Pretenţii

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe  sub nr.  la data de 11.06.2019, reclamantul SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ P., a chemat în judecată pe pârâtul N A F, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 2.664,32 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare acordate acestuia.

În motivarea cererii reclamantul a arătat, în esenţă, că aşa cum rezulta din Acordul de recunoaştere a vinovăţiei pronunţat în  dosarul nr. /P/ al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., s-a dispus trimiterea în judecată a numitului N A F, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului faptă  prevăzută  şi pedepsită de  art. 336 alin.1 cod penal , respectiv pârâtul în timp ce conducea autoturismul, pe fondul neadaptarii vitezei la condiţiile de drum, a neatenţiei în timpul conducerii şi a stării determinată de consumul de alcool, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a intrat cu autovehiculul într-un copac, acestuia fiindu-i acordate îngrijiri medicale la Spitalul Judeţean de Urgenta P. in perioada 21.02-02.03.2016.

A precizat ca, astfel cum reiese din Fisa de decont întocmita de unitatea spitaliceasca, cuantumul cheltuielilor ocazionate de spitalizarea se ridica la suma de 2.664,32 lei.

In dovedirea pretenţiilor a anexat, în copie, acord de recunoaştere a vinovăţiei, referat de terminare a urmăririi penale, decont de cheltuieli (f.9-16).

În drept, a invocat disp. art.l94-197 C.proc.civ., coroborat cu art.1349 C.civ. si art.320 din Legea nr.95/2006 cu modificările si completările ulterioare, art.27-28 C.pr.p. si următoarele iar în baza disp. 223 alin.3 C.proc.civila a solicitat judecata în lipsă.

Prin rezoluţia din data de 12.06.2019, s-a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată şi a înscrisurilor ataşate pârâtului, cu menţiunea că are obligaţia, ca în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 165 C.P.C., să depună întâmpinare, sub sancţiunea prevăzută de art. 208 alin. 2 C.P.C., a decăderii din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică, însă pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit acordului de recunoaştere a vinovăţiei din data de  11.07.2018 inculpatul NAF, pârât în prezenta cauză, s-a autoaccidentat, suferind leziuni traumatice grave.

În urma incidentului, pârâtul a suferit vătămări corporale, fiindu-i acordate îngrijiri medicale la Spitalul Judeţean de Urgenţă P. în perioada 21.02.-02.03.2016.

Potrivit decontului de cheltuieli emis de către reclamant şi depus la dosarul cauzei (fila 15-16), îngrijirile medicale acordate pârâtului N A F au fost în cuantum de 2.664,32 lei.

 Potrivit art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.”

În ceea ce priveşte existenţa elementelor necesare răspunderii civile delictuale acestea sunt: existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui prejudiciu, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul.

Având în vedere înscrisurile depuse la dosar, precum şi poziţia procesuală a pârâtului care nu s-a prezentat în instanţă şi nici nu a depus întâmpinare, instanţa reţine că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale întrucât prin fapta săvârşită pârâtul a adus daune sănătăţii propriei persoane iar între această faptă şi prejudiciul produs reclamantului există raport de cauzalitate.

Prin autoaccidentare, pârâtul a suferit leziuni traumatice pentru care asistenţa medicală acordată de reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă P a presupus cheltuieli în cuantum de 2.664,32 lei. Astfel, instanţa reţine că s-a creat reclamantului un prejudiciu cert.

Conform art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, pentru prejudiciul produs furnizorilor de servicii medicale constând în cheltuielile ocazionate de asistenţa medicală acordată persoanelor vătămate furnizorii se subrogă în drepturile şi obligaţiile caselor de asigurări de sănătate, astfel că, în prezenta cauză, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti are calitatea de a solicita direct de la pârât, vinovat de vătămarea persoanei asistate medical, acoperirea cheltuielilor.

Faţă de considerentele mai sus menţionate, instanţa constată că acţiunea reclamantului este întemeiată şi în raport de prev. art. 1349 rap. la prev. art. 1357 C.civ., urmează a o admite şi a dispune obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 2.664,32 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare.

Domenii speta

Spete similare