta si pârâtul - reclamant au dreptul fiecare, la bunuriîn valoare de 70.000 lei.

Se va dispune iesirea partilor din starea de devalmasie în care se afla cu privire la bunul comun imobil – apartament situat în municipiul Bârlad, str. Siret, nr. X, jud. Vaslui, în valoare de 140.000 lei, cu îmbunatatiri aduse acestuia.

Se va atribui direct în proprietate reclamantei- pârâte X (fosta X) imobilul – apartament situat în municipiul Bârlad, str. Siret, nr. X, jud. Vaslui, în valoare totala de 140.000 lei (cu îmbunatatiri).

Pentru egalizarea loturilor de partaj, va obliga reclamanta-pârâta X (fosta X) sa plateasca pârâtului-reclamant X X, suma de 70.000 lei cu titlu de sulta, reprezentând jumatate din valoarea imobilului apartament, cu îmbunatatiri.

Va stabili ca sulta sa fie platita de reclamanta-pârâta catre pârâtul-reclamant în termen de 4 luni de la data ramânerii definitive a hotarârii.

În ceea ce priveste   plata cheltuielilor de judecata reprezentând onorarii avocati si onorariile expertilor desemnati în cauza, instanta retine ca în situatia cererilor având ca obiect partaj judiciar, partile au dubla calitate , de reclamant si pârât, iar solutia cu privire la iesirea din indiviziune este deopotriva în interesul copartasilor.

Prin urmare, daca ambele parti efectueaza cheltuieli în legatura cu procesul, se impune compensarea lor în raport de valoarea pretentiilor admise si eventual obligarea partii care a facut cheltuieli mai mici la suportarea diferentei respective.

Astfel, fata de dispozitiile art.451 rap la art.453 Cod proc civ, instanta va constata ca totalul cheltuielilor de judecata suportate de reclamanta si pârât în proces, pe toata durata derularii acestuia pâna in prezent, se ridica la suma totala de 11.163 lei, din care reclamanta a achitat suma de 9.613 lei, iar pârâtul a achitat suma de 1.550 lei, astfel încât, potrivit cotelor succesorale ale partilor stabilite, se va dispune compensarea - în parte – a cheltuielilor de judecata si va obliga pârâtul-reclamant X X sa achite reclamantei-pârâte X (fosta X) suma de 4.031,5 lei, reprezentând ? din cheltuielile efectuate în total de parti cu taxa de timbru, onorariile aparatorilor alesi si onorariile expertilor achitate pâna în prezent.

De asemenea, instzanta va constata ca nu s-a achitat diferenta pentru onorariu expert Gîta X în cuantum de 1.500 lei, astfel încât va obliga reclamanta si pârâtul sa achite câte 750 lei catre acest expert, reprezentând cota de ? fiecare.

Se va admite - în parte - cererea formulata de intervenienta cu privire la acordarea cheltuielilor de judecata (ca urmare a admiterii în parte a cererii de interventie) si va obliga reclamanta si pârâtul sa achite intervenientei suma de 600 lei reprezentând ? din taxa de timbru, respectiv câte 300 lei fiecare.

1