Penal.infracţiunea de loviri sau alte violenţe între rude

INFRACŢIUNEA DE LOVIRI SAU ALTE VIOLENŢE ÎNTRE RUDE

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

I. Situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu

Prin rechizitoriul nr. .../P/... din 27.05.2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. ... la data de 31.05.2019, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.O. pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 193 alin. 2 din Codul penal (comisă împotriva părţii civile P.V.). 

În cuprinsul actului de sesizare al instanţei s-a reţinut, în esenţă, că:

La 02.08.2018, în jurul orei 18.00, în timp ce se afla pe stradă, în comuna Mărăcineni, jud. Buzău, a lovit-o pe persoana vătămată P.V. cu palmele peste faţă, aceasta suferind leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale.

În detalierea faptelor reţinute în sarcina inculpatului s-a arătat că, la 02.08.2018, în jurul orei 18.00, persoana vătămată P.V. se deplasa pe stradă, în comuna Mărăcineni, împreună cu fiul său minor, care are un handicap, iar la un moment dat, lângă ea a oprit o maşina condusă de inculpatul D.O.. Acesta a coborât din autoturism şi a început să-i adreseze cuvinte jignitoare după care a lovit-o cu palma peste faţă.

Persoana vătămata P.V. s-a prezentat la S.J.M.L. Buzău pentru a fi examinată, fiindu-i eliberat certificatul medico-legal numărul 681/28.09.2018 din care rezultă că a suferit leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corp dur şi necesită pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt au fost administrate urmǎtoarele mijloace de probǎ în cursul urmǎririi penale: - declaraţiile persoanei vătămate P.V. (f. 9); - declaraţia suspectului D.O. (f. 13); - declaraţia inculpatului D.O. (f. 11); - declaraţie martor S.V. (f.18); - declaraţie martor I.D. (f. 20); - certificatul medico-legal nr. 681/28.09.2018 eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Buzău (f. 22).

II. Camera preliminară

Prin Încheierea din 17.07.2019, judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecării cauzei, constatând legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală privindu-l pe inculpatul D.O..

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a constat că nu au fost formulate cereri ori invocate excepţii de către inculpat cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. 

III. Desfǎşurarea cercetǎrii judecǎtoreşti

Prezent la judecarea cauzei, la termenul din 05.09.2019, instanţa i-a adus la cunoştinţă inculpatului D.O. învinuirea care i se aduce prin actul de sesizare al instanţei, precum şi faptul că are dreptul să nu facă nici o declaraţie, că tot ce declară poate fi folosit şi împotriva sa, dreptul de a pune întrebări persoanei vătămate, martorilor şi de a da explicaţii în tot cursul cercetării judecătoreşti, când socoteşte că este necesar.

La același termen de judecată, prin apărătorul ales, inculpatul a arătat că poziţia sa este una de recunoaştere parţială a faptelor reţinute în sarcina sa în actul de sesizare al instanţei, dar nu solicită aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. 4 C.p.p. 

IV. Situaţia de fapt reţinutǎ de instanţǎ

La 02.08.2018, în jurul orei 18:00, partea civilă P.V. se întorcea împreună cu copilul său minor de la magazinul din comuna Mărăcineni, jud. Buzău, iar la un moment dat a fost ajunsă din urmă de către inculpatul D.O., care se deplasa cu vehiculul împreună cu soţia sa. 

Inculpatul D.O. a oprit maşina pe care o conducea în dreptul părţii civile P.V., a coborât şi, pe fondul relaţiilor tensionate şi a unor conflicte mai vechi dintre familiile celor doi, a început să-i adreseze cuvinte jignitoare celei dintâi, după care a împins-o şi a lovit-o cu palmele peste faţă (aproximativ 2-3 lovituri).

În urma agresiunii, partea civilă P.V. a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale. 

Situația de fapt așa cum a fost descrisă mai sus rezultă, atât din mijloacele de probă administrate în fază de urmărire penală, cât și din cele administrate în fața instanței, care se coroborează între ele. 

Astfel, întâlnirea dintre inculpat şi partea civilă este confirmată de fiecare dintre cei doi. 

În ceea ce priveşte violenţele exercitate de către inculpat asupra părţii civile, declaraţiile acesteia din urmă se coroborează cu declaraţiile martorului ocular al faptei – S.V..

În acest sens partea civilă P.V. a declarat în fază de urmărire penală că: „(…) În spatele meu a oprit această maşină şi din ea a coborât numitul D.O., care a început să-mi adreseze cuvinte şi expresii jignitoare, după care m-a lovit cu mâinile şi picioarele. După ce m-a lovit, acesta s-a urcat în maşină şi a plecat. (…)” (f. 9 d.u.p.); „(…) Menţionez faptul că după ce a coborât din maşină a venit spre mine, fapt ce a început să mă ia la bătaie, lovindu-mă cu pumnii şi cu picioarele şi spunându-mi fel de fel de cuvinte murdare” (f. 8 d.u.p.).

Partea civilă şi-a menţinut declaraţiile şi în faţa instanţei, aceasta declarând că „(…) Am auzit în spatele meu o maşină, însă nu m-am uitat să văd cine este. Din maşină a coborât inculpatul care m-a împins în gard, m-a tras de păr şi m-a lovit cu palmele peste faţă. Precizez că m-a lovit de mai multe ori cu palmele, însă nu reţin numărul acestora (…) (f. 21)”. 

Agresiunile exercitate de către inculpat asupra părţii civile sunt confirmate şi de depoziţiile martorului S.V., care, în fază de urmărire penală, a declarat că „ (…) La un moment dat, în apropierea magazinului s-au întâlnit P.V. şi D.O., acesta coborând din maşina proprietatea sa şi, fără să mai spună ceva, s-a îndreptat spre P.V. şi a lovit-o cu palmele peste faţă. Atunci a coborât soţia acestuia şi l-a luat pentru a nu o mai lovi (…). ” (f. 18 d.u.p.).

Martorul şi-a menţinut declaraţiile şi în fază de judecată, declarând că „(…) La un moment dat am auzit-o pe partea civilă P.V. cum ţipa. M-am uitat să văd ce se întâmplă şi am constatat că aceasta era lovită cu palmele peste faţă de către inculpatul D.O.. Acesta din urmă i-a aplicat părţii civile aproximativ 2-3 lovituri cu palma peste faţă (…) (f. 32)”. 

Violenţele exercitate de către inculpat sunt dovedite şi de către certificatul medico-legal nr. A2/681/3712/03.08.2018 (f. 22 d.u.p.), prin care s-au constatat leziunile traumatice suferite de partea civilă P.V. la nivelul feţei, în concluziile acestuia reţinându-se că „Numita P.V. prezintă leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure; leziunile pot data din 02.08.2018 şi necesită cca. 1-2 (una-două) zile de îngrijire medicală. Leziunile de violenţă constate nu i-au pus în primejdie”.

Instanţa reţine că actele de violenţă exercitate de inculpat asupra părţii civile au constat în lovituri cu palmele, nu şi în lovituri cu picioarele şi pumnii, astfel cum a declarat aceasta din urmă în fază de urmărire penală. În acest sens, instanţa are în vedere declaraţiile martorului S.V., precum şi declaraţiile părţii civile P.V. care, în fază de judecată, a declarat că nu ştie de ce a declarat în fază de urmărire penală că a fost lovită şi cu pumnii şi picioarele.

În cele din urmă instanţa reţine şi faptul că actele de violenţă au fost recunoscute în parte şi de către inculpatul D.O. care, în fază de urmărire penală, a declarat că „(…) Am vorbit foarte puţin, însă discuţia a degenerat, şi, pe fondul nervozităţii am jignit-o şi am împins-o, iar când am împins-o mâna am pus-o pe zona feţei” (f. 13 d.u.p.), iar, în fază de judecată, că „(…) Aceasta s-a apropiat de mine, iar eu am împins-o cu ambele mâini (…) (f. 22)”.

Starea conflictuală dintre familia inculpatului şi cea a părţii civile este confirmată de către fiecare dintre aceştia.

V. Încadrarea jurdicǎ a faptelor reţinute de cǎtre instanţǎ

În drept, fapta inculpatului D.O., care, la 02.08.2018, a împins-o şi a lovit-o cu palmele peste faţă (aproximativ 2-3 lovituri) pe partea civilă P.V., pe o stradă din  comuna Mărăcineni, jud. Buzău, provocându-i astfel leziuni traumatice, care au necesitat pentru vindecare 1-2 (una-două) zile de îngrjiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prev. şi ped. de art.193 alin.2 C.penal.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de lovire sau alte violențe comise de inculpat asupra părţii civile P.V., instanţa reţine că elementul material care o compune este dat de acțiunea de împingere şi lovire a părţii civile. În concret, inculpatul D.O., la 02.08.2018, a împins-o şi a lovit-o cu palmele peste faţă (aproximativ 2-3 lovituri) pe partea civilă P.V.. Aceste acțiuni ale inculpatului se încadrează în noțiunea de  „lovire” prevăzută în textul de lege care incriminează infracțiunea săvârşită.

Urmarea imediată a infracțiunii comise la  02.08.2018 a constat în producerea de leziuni traumatice, care au necesitat pentru vindecare 1-2 (una-două) zile de îngirjiri medicale.

Între actele de violență exercitate de inculpat asupra părţii civile P.V. la 13.06.2016 şi leziunile traumatice produse există o legătura de cauzalitate directă şi este dovedită prin certificatul medico-legal nr. A2/681/3712/03.08.2018 (f. 22 d.u.p.). 

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârşit fapta cu forma şi modalitatea de vinovăţie a intenţiei directe, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea acestuia prin săvârşirea infracțiunii.

VI. Individualizarea judiciarǎ a pedepselor 

Legea prevede pentru infracţiunea de lovire sau alte violențe, forma agravată, prevăzută de art. 193 alin. 2 C.p., pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau pedeapsa amenzii.

La individualizarea pedepsei pe care instanța o va aplica inculpatului D.O. vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 alin. 1 C. pen., în cuprinsul căruia se arată că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Tot prin raportare la criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 74 alin. 1 C.p., instanța urmează să aleagă natura pedepsei pe care o va aplica inculpatului - amenda sau închisoarea, astfel cum prevăd dispozițiile art. 74 alin. 2 C. pen.

Referitor la circumstanțele reale ale faptei, instanța apreciază că acestea imprimă o gravitate redusă, iar inculpatului o periculozitate de același nivel. În acest sens, instanța are în vedere faptul că inculpatul nu s-a folosit de niciun  obiect la comiterea infracțiunii (de ex: obiecte contondente sau tăietoare-înțepătoare), iar actele de violență exercitate de acesta asupra părţii civile sunt acte de violență de o intensitate redusă care nu au condus la atingerea gravă a integrității fizice a părţii civile, leziunile traumatice care i-au fost cauzate acesteia necesitând un număr redus de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare 1-2 (una-două).

În opinia instanţei, împrejurările care fac ca gradul de gravitate al faptei să crească spre un nivel mediu, iar inculpatului să-i imprime o periculozitate de acelaşi nivel sunt cele care se referă la modul în care acesta a acţionat. Astfel, instanţa observă că deşi inculpatul nu a folosit obiecte contondente la comiterea infracţiunii, acesta i-a aplicat părţii civile lovituri multiple cu palmele în zona feţei. În aprecierea instanţei, numărul multiplu al loviturilor aplicate coroborat cu faptul că inculpatul a acţionat într-un loc public (pe o stradă din satul Căpăţâneşti, comuna Mărăcineni, jud. Buzău), în jurul orelor 18:00, vara, fără niciun fel de reţinere fac ca gravitatea faptei şi periculozitatea făptuitorului să se îndrepte spre pragul mediu. 

Astfel, instanţa reţine că inculpatul nu a fost deloc intimidat de prezenţa martorilor care se aflau în zona magazinului din sat, nici de prezenţa soţiei sale sau a copilului minor al părţii civile, acesta ducându-şi la bun sfârşit rezoluţia infracţională. 

În plus, instanţa va avea în vedere şi diferenţa de sex dintre inculpat şi partea civilă. Astfel, instanţa consideră că inculpatul a acţionat având siguranţa reuşitei activităţii infracţionale, având în vedere că acesta este un bărbat robust, bine făcut, şi a acţionat împotriva unei femei, diferenţa de sex dintre cei doi făcând să existe şi o disproporţie vădită de forţe.

În aprecierea instanţei, circumstanțele personale ale inculpatului sunt cele care atenuează gravitatea faptei comise şi periculozitatea făptuitorului.

În acest sens instanţa va avea în vedere că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale (cf. fişei de cazier judiciar f. 17). În aceste condiţii, instanţa apreciază că infracţiunea pentru care inculpatul a fost judecat în prezenta cauză reprezintă un derapaj social singular care nu va mai fi repetat de către inculpat.

De asemenea, instanţa va avea în vedere vârsta inculpatului (39 de ani), faptul că acesta este căsătorit, precum şi că este o persoană bine integrată în societate. În acest sens, instanţa reţine că inculpatul, începând cu anul 2012 şi până în prezent, este angajat, avansând  treptat în diferite funcţii şi având o conduită bună în relaţiile cu colegii de muncă, astfel cum rezultă din caracterizarea angajatorului (f. 33). 

Caracterizarea inculpatului D.O. eliberată de către angajator acestuia este confirmată şi de caracterizarea acestuia eliberată de către Primăria Comunei Mărăcineni (f. 34).

În cele din urmă, instanţa va ţine cont şi de atitudinea procesuală a inculpatului, acesta prezentându-se de fiecare dată la chemările organelor judiciare, precum şi de atitudinea de recunoaştere parţială a faptei comise.

Față de toate aspectele analizate mai sus, instanța apreciază că dintre cele două pedepse prevăzute alternativ de textul incriminator al infracţiunii comise, pedeapsa amenzii este proporțională cu gravitatea faptei comise și corespunde nevoii de restabilire a ordinii de drept încălcate de către inculpat, instanţa urmând se orienta către cuantumul mediu al amenzii.

Conform art. 61 alin. 4 lit. c C. pen. „limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între: (…)180 şi 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani. Cum pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 2 C.pen. legea prevede pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau pedeapsa amenzii (faptă comisă de inculpat), limitele speciale ale zilelor-amendă, pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, sunt cuprinse între 180 şi 300 de zile-amendă.

Pentru ca pedeapsa amenzii să-și atingă scopul prevenției speciale, cât și a celei generale, instanța, având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, așa cum au fost analizate mai sus, se va orienta către nivelul mediu al limitelor speciale ale zilelor-amendă.

Astfel, în baza art. 193 alin. 2 C. pen. rap. la art. 396 alin. 2 C.p.p., instanţa îl va condamna pe inculpatul D.O. la pedeapsa de 220 zile-amendă pentru sǎvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 2 C.pen. (faptă comisă împotriva părţii civile P.V. la 02.08.2018).

În ceea ce privește suma corespunzătoare unei zile-amendă, instanța va avea în vedere că aceasta este cuprinsă între 10 lei și 500 lei, conform alin. 2 al art. 61, și se stabilește ținând seama de situația materială a condamnatului și de obligațiile legale ale acestuia față de persoanele aflate în întreținerea sa, conform alin. 3 teza a II – a aceluiași articol.

Prin urmare, având în  vedere că inculpatul este angajat, realizând astfel venituri, în temeiul art. 61 alin. 2 C.pen., instanţa va stabili cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă la valoarea de  20 lei. Astfel, în vederea determinării cuantumului pedepsei amenzii, instanța, astfel cum prevăd dispozițiile art. 61 alin. 2 C. pen. teza a II – a, va înmulți numărul zilelor-amendă stabilite în sarcina inculpatului cu suma corespunzătoare unei zile amendă (220 zile-amendă×20 lei), obținând astfel suma de 4.400 lei, sumă pe care inculpatul o va achita statului cu titlu de amendă penală.

Având în vedere că infracţiunea comisă de către inculpat îl fac pe acesta nedemn de a ocupa funcţii publice sau o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, precum şi pentru a proteja partea civilă de viitoare posibile acte de violenţă provenite din partea inculpatului, în baza art. 67, alin. 1 C. pen. raportat art. 66 alin. 1 C. pen., instanţa va aplica inculpatului D.O. pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n C. pen, respectiv interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice (art. 66 alin. 1, lit. a), de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat (art. 66 alin. 1, lit. b), dreptul de a comunica cu partea civilă P.V. ori de a se apropia de aceasta (art. 66 alin. 1, lit. n), pe o durată de 1 an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii, conform prevederilor art. 68 alin. 1 lit. a C.pen.

În temeiul art. 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 C. pen., instanţa va interzice inculpatului D.O. cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66, alin. 1 lit. a, b şi n C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice (art. 66 alin. 1, lit. a), de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat (art. 66 alin. 1, lit. b), dreptul de a comunica cu partea civilă P.V. ori de a se apropia de aceasta (art. 66 alin. 1, lit. n), care se va executa în măsura în care pedeapsa principală a amenzii va fi înlocuită cu pedeapsa închisorii.

Instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 C.pen., privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul neexecutării cu rea-credinţă a pedepsei amenzii, în tot sau în parte.

VII. Acţiunea civilă

Instanţa reţine că partea civilă P.V., în fază de judecată, s-a constituit parte civilă cu suma de 5.000 lei, reprezentând daune morale (f. 11). 

Potrivit art. 1357 alin. 1 C. civ. „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare”.

Din textul de lege enunțat mai sus rezultă care sunt condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, anume: 1. existența unei fapte ilicite; 2. fapta ilicită să fi cauzat un prejudiciu; 3. fapta ilicită să fi fost săvârșită cu vinovăție; 4. între faptă și prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate.

Instanța constată că în prezenta cauză sunt îndeplinite toate condițiile enunțate mai sus. Astfel, fapta ilicită constă în exercitarea violențelor de către inculpat asupra părţii civile P.V., faptă care a fost săvârșită cu intenție de către inculpat.

De asemenea, instanța apreciază că, pe lângă suferințele fizice şi leziunile traumatice pe care inculpatul D.O. le-a provocat părţii civile (și între care există o legătură de cauzalitate directă), fapta ilicită a celui dintâi este de natură să aducă atingere și integrității psihice a celei din urmă, precum și să-i producă o stare de temere pentru o perioadă de timp care succede momentului comiterii infracțiunii.

În plus, instanţa mai are în vedere şi faptul că infracţiunea comisă de către inculpat a avut ca urmare producerea unor leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr 1-2 (una-două) zile de îngrijiri medicale, astfel că perioada de recuperare a presupus atât suferinţe fizice, cât şi psihice. 

Instanţa mai reţine şi faptul că în mediul rural vestea comiterii unei fapte de natura celei a cărei victimă a fost partea civilă P.V. circulă foarte repede, având un ecou în întreaga comunitate, ceea ce este de natură să amplifice suferinţele persoanei vătămate. De altfel, la nivelul comunităţii în care locuieşte partea civilă  este cunoscut faptul că aceasta a fost victima actelor de violenţă comise de inculpat, astfel cum rezultă din declaraţia martorei Ilie Filiţa Fănica (f. 40). 

Între fapta ilicită și urmările imediate ale acesteia există o legătură de cauzalitate directă.

În aceste condiții, instanța apreciază că se impune acordarea unei juste despăgubiri părţii civile care să înlăture consecințele negative ale suferințelor fizice și psihice pe care aceasta le-a suportat ca urmare a comiterii infracțiunii de către inculpat.

Prin urmare, față de cele ce preced, în temeiul art. 397, alin. 1 C. proc. pen. raportat la art. 25 C. proc. pen., cu referire la art. 1349, art. 1357 şi art. 1382 Cod civil, instanţa admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă P.V. şi îl va obliga pe inculpatul D.O. la plata către aceasta a sumei de 1.000 lei, reprezentând daune morale.

În aprecierea instanței între suma de 1.000 lei și suferințele fizice și psihice la care a fost supusă partea civilă există un raport de proporționalitate, astfel că admiterea în parte acțiunii civile nu va reprezinta o îmbogățire fără justă cauză a acesteia.

VIII. Cheltuieli judiciare

În temeiul art. 272 C. proc. pen. şi art. 274 alin. 1 C. proc. pen., instanţa îl va obliga pe inculpatul D.O., la plata sumei de 1.050 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 450 lei aferentă urmăririi penale şi suma de 600 lei aferentă fazei de judecată. 

Domenii speta

Spete similare