Lovire

Sentinţă penală 105 din 30.05.2019


ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CHIŞINEU CRIŞ operator 3210/2501

DOSAR NR.

SENTINŢA  PENALĂ NR.105

Şedinţa publică din 30 mai 2019

Preşedinte

Grefier

S-a luat în examinare acţiunea penală pusă în mişcare împotriva inculpatului BEF pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin.2 Cod penal.

La apelul nominal nu se prezintă  nimeni.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 16.05.2019, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 30.05.2019.

INSTANŢA

Asupra cauzei penale de faţă:

Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş, emis în 27.08.2018 dosar nr.717/P/2017, înregistrat la această instanţă la data de 27.08.2018 a fost trimis în judecată în stare de libertate  inculpatul BEF pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin.2 Cod penal.

În motivarea actului de sesizare al instanţei se arată că în noaptea de 24.12.2017, în jurul orelor 01:30, inculpatul BEF l-a agresat pe numitul BGC, lovindu-l pe acesta cu pumnii şi cu un obiect contondent (rangă) în zona capului, după care l-a înţepat cu un cuţit în gamba piciorului stâng, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat 80-85 de zile de îngrijiri medicale, conform raportului de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 160/A1 din 2018emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Arad.

Situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu a fost probată cu următoarele mijloace de probă existente în dosarul de urmărire penală: declaraţie de persoană vătămată f.16-20, certificat medico-legal nr. 770/A2 din 29.12.2017 f.22, raport de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 160/A1 din 2018f.28-30, scrisori medicale f.31-33, declaraţie de martor BF f.34-36, declaraţie de martor MMC f.37-39, declaraţie de martor TAB f.41-43, declaraţie de martor NAI f.45-46, declaraţie de martor BA f.48-50, declaraţie de martor BAA f.52-53, declaraţie de martor ZV f.54-55, declaraţie de suspect BF f.58-60, copie de pe cazierul judiciar al suspectului BF f.62, declaraţie de suspect BEF f.65-66, declaraţie de inculpat BEF f.69-70, copie de pe cazierul judiciar al inculpatului BEF f.71

Persoana vătămată BGC a declarat că se constituie parte civilă în cauză, dar fără a preciza cuantumul prejudiciului sau al daunelor morale.

Prin încheierea nr.190 din şedinţa camera de consiliu din data de 17.10.2018, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

Audiat fiind la termenul de judecată din 16.05.2019, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptei în modalitatea reţinută prin rechizitoriu.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa constată că starea de fapt expusă prin rechizitoriu este dovedită în întregime de probele anterior enunţate, reţinând că în data de 24.12.2017, în jurul orelor 01:30, numitul BEF l-a agresat fizic pe numitul BGC, lovindu-l pe acesta cu pumnii şi cu un obiect contondent în zona capului, după care l-a înţepat cu un cuţit în gamba piciorului stâng, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat 80-85 de zile de îngrijiri medicale, conform Raportului de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. din 2018 emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Arad.

Persoana vătămată BGC susţine atât în plângerea formulată, cât şi în declaraţia dată organelor de poliţie că în noaptea de 24.12.2017 a fost lovit de numiţii BEF şi BF, pe acesta din urmă nu l-a văzut personal, ci acest aspect i-a fost relatat de martorul MMC. De asemenea, persoana vătămată susţine că a fost lovit cu o rangă în cap de numitul BEF, iar BF l-ar fi lovit cu aceeaşi rangă în picior. În ceea ce priveşte rana provocată de folosirea unui cuţit, BGC nu a văzut persoana care l-a înjunghiat, dar a aflat de la martora TAB, care susţine că numitul BEF l-ar fi înjunghiat.

Împrejurările desfăşurării incidentului din noaptea de 24.12.2017 sunt relatate de martorul MMC într-un mod similar cu ceea ce a relatat persoana vătămată. Martorul susţine că ambii fraţi B l-au lovit de BGC. De asemenea, şi martorul susţine că numita TAB i-a relatat că BEF l-a înjunghiat pe BGC în picior.

Martora TAB a observat întreaga desfăşurare a conflictului dintre BEF şi BGC, intervenind pentru a pune capăt incidentului. Martora a observat nemijlocit loviturile aplicate de numitul BEF persoanei vătămate BGC, dar nu a observat că BF să-l fi lovit cu ranga în picior pe acesta din urmă.

Martorul NAI, deşi se afla în interiorul imobilului în care a avut loc incidentul din data de 24.12.2017, susţine că nu a văzut ce s-a întâmplat întrucât se afla în altă încăpere, ulterior aflând de la ceilalţi martori că BEF s-a bătut cu BGC.

Împrejurări diferite privind declanşarea conflictului şi desfăşurarea acestuia prezintă martora BA, sora numitului BEF. Aceasta susţine că incidentul ar fi fost declanşat de persoana vătămată, care a sărit în pat peste BEF şi l-ar fi trezit, ulterior şicanându-l cu mici provocări. Împrejurarea că numitul BEF l-a lovit cu ranga pe numitul BGC a fost observată şi de martoră, în schimb aceasta susţine că BF nu l-a lovit pe BGC şi că acesta nu a fost înjunghiat în picior, ci s-a tăiat în cioburile de la oglinda spartă. Susţinerile martorei că numitul BEF a reacţionat în mod violent ca urmare a unor provocări din partea persoanei vătămate nu sunt confirmate de ceilalţi martori audiaţi în cauză, chiar şi în cazul unor schimburi de replici între cei doi, reacţia numitului BEF a fost în mod vădit disproporţionată.

În legătură cu incidentul din data de 24.12.2017, a fost audiată şi martora BAA, aceasta declarând că i-a văzut pe BEF şi BGC când erau pe jos, cel dintâi fiind peste persoana vătămată, dar nu a observat momentul când BEF l-ar fi lovit cu ranga pe BGC, acest aspect fiindu-i relatat ulterior de martori. Despre numitul BF susţine că nu l-a lovit pe BGC.

Fiind audiat de organele judiciare, inculpatul BEF recunoaşte că l-a lovit pe BGC, dar susţine că a făcut acest lucru întrucât a fost provocat, persoana vătămată lovindu-l în prealabil. De asemenea, numitul BEF susţine că persoana vătămată ar fi fost gelos pe el, întrucât a avut o relaţie cu actuala sa soţie.

Apărarea numitului BEF, potrivit căreia l-ar fi lovit pe BGC urmare a unei provocări venite din partea acestuia din urmă, nu poate fi primită, aceasta necoroborându-se cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, ci doar cu declaraţiile numitelor BA şi BAA care, având în vedere relaţia de rudenie cu suspectul, nu pot fi reţinute decât parţial la stabilirea situaţiei de fapt.

În cauză a fost audiat în calitate de suspect şi numitul BF, acesta susţinând că în noaptea de 24.12.2017, la un moment dat, în timp ce se afla în imobilul cu nr. din împreună cu mai multe persoane, i-a observat pe numiţii BEF şi BGC ieşind dintr-o încăpere şi lovindu-se reciproc. BF recunoaşte că fratele său l-a lovit pe BGC cu ranga, dar susţine că el nu a făcut acest lucru.

Din probele administrate în prezenta cauză rezultă că fapta de lovirea sau alte violenţe există, a fost săvârşită de inculpat, care a acţionat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege şi răspunde penal.

Inculpatul însuși a recunoscut cu ocazia audierii sale lovitura aplicată cu ranga părții civile, dar  a arătat că ar fi fost provocat, instanța însă apreciază că în cauză nu poate fi reținută circumstanța atenuantă a provocării prevăzută de art.75 lit.a Cod penal întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi acționat sub influența unei puternice tulburări sau emoții determinate de violență, atingere gravă a demnității persoanei sau o altă acțiune ilicită gravă din partea persoanei vătămate.

Astfel, inculpatul a fost trezit din somn de partea civilă, dormea, se afla în stare de ebrietate, partea civilă nu i-a aplicat lovituri, nu l-a agresat doar a tras de ele să-l trezească, declarațiile martorilor audiați concordă în acest sens, aceste acțiuni ale părții civile nu pot fi considerate acțiuni ilicite grave sau violențe ce să provoace o stare de puternică tulburare în inculpat care dormea, iar anterior a mai provocat un conflict într-un local de unde a fost îndepărtat cu poliția aflându-se deja într-o stare de agitație, prin urmare acțiunea părții civile în sine nu putea provoca o reacție atât de agresivă din partea inculpatului de a se ridica din pat și a lovi cu ranga părții civile.

De asemenea, doar surorile inculpatului susțin că partea civilă l-ar fi agresat în somn pe inculpat în sensul că a tras de el și i-a rupt hainele, acțiuni care chiar dacă ar fi fost reale nu sunt de natură să provoace o reacție atât de gravă din partea inculpatului și o tulburare puternică determinată exclusiv de gestul de a-l trezi.

Înc e privește rănile de la gambă prezentate de partea civilă instanța reține din certificatul medico-legal că aceasta a suferit multiple plăgi prin tăiere cu un obiect ascuțit nu o singură plagă, declarațiile martorilor oculari sunt divergente cu privire la acest aspect, rudele inculpatului și inculpatul de altfel, au declarat că în timpul îmbrâncelii dintre părți s-a spart o oglindă și în cioburi s-a tăiat partea civilă, ceilalți martori și partea civilă au declarat că inculpatul l-ar fi tăiat cu un cuțit.

Nu s-a efectuat cercetare la fața locului pentru a se constata dacă existau cioburi la fața locului, nu s-a ridicat nici un cuțit, însă în oricare dintre ipoteze rănirea părții civile în zona gambei este rezultatul acțiunii inculpatului, dat fiind faptul că toți martorii au declarat că nu a intervenit nimeni în conflictul dintre cei doi, aceștia fiind singurii care se agresau reciproc, astfel și dacă inculpatul nu a cauzat plăgile prin înjunghiere cu cuțit, tot el a împins partea civilă în oglinda care s-a spart și cioburile l-au tăiat, un rezultat indirect, neprevăzut al acțiunii inculpatului, în acest sens instanța reține că doar partea civilă s-a tăiat în cioburi nu și inculpatul, ceea ce denotă că lovirea de oglindă și căderea în cioburi a fost rezultatul acțiunii inculpatului care la rândul său s-a ferit de cioburi.

În ce privește numitul BF, fratele inculpatului, acesta este cercetat în prezent în calitate de suspect pentru lovirea părții civile în același context astfel nu se impune audierea lui ca martor la acest moment, fiind audiat în faza de urmărire penală, declarația sa confirmând evident împreună cu cele ale surorilor inculpatului cele susținute de inculpat,fiind membri de familie declarația martorilor respectivi se caracterizează printr-o puternică notă de subiectivitate, pe de altă parte din declarații martorilor audiați rezultă că între părți au existat tensiuni anterioare, partea civilă fiind implicată anterior în relații atât cu sora inculpatului, cât și cu una dintre martore ceea ce ar fi putut determina anumite resentimente din partea familiei inculpatului.

Fapta inculpatului BEF care, în noaptea de 24.12.2017, în jurul orelor 01:30, l-a agresat pe numitul BGC, lovindu-l pe acesta cu pumnii şi cu un obiect contondent (rangă) în zona capului, după care l-a înţepat cu un cuţit în gamba piciorului stâng, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat 80-85 de zile de îngrijiri medicale, conform raportului de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. din 2018 emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Arad, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovirea sau alte violenţe, faptă prev. de art. 193 alin. 2 din Codul penal şi pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

Inculpatul BEF a acţionat cu intenţie directă, întrucât a prevăzut rezultatul acţiunilor sale, respectiv producerea unor leziuni persoanei vătămate, şi a urmărit producerea acestor consecinţe prin săvârşirea faptei.

La individualizarea sancţiunii aplicabile inculpatului  se vor avea în vedere  criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal. Instanţa va avea în vedere în favoarea inculpatului atitudinea sinceră a acestuia  în faţa instanţei şi organelor de urmărire penală, recunoaşterea faptei reţinute în sarcina sa.

În concret instanța va avea în vedere atitudinea nesinceră și necooperantă a inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, precum și comportamentul deosebit de agresiv al acestuia, reacția sa disproporționată la adresa părții civile, numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea părții civile, precum și faptul că inculpatul a mai avut anterior episoade de violență, chiar în seara comiterii faptei fiind îndepărtat dintr-un local din cauza comportamentului său agresiv, astfel instanța apreciază că se impune o atitudine fermă față de inculpat în vederea redresării comportamentului acestuia, agresivitatea acestuia prezentând un real pericol pentru comunitate.

Persoana vătămată BGC s-a constituit parte civilă, în cursul judecăţii cu suma de 150.000 lei daune morale, 1269 lei daune amteriale şi 1500 lei cheltuieli de judecată.

Instanţa reţine că potrivit art. 1357 şi urm. din C.civ., orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara.

Potrivit literaturii şi practicii judiciare în materie, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: fapta ilicită, prejudiciul produs ca urmare a faptei ilicite, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul.

Urmarea imediată constă în vătămarea părţii civile.

Raportul de cauzalitate a fost dovedit prin certificatul medico-legal coroborat cu celelalte mijloace de probă administrate. Aşadar, instanţa reţine că sunt îndeplinite toate cele patru condiţii.

Prejudiciul cauzat de fapta ilicită a inculpatului are două componente: o componentă materială şi o componentă morală – ce constă în suferinţele pricinuite părţii civile de respectivul incident. Din situaţia de fapt mai sus-prezentată a reieşit că, urmarea imediată a faptei inculpatului a fost vătămarea persoanei vătămate.

Cu privire la solicitarea părţii civile de obligare a inculpatului la plata de daune morale, instanţa reţine următoarele:

Prin săvârşirea infracţiunii, acestei părţi civile i-au fost produse de către inculpat prejudicii morale constând în suferinţele cauzate ca urmare a lovirii.

Înţelesul noţiunii de prejudiciu moral constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite şi culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conţinut nepatrimonial care definesc personalitatea umană. Prejudiciul moral produs, fiind strâns legat de persoană, a lezat direct şi nemijlocit integritatea psihică a părţii civile.

În ceea ce priveşte suma solicitată cu titlu de daune morale, instanţa reţine că acestea sunt greu de cuantificat, greutate care rezidă mai ales din imposibilitatea de a le privi ca pe un pretium dolores, ca o compensare a suferinţelor părţii civile. Totuşi, la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi consecinţele negative suferite pe plan psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele, măsura în care partea civilă a fost afectată emoţional, având în vedere şi vârsta acesteia. Prin urmare, stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include de regulă o doză ridicată de aproximare şi subiectivism.

Astfel, în privinţa întinderii prejudiciului moral, instanţa va aprecia, în raport cu împrejurările comiterii faptei şi urmările acesteia, reţinând şi practica judiciară în domeniu, că suma solicitată de cu titlul de daune morale este exagerată şi astfel ar deturna, în opinia instanţei, raţiunea răspunderii civile delictuale pentru daune morale de la scopul său, transformând-o într-o cale de îmbogăţire fără justă cauză.

În concret, la stabilirea despăgubirilor civile ce vor fi acordate părții civile instanța va ține cont de zilele de îngrijiri medicale necesare vindecării acestuia precum și de stare psihologică creată acestuia în urma agresiunii acesta încercând un puternic sentiment de teamă, fiindu-i afectată și capacitatea de muncă și autoîngrijire, astfel cum rezultă din probele administrate pe latura civilă a cauzei.

Pe de altă parte, instanța constată că partea civilă nu a făcut dovada incapacității de muncă temporare, nici nu a suferit leziuni permanente sau sluțiri, despăgubirile civile fiind menite să repare prejudiciul efectiv suferit nu să îmbogățească fără justă cauză partea civilă.

Înc e privește daunele materiale acestea au fost dovedite cu înscrisurile depuse la dosar (f 17 și urm) astfel instanța le va acorda în întregime.

Faţă de aceste  considerente, în baza art.193 alin. (2) Cod penal , va condamna pe inculpatul BEF pentru săvârşirea infracţiunii de ,,lovire sau alte violențe”,  la pedeapsa de 1(unu) an închisoare.

În temeiul art.67 alin.2 Cod penal, va aplica inculpatului BEF , ca pedeapsă complementară, interzicerea dreptului prevăzut de art. 66 alin. 1, lit. n Cod penal, respectiv de a comunica verbal, personal sau telefonic, sau prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță ori a rețelelor de socializare cu victima BGC și de a nu se apropia de aceasta la mai puțin de 50 metri ,  pe o durată de 2 ani.

În temeiul art.65 alin.1 Cod penal, va aplica inculpatului BEF, ca pedeapsă accesorie, interzicerea dreptului prevăzut de art. 66 alin. 1, lit. n Cod penal, respectiv dreptul a comunica verbal, personal sau telefonic, sau prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță ori a rețelelor de socializare cu victima BGC și de a nu se apropia de aceasta la mai puțin de 50 metri.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa reţine dispoziţiile art.  91 Cod penal, conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanţa consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentinţă fiind de 1  an închisoare, iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

În baza art. 91 Cod penal, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, va obliga inculpatul BEF ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Hunedoara, la datele fixate de acesta;

b)să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d)să comunice schimbarea locului de muncă;

e)să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit.b  Cod penal, va impune inculpatului BEF obligaţia de a urma un curs de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune ori organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.404 alin.2 Cod procedură penală, art.93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul  BEF, va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Consiliului Local al oraşului sau al mun. Hunedoara, consilierul de probaţiune pe baza evaluării iniţiale urmând a decide în care din cele două instituţii din comunitate menţionate în prezenta sentinţă inculpatul urmează să execute obligaţia şi tipul de activitate.

În baza art. 404 alin. (2) Cod procedură penală, şi art.  91 alin. (4) Cod penal, va atrage atenţia inculpatului BEF asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal; atenţionând inculpatul asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce-i revin pe durata termenului de supraveghere.

În baza art.112 al.5 Cod penal, va dispune confiscarea de la inculpatul BEF a sumei de 50 lei echivalentul în bani a răngii folosite la săvârșirea infracțiunii negăsită în vederea confiscării.

În baza art.397 alin.(1) rap. art.19 şi art.20 Cod procedură penală, art. 1349 C.civ. și art.1382 Cod civil, va admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă BGC și obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 1269 lei daune materiale și 50.000 lei daune morale.

În baza art. 398 şi art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat  în cuantum de 1000 lei.

În baza art. 398 şi art. 276 alin.1 și 2 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă în cuantum de 1500 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 193 alin. (2) Cod penal , condamnă pe inculpatul BEF CNP  fiul lui A și E,  născut la la jud. Hunedoara cetățean român, studii 7 clase, necăsătorit, muncitor necalificat, fără antecedente penale, domiciliat în jud. Hunedoara pentru săvârşirea infracţiunii de ,,lovire sau alte violențe”,  la pedeapsa de 1(unu) an închisoare.

În temeiul art.67 alin.2 Cod penal aplică inculpatului BEF , cu datele de identificare de mai sus, ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului prevăzut de art. 66 alin. 1, lit. n Cod penal, respectiv de a comunica verbal, personal sau telefonic, sau prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță ori a rețelelor de socializare cu victima BGC domiciliat în sat jud. Arad și de a nu se apropia de aceasta la mai puțin de 50 metri ,  pe o durată de 2 ani.

În temeiul art.65 alin.1 Cod penal aplică inculpatului BEF, cu datele de identificare de mai sus, ca pedeapsă accesorie interzicerea dreptului prevăzut de art. 66 alin. 1, lit. n Cod penal respectiv dreptul a comunica verbal, personal sau telefonic, sau prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță ori a rețelelor de socializare cu victima BGC domiciliat în sat jud. Arad și de a nu se apropia de aceasta la mai puțin de 50 metri.

În baza art. 91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin. 1 Cod penal obligă inculpatul BEF ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Hunedoara, la datele fixate de acesta;

f)să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

g) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

h)să comunice schimbarea locului de muncă;

i)să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit.b  Cod penal impune inculpatului BEF obligaţia de a urma un curs de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune ori organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.404 alin.2 Cod procedură penală, art.93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul  BEF, cu datele de identificare de mai sus,  va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Consiliului Local al oraşului  sau al mun. Hunedoara, consilierul de probaţiune pe baza evaluării iniţiale urmând a decide în care din cele două instituţii din comunitate menţionate în prezenta sentinţă inculpatul urmează să execute obligaţia şi tipul de activitate.

În baza art. 404 alin. (2) Cod procedură penală, şi art.  91 alin. (4) Cod penal, atrage atenţia inculpatului BEF asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal; atenţionând inculpatul asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce-i revin pe durata termenului de supraveghere.

În baza art.112 al.5 Cod penal dispune confiscarea de la inculpatul BEF a sumei de 50 lei echivalentul în bani a răngii folosite la săvârșirea infracțiunii negăsită în vederea confiscării.

În baza art.397 alin.(1) rap. art.19 şi art.20 Cod procedură penală  art. 1349 C.civ. și art.1382 Cod civil admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă BGC și obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 1269 lei daune materiale și 50.000lei daune morale.

În baza art. 398 şi art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat  în cuantum de 1000 lei.

În baza art. 398 şi art. 276 alin.1 și 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă în cuantum de 1500 lei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei prezentei hotărârii judecătoreşti.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 30.05.2019. 

Preşedinte,  Grefier