Odonanţă preşedinţială

Sentinţă civilă 1098 din 07.05.2019


Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă sub nr.  1936/208 din 27.04.2019, petenta  S.C. a solicitat emiterea unui ordin de protecţie fără somaţie, prin care să se dispună luarea următoarelor măsuri: păstrarea de către intimatul S. S.  a unei distanţe minime de 50 m faţă de petenta  S.C. pe o perioadă de 6 luni de la data emiterii prezentului ordin de protecţie; păstrarea de către intimatul S.S.  a unei distanţe minime de 50 m faţă de reşedinţa petentei  S.C. din .... pe o perioadă de 6 luni de la data emiterii prezentului ordin de protecţie; interzicerea oricărui contact cu petenta S.C. ( telefonic,  prin corespondenţă sau într-un alt mod) pe o perioadă de 6 luni de la data emiterii prezentului ordin de protecţie.

În motivarea cererii, petenta a arătat  intimatul  este soţul său cu care  se află în proces de divorţ, că în seara zilei de 26.04.2019 în jurul orelor 22,30 intimatul s-a deplasat la reşedinţa ei şi a bătut de mai multe ori în uşa apartamentului,în geamurile apartamentului aflat la parterul blocului, văzând că soţia sa refuză să discute cu el., bătăile fiind auzite la etajele 2 şi 4 ale blocului. Se mai arată că între părţi există relaţii conflictuale care au făcut obiectul unor lucrări anterioare la Poliţia O.R., în data de 31.01.2019 intimatului punându-i-se în vedere să  evite orice fel de discuţii cu petenta până la definitivarea divorţului, în caz contrar împotriva sa putând fi emis ordin de protecţie.

În drept, cererea  a fost întemeiată pe disp. art. 23  din Legea 217/2003.

Prin rezoluţia din 27.04.2019 s-a fixat termen de judecată la data de 02.05.2019 ora 11,00 dispunându-se citarea petentei şi intimatului conform disp.  2 privind pricinile urgente. Totodată s-a emis adresă pentru numirea unor avocaţi din oficiu pentru petentă şi intimat.

În şedinţa camerei de consiliu din data de 02.05.2019  s-au identificat părţile, petenta a

arătat că menţine cererea, a solicitat emiterea ordinului de protecţie prin care să se dispună păstrarea de către intimat  a unei distanţe minime de 50 m faţă de ea  şi de  reşedinţa acesteia pe o perioadă de 6 luni de la data emiterii prezentului ordin de protecţie; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în alt mod, între intimat şi petentă, pe o perioadă de 6 luni de la data emiterii prezentului ordin de protecţie.

În dovedirea cererii a solicitat admiterea probei testimoniale cu martorii M.C.,  D. B. A. A..

Intimatul a arătat că se opune cererii petentei, nu este vinovat şi nu are martori, întrucât a fost singur.

Instanţa, în temeiul art. 131 Cod procedură civilă, a procedat la verificarea  competenţei de soluţionare a  acţiunii şi potrivit art. 238 C.pr.c a procedat la estimarea duratei procesului.

Având cuvântul, procurorul şi avocatele părţilor au apreciat că Judecătoria Caransebeş este competentă în soluţionarea  acţiunii, cu privire la durata procesului, au estimat termenul de soluţionare al cauzei la 2 termene. Nu s-au opus probei testimoniale solicitate de petentă.

În baza art. 131 NCPC  instanţa a constatat că este competentă general, material şi  teritorial în soluţionarea cererii, iar în baza art. 238 NCPC a estimat  termenul de soluţionare al cauzei la 2-3 termene.

Avocat M. A. a solicitat emiterea unei adrese către Poliţia O.R.pentru a comunica cele trei plângeri depuse la poliţie de petentă şi stadiul în care se află acestea.

Procurorul a arătat că nu se opune acestei cereri, ultima plângere din ianuarie fiind depusă la dosar, iar celelalte două au fost retrase de petentă.

Avocat I. I. a lăsat la aprecierea instanţei această probă.

Instanţa a încuviinţat  ca fiind pertinentă şi utilă cauzei proba testimonială solicitată de petentă cu martorele  M. C.,  D. B. A. A. care vor fi prezentate fără citaţie.

A încuviinţat cererea solicitată de avocat M.A şi a dispus emiterea unei adrese către Poliţia O. R. pentru a comunica dacă petenta a formulat împotriva intimatului plângeri penale în afara celei din luna  ianuarie 2019, stadiul acestor plângeri.

În şedinţa camerei de consiliu din 03.05.2019 s-au audiat martorele M.C. şi D. B. A. A. sub prestare de jurământ, declaraţiile acestora fiind ataşate la dosar.

Avocat M. A. a depus la dosar fotografii la dosar, a arătat că solicită acordarea unui nou termen de judecată sau amânarea pronunţării pentru a depune la dosar listingul  mesajelor telefonice de pe telefonul intimatului.

Procurorul nu s-a opus probei solicitate de apărătoarea intimatului, pune concluzii de amânare a cauzei.

Avocat  I. I. s-a opus, a considerat că proba nu este utilă cauzei.

S-a încuviinţat ca fiind pertinentă şi utilă cauzei proba solicitată de avocat M. A.cu înscrisuri.

În şedinţa camerei de consiliu din 06.05.2019 avocat M. A. a depus la dosar înscrisuri,  reprezentând listingul mesajelor telefonice  primite de intimat de la petentă.

Nemaifiind probe de administrat instanţa a acordat cuvântul pe fondul dezbaterilor.

Avocat din oficiu I. I., pentru petentă,  a solicitat admiterea cererii, emiterea ordinului de protecţie prin care să se dispună păstrarea de către intimatul S. S.  a unei distanţe minime de 50 m faţă de petenta  S.C. şi faţă de reşedinţa acesteia pe o perioadă de 6 luni de la data emiterii prezentului ordin de protecţie; interzicerea oricărui contact cu petenta S. C.  ( telefonic,  prin corespondenţă sau într-un alt mod) pe o perioadă de  6 luni de la data emiterii prezentului ordin de protecţie. Arată că petentei îi este teamă de intimat.

Procurorul a solicitat admiterea cererii. A solicitat a se avea în vedere ora ( 23,00), atitudinea intimatului în momentul ajungerii în faţa uşii petentei, relaţiile dintre părţi, aceştia aflându-se într-un proces de divorţ, a se avea în vedere declaraţiile martorilor audiaţi, documentaţia de la poliţie prin care i s-a dat avertisment intimatului şi i se atrage atenţia. A considerat că intimatul nu trebuia să meargă la acea oră la petentă şi nu trebuia să aibă acea atitudine.

Avocat din oficiu  M. A., pentru intimat,  a solicitat respingerea cererii, întrucât că nu sunt elemente de emitere a unui ordin de protecţie, petenta nu este în stare de pericol. A se avea în vedere atitudinea petentei, aceasta l-a invitat la ea acasă pe intimat, dovadă mesajele telefonice depuse la dosar.  A considerat că poliţistul trebuia să îi dea o eventuală amendă intimatului, nu să emită ordin de protecţie provizoriu, întrucât nu a avut loc în 26.04.2019 nici o situaţie care să impună emiterea unei asemenea măsuri.

Din analiza actelor şi lucrărilor de la dosar, instanţa reţine următoarele:

Potrivit înscrisurilor depuse la dosar şi declaraţiilor martorilor, petenta S. C. este  soţia intimatului S. S., cei doi fiind despărţiţi în fapt  şi având împreună un copil care se află în  grija mamei, pe rolul Judecătoriei Caransebeş aflându-se  un dosar de divorţ între cele două părţi.

La data de  27.04.2019 orele 00,10 Poliţia O. R. a emis ordin de protecţie provizoriu pe o perioadă de 5 zile, reprezentând 120 de ore, respectiv din data de 27.04.2019 orele 00,10 până la data de 02.05.2019 orele 00,10 prin care s-a impus intimatului să păstreze o distanţă de 50 m faţă de petentă, de membrii familiei, S.A. M. şi faţă de reşedinţa petentei din .....

 În temeiul art. 22 ind. 7 alin. 3 şi 4 din Legea 217/2003, procuror O. N. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeş a confirmat la data de 27.04.2019 ora 14,50 necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie prin ordinul de protecţie provizoriu şi, cu adresa nr. 848/III/13/2019 din 27.04.2019 a înaintat dosarul  către Judecătoria Caransebeş.

La dosar s-au depus înscrisuri şi s-au audiat martorii M.C.,  D.B. A. A..

Din declaraţia martorei  M. C. ( f. .. dosar) rezultă că la datade23.04.2019 intimatul bătea foarte tare în uşa petentei care locuieşte în bloc cu martora la parter în jurul orei 11 seara, martora crezând iniţial că se bătea în uşa apartamentului ei, Petenta a sunat-o pe martoră să coboare la ea, întrucât îi era teamă de intimat. Martora a coborât la apartamentul petentei, s-a întâlnit cu intimatul care i-a spus că a venit să ia nişte mâncare, era nervos şi voia să intre în apartamentul în care petenta stătea cu chirie, nu a înjurat-o, nu a ameninţat-o. Martora a perceput faptul că petenta era speriată întrucât i-a povestit că anterior intimatul ar fi fost violent. A mai arătat că înainte de acest incident cu o zi sau două pe petenta a fost la urgenţă, dusă fiind de intimat, ea apelând la el,  că acesta nu e o persoană de încredere, că în timpul Paştelui catolic au avut intenţia de ase împăca.

Din declaraţia martorei  D. B. A. ( f. 16 dosar)  rezultă că în data de 26.04.2019 a fost la petentă căreia îi scrisese mesaje intimatul că va veni la ea să ia mâncarea pe care i-o pregătise petenta,însă martora i-a spus petentei să  închidă uşa şi să îi trimită mesaj să nu vină, să nu îl primească întrucât este băut. La ora 22 a fost sunată de martora M. C. că intimatul se află la uşa petentei şi bate cu pumnii în uşă de se aude până la etajul 4. Mai arată că petenta era în stare de şoc, plângea pentru că îi era frică de intimat, întrucât în anul 2017 a bătut-o de mai multe ori,că cei doi sunt despărţiţi în fapt din noiembrie-decembrie 2018, au mai încercat să se împace, se vizitau, că petenta îi gătea acestuia de sărbători.

În conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 217/2003, violenţa domestică înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.

În sensul prezentei legi, potrivit art. 5 prin membru de familie se înţelege:

a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, soţii şi copiii acestora, precum şi persoanele devenite rude prin adopţie, potrivit legii;

b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie; fraţii, părinţii şi copiii din alte relaţii ai soţului/soţiei sau ai fostului soţ/fostei soţii;

c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenţii şi descendenţii partenerei/partenerului, precum şi fraţii şi surorile acestora;

d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă de persoana copilului;

e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.

Potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 217/2003, pentru ca violenţa în familie, aşa cum a fost definită de textul de lege citat, să conducă la emiterea unui ordin de protecţie, este necesar ca prin actele de violenţă ale intimatului să se fi creat o stare de pericol pentru a cărei înlăturare să fie necesară emiterea ordinului de protecţie.

Astfel raportat la probele administrate în cauză, instanţa va avea în vedere, că în speţă sunt întrunite condiţiile  prev. de art. 23 alin 1 din Legea 217/2003  cu privire la petentă conform cărora persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii (…).  Instanţa reţine că pericolul în care se află victima violenţelor trebuie să fie unul real, să fie de natură a-i pune în primejdie viaţa, integritatea fizică sau psihică şi să fie unul actual, având în vedere şi caracterul provizoriu al măsurilor care pot fi dispuse prin ordinul de protecţie.

Din coroborarea declaraţiilor martorilor cu înscrisurile de la dosar, rezultă că petentei îi era frică de intimat întrucât acesta era beat, iar pe parcursul relaţiei ( anul 2017) intimatul a lovit-o şi în luna ianuarie 2019 i-a adresat cuvinte jignitoare, ocazie cu care a fost avertizat de organele de poliţie că împotriva lui se va emite un ordin de protecţie  provizoriu.

Totuşi, în 26.04.2019 la ora 22,30 când petenta ( după ce se împăcase cu el) a hotărât să rupă relaţia cu intimatul, acesta s-a deplasat la domiciliul ei, unde a lovit cu zgomot puternic geamul şi uşa apartamentului pentru a  o obliga pe soţia sa să îi deschidă, cu toate că în locuinţă era şi fiica lui de 8 luni, aspect de natură a-i crea o temere puternică şi justificată petentei şi care întruneşte condiţiile violenţei psihologice reglementată de art. 3 din Legea 217/2003 pentru emiterea ordinului de protecţie.

Astfel fiind, instanţa, în baza art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 va admite în parte cererea formulată de petenta S.C. în contradictoriu cu intimatul S. S.,  şi în consecinţă, va emite următorul ordin de protecţie  prin care va dispune:

- păstrarea de către intimatul S. S.  a unei distanţe minime de 50 m faţă de petenta  S.C. pe o perioadă de 3 luni de la data emiterii prezentului ordin de protecţie;

- păstrarea de către intimatul S. S.  a unei distanţe minime de 50 m faţă de reşedinţa petentei  S. C. din ... pe o perioadă de 3 luni de la data emiterii prezentului ordin de protecţie:

 - interzicerea oricărui contact cu petenta S. C.  ( telefonic,  prin corespondenţă sau într-un alt mod) pe o perioadă de 3 luni de la data emiterii prezentului ordin de protecţie;

Va respinge  celelalte pretenţii ale petentei, privind emiterea ordinului de protecţie pe o perioadă de 6 luni, considerând că o durată de 3 luni este suficientă pentru înlăturarea stării de pericol.

Va atrage atenţia intimatului asupra dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 217/2003.

Va dispune virarea din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului CS a sumei de 500 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu I. I. pentru petentă şi a  sumei de 500 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu M. A. pentru intimat.