Acţiune având ca obiect plângere contravenţională

Sentinţă civilă 1187 din 13.11.2019


Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil, sub nr. …./…/2019, petentul O.M., în contradictoriu cu intimata C.N.A.I.R.S.A., a solicitat instanţei anularea Procesului verbal de contravenţie seria … nr. ……./…./2019, ca fiind netemeinic şi nelegal.

Instanţa va reţine faptul că  pe cale de întâmpinare, intimata C.N.A.I.R.S.A., a solicitat respingerea plângerii formulate de către petentul O.M., ca fiind nefondată şi neîntemeiată.

În esenţă, intimata şi-a motivat solicitarea de respingere a plângerii ca fiind neîntemeiată, pe aceea că Procesul verbal de contravenţie seria … nr. ……./…./2019 este întocmit în mod legal şi temeinic, potrivit O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor coroborat cu O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

A arătat intimata faptul că procesul verbal conţine elementele obligatorii prevăzute de art. 16 şi 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, a căror lipsă atrage nulitatea procesului verbal, iar sub aspectul temeiniciei, procesul verbal a fost întocmit ca urmare a constatării că vehiculul înmatriculat cu numărul PH ….… a circulat pe reţeaua de drumuri naţionale fără a deţine rovignetă valabilă.

A mai arătat intimata faptul că procesul verbal contestat a fost întocmit într-un unic exemplar original, semnat olograf de către agentul constatator N.P., iar o copie a acestuia a fost comunicată contravenientului, potrivit art. 25 alin. (1» din O.G. nr. 2/2001.

Tot în ceea ce priveşte temeinicia procesului verbal, a mai arătat intimata faptul că potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, cu modificările şi completările ulterioare, fapta de a circula fără a deţine rovignetă valabilă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.

Potrivit art. 7 „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi a deţinerii rovignetei valabile (...) revine în exclusivitate utilizatorilor români”.

Art. 1 lit. b) defineşte utilizatorii români ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.

Intimata a solicitat instanţei să constate că O.G. nr. 15/2002 prevede obligaţia sa legală de a încheia procesul verbal de constatare a contravenţiei numai pe baza datelor furnizate de MAI - D.R.P.C.I.V., fără a fi permis accesul la o altă bază de date, iar aceasta nu a făcut decât să respecte rigorile legii, identificând contravenientul „în baza datelor privind utilizatorul vehiculului, furnizate de M.A.I. – D.R.P.C.Î.V., conform obligaţiei impuse de art. 9 alin 4 din O.G. nr. 15/2002.

Conform datelor furnizate de autoritatea competentă, în speţă MAI - D.R.P.C.Î.V., susţine intimata, calitatea de proprietar, respectiv utilizator, la momentul constatării contravenţiei o avea petentul, iar nu cumpărătorul ulterior al autovehiculului.

Totodată, a precizat intimata, C.N.A.I.R. nu are calitatea de a face modificările în baza de date a D.R.P.C.I..V., ci poate doar să consulte baza de date a acestora, pentru a aplica sancţiunile.

În urma analizei coroborate a datelor care rezultă din ansamblul probator cu susţinerile părţilor, precum şi cu toate dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cu dispoziţiile legale referitoare la vânzarea bunurilor mobile, respectiv disp.art.1650, 1657, 1672 pct.1 şi 1673 din Noul Cod Civil, instanţa urmează să aprecieze că plângerea contravenţională ce face obiectul cauzei este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Astfel, potrivit disp.art.1650 Noul Cod Civil şi dispoziţiilor legale deja evocate, vânzarea ( în speţă vânzarea bunului mobil reprezentat de autoturismul, marca ………., cu numărul de înmatriculare ……) este contractul prin care vânzătorul, în speţă petentul O. M., a transmis cumpărătorului  O.I. dreptul de proprietate asupra autovehiculului proprietatea sa, încă de la data de .....2018, aşa cum rezultă în mod indubitabil din copia actului intitulat „Contract de înstrăinare – dobândire a unui mijloc de transport” -, act care se referă în mod neechivoc la operaţiunea de vânzare-cumpărare a autoturismului marca …….tipul …….., serie motor ………., cu numărul de înmatriculare ……, încheiat între petent şi cumpărătorul O.I., domiciliat în comuna ……, judeţul ……., în schimbul preţului de … lei.

Instanţa va lua act de aceea că actul de vânzare-cumpărare evocat anterior a fost înregistrat la Primăria Oraşului …., judeţul …… de către petentul O.M., sub nr. …./...../2018, pentru a se face cuvenitele menţiuni, în sensul ştergerii de la rolul fiscal al petentului -, rol având nr…….., aşa cum rezultă din menţiunea aflată pe fila 1 a contractului de vânzare-cumpărare deja analizat în prezentele considerente -, aspecte care nu au fost contestate de către intimata CNAIR.

Instanţa va reţine faptul că potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române şi Dicţionarului de sinonime, termenul  de „utilizator” , mai poate fi înţeles ca cel care foloseşte sau întrebuinţează, în mod direct, din punct de vedere material obiectul la care se face referire _, fapt care, coroborat cu datele care rezultă din contractul de vânzare-cumpărare analizat deja anterior, inclusiv cu datele care rezultă din clauza neechivocă, care relevă faptul că încă de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, cumpărătorul (dobânditorul dreptului de proprietate) dobândea nu numai calitatea de proprietar, dar şi pe aceea de deţinător de fapt al autoturismului marca …. tipul …… serie motor ……., cu numărul de înmatriculare ……… _, va conduce instanţa la concluzia că începând cu data de ….….2018 utilizatorul real al autoturismului în discuţie a fost terţul cumpărător, O.I.

Având în vedere aceste considerente, în sensul că începând cu data de ......2018 obligaţia de a achita tariful special pentru utilizarea drumurilor publice tip ROVIGNETĂ aparţinea cumpărătorului O.I. potrivit disp.art.7 din O.G.nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. De asemenea, instanţa va avea în vedere faptul că art.1 lit. b din acest act normativ prevede obligaţia legală de plată a tarifului tip rovignetă a două categorii de utilizatori, prima fiind aceea a persoanelor fizice (sau juridice) înscrise în certificatul de înmatriculare, iar cea de a doua categorie fiind cea a persoanelor care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România -, cea de a doua categorie fiind cea în care se înscrie în mod indubitabil proprietarul cumpărător al autoturismului  marca ……. tipul ………., serie motor …….., cu numărul de înmatriculare ………, O.I. aşa cum s-a arătat mai sus.

Având în vedere aceste considerente, chiar dacă intimata CNAIR nu are de foarte multe ori posibilitatea reală de a afla de existenţa unor astfel de contracte de vânzare-cumpărare, instanţa urmează să aprecieze că petentul O.M. a reuşit să răstoarne prezumţia de veridicitate a situaţiei de fapt şi a aparenţei dreptului de proprietate şi de utilizare asupra autoturismului în discuţie, ca şi prezumţia de legalitate a Procesului verbal de contravenţie seria … nr. ……./......2019, relevând o situaţie contrară şi anume faptul că începând cu data de ......2018 obligaţia de plată a tarifului tip ROVIGNETĂ revenea noului proprietar şi utilizator, O.I. şi nu în sarcina sa, care nu mai deţinea nici dreptul de proprietate asupra autoturismului şi nici posibilitatea utilizării autoturismului pe drumurile publice.

Pentru toate aceste argumente juridice, în baza disp.art.31 şi urm. din O.G.nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, modificată, instanţa va admite plângerea şi pe cale de consecinţă, va dispune anularea, în integralitatea sa, a Procesului verbal de contravenţie seria …. nr. ……./......2019.

Întocmit,

Judecător Popescu Anghelina