Raport de expertiza medico- legala, valoare probatorie. Aprecierea probelor, art 103 Cod procedura penala. Infractiunea de omor, prevazuta de art 188 Cod penal.

1.În ceea ce priveşte fiabilitatea mai redusă a celei de a doua expertize( în fapt este vorba de raportul de nouă expertiză medico-legală) întrucât a fost efectuată pe bază de înscrisuri şi imagini, fără cadavru, ştiindu-se faptul că ,, mortul vorbeşte,, instanţa de apel nu împărtăşeşte această opinie motivat de faptul că potrivit art.49 din Normele procedurale privind efectuarea expertizei, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale emise de Ministerul Justiţiei şi publicate în Monitorul Oficial al României nr.459 din 19 septembrie 2000 ,, Concluziile unei noi expertize se redactează pe baza constatărilor sau expertizelor medico-legale anterioare, a probelor din dosarul cauzei, a aspectelor specifice speţei, a probelor noi, incluse în dosarul cauzei precum şi a obiecţiiilor formulate de organele judiciare,, . Pe de altă parte cât timp instanţa nu a dispus exhumarea în baza art.186 C.p.p şi pentru motivele expres prevăzute în acest text de lege,  medicul legist nu putea să procedeze la examinarea cadavrului.

2.În probaţiunea cu probe indirecte, probaţiune ce se întâlneşte şi în prezenta cauză în care nu au fost identificaţi martori direcţi la săvârşirea infracţiunii de omor  dar a fost identificat cadavrul victimei, întotdeauna sunt necesare mai multe probe indirecte. Din acest punct de vedere nu interesează atât numărul probelor indirecte, ci ansamblul lor, fiecare probă indirectă urmând a se încadra într-o înlănţuire de probe indirecte, astfel încât înlăturarea unei singure probe indirecte, ca inexactă, să atragă destrămarea înlănţuirii lor. Nu în ultimul rând, este necesar ca ansamblul probelor indirecte să conducă la o singură concluzie cu privire la existenţa faptului principal (inculpatul a ucis pe…). Când concluzia este alternativă (victima  a fost ucisă fie de inculpat fie de o altă persoană) probele indirecte nu pot atrage o condamnare şi trebuie continuată probaţiunea până ce rămâne o singură versiune.

3.Profilul socio - moral al inculpatului, care nu are antecedente penale, este o persoană apreciată în comunitate, chiar de către copii victimei, nu este cunoscut cu afecţiuni psihice, aşa cum a fost evidenţiat de prima instanţă nu poate conduce la ideea că acesta nu ar putea fi autorul unei infracţiuni săvârşită cu violenţă pentru că, per a contrario, ar însemna că doar persoanele care au antecedente penale, afecţiuni psihice sau nu sunt apreciate în comunitate, ar putea să comită astfel de fapte.

4.Probele administrate în cursul procesului penal, aşa cum au fost descrise până în acest moment, declaraţiile martorilor, care observă victima la baza scării, stau de vorbă cu aceasta şi nu observă urme de sânge în zona capului, patru martori care îl întîlnesc pe inculpat în după amiaza zilei de 21.12.2018 şi observă că avea urme de sânge pe tricou şi pantaloni scurţi- ce conţin unul şi acelaşi profil genetic aflat în corespondenţă perfectă cu profilul ADN al victimei, raportul de nouă expertiză medico-legală ce stabileşte că  decesul s-a produs prin hemoragie meningo-cerebrală urmare a unui traumatism cranio – cerebral produs prin mecanism activ, lovire cu cu corp dur alungit cu multiple suprafeţe neregulate, raportul de expertiză genetică ce probează că singura persoană aflată împreună cu victima în cameră a fost inculpatul şi infirmă apărările sale privind întreţinerea raporturilor sexuale, leziunile prezentate de inculpat ce  au fost produse în condiţiile unei lupte cu victima, declaraţiile inculpatului, comportamentul acestuia în momentul în care victima sângera abundent, probează faptul că în ziua de 21.12.2018 inculpatul … a aplicat numitei … lovituri repetate cu un corp dur în zona temporală şi occipitală a capului, ce au condus la decesul acesteia în urma hemoragiei meningo-cerebrale.

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2021:003.000216

Dosar nr. ….

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANŢA DE APEL

DECIZIA PENALĂ NR. 216

Şedinţa publică de la 18 februarie 2021

PREŞEDINTE …- judecător

…- judecător

Grefier …

 Ministerul Public a fost reprezentat de procuror … din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova

***

 Pe rol, pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică de la 22 ianuarie 2021, consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din aceeaşi dată, pronunţare amânată ulterior la data de 04 februarie 2021, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect soluţionarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj împotriva sentinţei penale nr. 19 din data de 28.01.2020 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr…., privind pe inculpatul….

CURTEA

Asupra apelului de faţă;

Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 19 din data de 28.01.2020 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr…., în baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost achitat inculpatul…, pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prev. şi ped. de art. 188 alin. 1 C.pen.

În baza art. 399 C.pr.pen. a fost revocată măsura preventivă a controlului judiciar dispusă prin încheierea nr. 329 din 04.07.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. …

S-a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în cauză de la data de 22.12.2018 până la 04.07.2019.

S-a luat act că soţul victimei…, respectiv …, fiica, ….. şi fiul … nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Cheltuielile judiciare au rămas sarcina statului, inclusiv cele ocazionate de efectuarea expertizelor şi avizelor medicale.

Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 1495 lei a rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a constatat că prin rechizitoriul nr. …din 14.05.2019, ce formează obiectul dosarului nr. …înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 14.05.2019 Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului…, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reținut, în esență, ca stare de fapt că în data de 21 decembrie 2018 inculpatul … aplicat victimei … lovituri cu corpuri dure în zona craniului, care au dus la decesul acesteia în data de 22.12.2018.

Din analiza probelor şi actelor administrate în cauză, respectiv: procese verbale de cercetare la faţa locului, de ridicare obiecte, de examinare fizică; planşe foto; constatări preliminarii şi raport de expertiză genetică; concluzii preliminare ale S.M.L. Gorj; raport de constatare medico- legală; raport de nouă expertiză medico-legală întocmit de I.M.L. Mina Minovici Craiova, avizul întocmit de către Comisia superioară medico-legală din cadrul Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici București; declaraţiile persoanelor vătămate…, … şi …; declaraţiile martorilor …, …, …, …, …, …, …, …, coroborate cu declaraţiile inculpatului, instanţa reţine următoarele:

Cu titlu prealabil, prima instanţă a reamintit că viaţa, premisa şi suportul tuturor drepturilor, se bucură de cea mai înaltă protecţie juridică, iar interesul pentru protejarea acestui drept aparține nu doar ființei umane ci, în egală măsura şi societății, care dincolo de dezideratul respectării drepturilor fundamentale, este în mod direct interesată să îşi protejeze indivizii ce o compun, iar alături de aceștia se adaugă şi apropiații unei persoane (familia) care, în ipoteza unei morți suspecte, au dreptul şi interesul moral propriu de a cunoaşte cauzele morții.

În această situaţie statul are şi un set de obligații procedurale, respectiv de a iniția şi desfășura o anchetă efectivă cu privire la circumstanțele morții unei persoane, cu scopul de a identifica şi, eventual, pedepsi pe cei responsabili, iar seriozitatea şi profunzimea cu care statul își respectă această obligaţie procedurală este dimensiunea cea mai fidelă a gradului de respect faţă de fiinţa umană.

Incriminarea infracțiunii de omor are drept scop protejarea relațiilor sociale referitoare la viața unei persoane şi, în consecință, probatoriul în procesul penal în materia infracțiunilor contra vieții trebuie să dovedească, dincolo de orice îndoială rezonabilă, existența unei fapte proprii persoanei acuzate, care să fi condus la moartea victimei.

Aşa cum s-a arătat constant în practica judiciară (sentința penală nr. 197/2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr…., modificată prin decizia nr. 362/2012 a Curții de Apel Craiova, rămasă definitivă prin decizia nr. 3419/2013 pronunțată în dosarul nr. …a instanței supreme), probatoriul administrat trebuie să clarifice aspectele esențiale ale ilicitului penal în materia infracțiunilor contra vieții, respectiv:

- identificarea corectă a cauzelor decesului. Verificarea mecanismului de producere a decesului este importantă pentru stabilirea eventualelor instrumente prin care s-a cauzat decesul care, la rândul său va conduce la identificarea instrumentelor în materialitatea lor, prelevarea de probe biologice, amprente. Stabilirea instrumentului care a provocat decesul, dar lipsa identificării sale la locul faptei sau la domiciliul suspecților face ca probatoriul să nu conțină elemente prin care fapta să fie atribuită mai ușor unei anumite persoane și să permită excluderea altora din cercul de suspecți;

- momentul și locul faptei pentru care s-au formulat acuzații. Stabilirea corectă a locului faptei permite prelevarea urmelor, inclusiv a celor biologice provenind de la victimă. Aceste probe sunt necesare pentru identificarea persoanei vinovate și excluderea persoanelor care au făcut parte inițial din cercul de suspecți, dar care nu au provocat rezultatul letal. În raport de stabilirea momentului și locului faptei se verifică apărările formulate de persoana acuzată, cu privire la prezența sa într-un alt loc;

- existența unei faptei proprii a persoanei acuzate. În lipsa dovezilor referitoare la fapta proprie și legătura de cauzalitate dintre aceasta și rezultatul letal nu poate fi pronunțată o hotărâre de condamnare. În acest context trebuie clarificate apărările persoanelor din cercul de suspecți cu privire la locul unde se aflau la momentul decesului victimei;

- clarificarea consecințelor faptei proprii a persoanei acuzate. Sunt evidențiate astfel contribuțiile care nu puteau conduce la deces, sunt verificate apărările persoanei acuzate referitoare la lipsa aptitudinii actului său de conduită în producerea consecinței letale.

Raportând aceste criterii la speţa dedusă judecăţii prima instanţă a reţinut că din actele şi lucrările dosarului s-a putut stabili că la data de 22.12.2018, în jurul orelor 04:00, organele de poliţie au fost sesizate de numitul …(fiul inculpatului) cu privire la faptul că la domiciliul tatălui său din oraşul…, într-o cameră a locuinţei, se află decedată numita …, care prezenta urme de violenţă la nivelul feţei şi corpului.

Din raportul de constatare medico-legală autopsie nr. …/22.12.2018 a rezultat că moartea numitei … a fost violentă, s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale cu inundaţie ventriculară ca urmare a unui traumatism craniocerebral. Leziunile s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure, comprimare cu degetul (leziunile de la nivelul braţelor şi coapselor), târâre (leziunile de la nivelul şoldului şi flancului stâng) şi posibil cădere (leziunile din regiunea lombară şi de la nivelul genunchilor), cele de la nivelul craniului având legătură directă cu cauza decesului. În sângele recoltat la autopsie s-a depistat 2,83 gr./00 alcool etilic, iar moartea numitei … poate data din 22 decembrie 2018 (fila 98-99 d.u.p.).

În cursul urmăririi penale, s-a dispus şi examinarea medico-legală a inculpatului, iar din raportul de constatare medico-legală nr. …/22.12.2018 al S.M.L. Gorj, a rezultat că acesta a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur zgâriere cu unghia, leziunile pot data din 21 decembrie 2018 şi necesită de la producere 7 - 8 zile de îngrijiri medicale. Inculpatul a prezentat o excoriaţie de 10/0,5 cm. pe antebrațul drept anterior, iar medicul legist a concluzionat că aceasta este produsă prin zgârierea cu unghia (fila 100 d.u.p.).

Totodată, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize genetice judiciare, ale cărei concluzii au fost înaintate de Institutul National de Medicină Legală Mina Minovici Bucureşti - Laborator Genetică în cursul procedurii de cameră preliminară (fila 2-18, volum date confidențiale).

Potrivit acestor concluzii, analiza prin teste de identificare rapidă a microurmelor biologice a pus în evidenţă prezenţa sângelui de natură umană pe mai multe obiecte de îmbrăcăminte ale numitei …(două pulovere, bluza de corp, chilot şi eşarfă), pe aşternuturile ridicate din locuinţa inculpatului …(cele trei feţe de pernă şi cearceaf), precum şi pe o serie de obiecte de îmbrăcăminte aparţinând inculpatului …(tricou, pantaloni trening, pantaloni scurţi, chilot).

1. Nu au fost puse în evidenţă urme de spermă în secreţia vaginală a numitei….

2. Analiza genetică a urmelor de sânge identificate pe obiectele de îmbrăcăminte purtate de numita …a pus în evidenţă pe cele două pulovere, bluza de corp, pantalonul de trening şi eşarfă unul şi acelaşi profil genetic feminin, aflat în corespondenţă perfectă cu profilul genetic de referinţă al numitei…; pe chilot: un amestec de profiluri genetice provenit de la minim două persoane, dintre care cel puţin una de sex masculin, iar caracterele genetice din profilurile ADN de referinţă ale numitei …şi inculpatului… se regăsesc în acest amestec.

3. Analiza genetică a urmelor biologice prelevate de la numita …a pus în evidenţă: pentru secreţia vaginală, zona mâinilor şi „sub gât” unul şi acelaşi profil genetic unic feminin aflat în corespondenţă perfectă cu profilul genetic de referinţă al numitei…; pentru urmele prelevate de pe coapse: un amestec de profiluri genetice provenit de la minim două persoane, dintre care cel puţin una de sex masculin, iar caracterele genetice din profilurile ADN de referinţă ale numitei …şi inculpatului … se regăsesc în acest amestec.

4. Analiza genetică a urmelor biologice prelevate de la inculpatul …a pus în evidenţă: în depozitele subunghiale: un profil genetic unic masculin, aflat în corespondenţă perfectă cu profilul ADN de referinţă al inculpatului…; pe faţă: un amestec de profiluri genetice provenit de la minim două persoane, dintre care cel puţin una de sex masculin, iar caracterele genetice din profilurile ADN de referinţă ale numitei …şi inculpatului … se regăsesc în acest amestec.

5. Analiza genetică a urmelor de sânge de pe obiectele de îmbrăcăminte purtate de inculpatul Vrînceanu Ioan a pus în evidenţă: pe chilot: un profil genetic unic masculin, aflat în corespondenţă perfectă cu profilul ADN de referinţă al inculpatului…; pe tricou şi pantalonul scurt: unul şi acelaşi profil genetic unic feminin aflat în corespondenţă perfectă cu profilul genetic de referinţă al numitei….

6. Analiza genetică a urmelor de sânge ridicate de pe obiecte din locuinţa inculpatului a pus în evidenţă: pe cele trei feţe de pernă şi cearceaf: unul şi acelaşi profil genetic unic feminin aflat în corespondenţă perfectă cu profilul genetic de referinţă al numitei…; pentru urmele brun-roşcate (sânge) de pe aragaz: un amestec de profiluri genetice provenit de la minim două persoane, dintre care cel puţin una de sex masculin, iar caracterele genetice din profilurile ADN de referinţă ale numitei …şi inculpatului … se regăsesc în acest amestec.

Ulterior, prin încheierea din 12.08.2019 instanţa, având în vedere inadvertenţele între actele medico legale aflate la dosarul de urmărire penală şi, implicit, insuficienţa informaţiilor de natură medico-judiciară oferite de acestea, a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale de către Institutul de Medicină Legală Craiova, stabilind 13 obiective.

Din concluziile acestui raport a rezultat că decesul numitei …s-a produs prin hemoragie meningo-cerebrală urmare a unui traumatism cranio-cerebral produs prin mecanism activ (cu cea mai mare probabilitate). Plăgile pleznite craniene s-au produs cu cea mai mare probabilitate prin mecanism activ, prin loviri repetate cu corp dur şi posibil un corp dur alungit cu suprafaţa neregulată, neputându-se stabili cu certitudine ora decesului, acesta putând data din după amiaza zilei de 21.12.2018 (fila 38-41 volum date confidenţiale).

În continuare, văzând concluziile raportului de expertiză medico-legală (autopsie) nr. … din 22.12.2018 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Gorj şi ale raportului de nouă expertiză medico-legală nr. …/23.09.2019 întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova, şi lipsa unor date esenţiale pentru clarificarea bazei factuale şi implicit aflarea adevărului, prin încheierea din data de 08.10.2019 s-a dispus verificarea şi avizarea din punct de vedere ştiinţific a concluziilor celor două rapoarte de expertiză medico legală de către Comisia superioară medico-legală din cadrul Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici București.

La data de 19.11.2019 s-a înaintat la dosar adresa …/2019 a Comisiei superioare medico-legală din cadrul Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici București, prin care a fost avizat raportul de nouă expertiză medico-legală nr. …/23.09.2019 întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova (fila 44 volum date confidenţiale).

De asemenea, întrucât în cursul urmăririi penale nu au fost audiate toate persoanele care puteau da detalii în legătură cu împrejurările de fapt în care s-a produs presupusa infracţiune de omor de care este acuzat inculpatul, instanţa a dispus audierea martorilor …(filele 92 și 111 dosar instanţă) şi …(fila 110 dosar instanţă).

Totodată, la solicitarea sa, inculpatul a fost supus biodetecţiei judiciare în vederea stabilirii comportamentului simulat, urmând ca în cadrul testului inculpatul să răspundă, în principal, la următoarea întrebare: dacă a lovit victima …cu corpuri dure în data de 21.12.2018. La data de 09.09.2019 I.P.J. Gorj - Seviciul Criminalistic - Laboratorul Poligraf a înaintat la dosar adresa nr. …/2019 raportul de constatare criminalistică cu privire la detecţia comportamentului simulat, a cărui concluzie a fost că inculpatul a fost nesincer (fila 70-75 dosar instanţă). 

În cursul urmăririi penale, dar şi al cercetării judecătoreşti, inculpatul …a declarat în mod constant că nu a lovit victima în nici o împrejurare (filele 9, 10, 92, 93, 129, 152, 173 d.u.p.; filele 5-6 dosar nr….; filele 96 și 113 dosar instanţă).

Prima instanţă a constatat că aceste mijloace de probă, relevă doar faptul că decesul numitei …a intervenit într-o manieră violentă şi cauzele cărora s-a datorat acest deces, însă aceste probe nu dovedesc că inculpatul …prin acţiunile sale ar fi provocat moartea victimei, iar celelalte probe, respectiv declaraţiile martorilor, declaraţiile inculpatului, raportul de expertiză genetică judiciară, infirmă o asemenea împrejurare.

În speţă, s-a constatat că acuzaţia adusă inculpatului s-a întemeiat pe indicii rezultate din împrejurări de fapt, respectiv acelea că inculpatul a consumat băuturi alcoolice împreună cu victima la locuinţa sa, unde a şi fost descoperită decedată, iar inculpatul avea sângele acesteia pe faţă şi pe haine. Cu toate acestea, prima instanţă a constatat că probele administrate nu au confirmat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta de omor asupra victimei …a fost săvârşită de inculpatul…ca urmare a readministrării nemijlocite şi suplimentării probatoriilor, prima instanţă a constatat atât că există neconcordanțe între probe şi starea de fapt reţinută de procuror cât și că lipsesc elemente probatorii (încă din faza de urmărire penală), care vizează împrejurări de fapt esențiale şi impedimentează la stabilirea vinovăției inculpatului trimis în judecată, după cum urmează:

a) probele au dovedit doar că …a decedat ca urmare a unor leziuni la nivelul capului. Astfel, deși victima fost descoperită în zorii zilei de 22.12.2018, iar inculpatul a fost solicitat să dea declarații la scurt timp de la descoperirea victimei, în urma cercetării la fața locului nu s-a putut identifica arma crimei (atât procurorul, cât şi medicul legist în înscrisurile medicale constatând că leziunile de la nivelul craniului au fost produse prin lovire cu „corpuri dure”). În rechizitoriu nu se specifică şi nici nu se presupune care a fost arma crimei sau obiectul vulnerant tanatogenerator. De altfel, nici în raportul de expertiză întocmit de I.M.L. Craiova, în ciuda obiectivelor stabilite de instanţă, corpul vulnerant a rămas determinabil, respectiv „corp dur alungit cu suprafaţă neregulată” (obiectiv nr. 6). Doar pe baza unor inducţii cu privire la obiectul vulnerant folosit nu se poate stabili dincolo de orice îndoială rezonabilă că autorul faptei dedusă judecăţii este inculpatul …

b) raportul de expertiză genetică judiciară infirmă opinia rechizitorială potrivit căreia a existat o luptă între victimă şi inculpat, în condiţiile în care analiza genetică a urmelor biologice prelevate de la victimă au pus în evidenţă, la nivelul secreţiei vaginale, zona mâinilor şi sub gât, unul şi acelaşi profil genetic feminin, în corespondenţă cu cel al victimei, iar în depozitele subunghiale ale inculpatului, s-a identificat un singur profil genetic ADN de referinţă, al acestuia (pct. 3 şi 4 concluzii raport). Urmele papilare ale inculpatului de pe coapsele victimei pot fi justificate prin susţinerea acestuia formulată în faţa judecătorului, potrivit căreia a încercat să întreţină raport/act sexual cu victima, în modalitatea descrisă în declaraţie. Leziunile inculpatului de la mână, antebraţ şi buză nu pot infirma concluziile acestui raport de expertiză (probă dispusă încă din 10 ianuarie 2019 şi depusă în integralitate doar la data de 29 mai 2019 în faza camerei preliminare). Mai mult, iniţial leziunile inculpatului au fost stabilite temporal în rechizitoriu (ca şi data faptei) la data de 22 decembrie, or în ceea de-a doua lucrare expertală avizată de forul suprem în materie se indică ca dată a decesului 21 decembrie (implicit a loviturilor tanatogeneratoare).  În aceste condiţii era imperios necesar ca investigatorul penal să stabilească rapid pe bază de probe activitatea inculpatului în intervalul 20-22 decembrie;

c) hainele și corpul inculpatului au prezentat urme de sânge aparţinând numitei …, iar urmele de sânge găsite în locuinţa inculpatului aparţin acestuia şi victimei, însă aceste aspecte şi împrejurarea că inculpatul, aflat în stare de ebrietate, s-a deplasat la un local public în pantaloni scurţi şi tricou, pe care avea pete de sânge, observate de mai mulţi martori, ulterior introducerii victimei în locuinţa sa, nu exclud varianta prezentată de acesta. Inculpatul a susţinut constant că a ridicat victima, aflată în stare avansată de ebrietate şi care prezenta deja urme de sânge în zona occipitală a capului (creştet), ţinând-o de sub braţe, ducând-o în casă prin târâre, după care ar fi aşezat-o în patul în care a fost găsită ulterior decedată. În acest sens pledează şi urmele de sânge descoperite în exteriorul locuinţei şi care corespund traseului, aşa cum s-a arătat anterior (foto nr. 10, 11, 12, 13 şi 14, vizibile mult mai clar pe suportul optic depus la dosar). De altfel, pe hainele inculpatului urmele de sânge sunt produse prin ştergere/mânjire, și nicidecum prin stropire, fapt ce ar fi putut pune în discuţie prezenţa inculpatului lângă victimă când aceasta a fost lovită în cap.

În cadrul interpretării şi analizei corelate a împrejurărilor şi probelor speţei, o pondere explicativă deosebită trebuie acordată probelor materiale care au o forţă de convingere ridicată în lipsa martorilor oculari. Sub acest aspect instanţa observă că, deşi în procesul verbal întocmit cu ocazia cercetării la faţa locului (fila 2) se reţine că s-au identificat 3 pete de sânge, una în apropierea scării (mult mai vizibilă în imaginile stocate electronic) şi 2 pete de sânge, produse cel mai probabil prin picurare, cu diametrul de 5-6 mm, situate lângă pridvor şi pe pridvor, acestea nu au fost descrise corespunzător şi nici nu s-a procedat la prelevarea mostrelor biologice în vederea efectuării unei expertize biochimice. Acest mijloc de probă, în funcţie de dispoziţia şi forma acestor petelor, putea să stabilească anumite momente ale întâmplării, poziţia victimei, mijlocul de traumatizare, drumul criminalului şi alte împrejurări de importanţă majoră pentru anchetă. Mai mult, fără prelevarea acestora, nu se mai poate stabili dacă aceste urme de sânge sunt de natură umană - în caz afirmativ cărei persoane aparţin - sau dacă sunt de natură animală. Totodată s-a apreciat că în cauză era utilă efectuarea unei expertize traseologice în imediata descendenţă cronologică a faptei aceasta putând oferi serioase indicii în speţă. De altfel instanţa de judecată, în virtutea obligaţiei legale de a stabili adevărul judiciar, a solicitat Inspectoratului judeţean de poliţie - Serviciul de criminalistică lămuriri cu privire la acest aspect încă de la debutul cercetării judecătoreşti (încheierea din 12.08.2019), însă această unitate a învederat că nu au fost ridicate astfel de urme biologice (fila 37, dosar instanţă);

d) în cauză nu a putut fi identificat cu certitudine locul faptei. Locația indicată de procuror ca fiind locul consumării infracțiunii, respectiv în interiorul locuinţei nu este susținută de urmele materiale descoperite în perimetrul unde a fost găsită victima decedată. Planșele fotografice privind aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia cercetării la fața locului de către Serviciul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj nu susțin afirmațiile din rechizitoriu, în condiţiile în care în locul unde victima era căzută, lângă scară, aşa cum au declarat martorii…, …, … şi inculpatul, s-a fixat prezența mai multor pete de sânge de dimensiuni variate şi a unor stropi pe pridvorul casei, care ar corespunde traseului indicat de inculpat, atunci când a ridicat victima şi a dus-o în casă. În opinia instanţei, în contradicție cu cele reținute în rechizitoriu, locul unde a fost găsită victima decedată - în pat - nu este același cu cel al producerii presupusului atac, având în vedere urmele materiale descoperite în acest perimetru. Astfel, din planşele foto efectuate cu ocazia cercetării locale (foto 22 - fila 61 d.u.p.) rezultă că peretele din spatele patului nu prezintă pete sau stropi de sânge şi, cu excepţia aragazului, pe care s-a găsit o urmă de sânge ştearsă/mânjită, nu există alte urme materiale. Totodată, se constată că la baza temeliei se găseşte o pată cu aspect de sânge, iar în sala casei mai multe picături de sânge (evidenţiate în principal în foto nr. 10, 11, 12, 13 şi 14) şi care nu pot fi justificate logic în situaţia în care victima nu ar fi prezentat lovituri în timp ce era căzută lângă scară, chiar în acel loc, fiind greu de crezut că ulterior inculpatul ar fi colectat sânge pentru a-l poziţiona în locurile în care a fost fotografiat de organele de urmărire penală. Totodată, este bine ştiut că în cazul leziunilor produse prin lovire cu corp dur, acestea lasă urme de sânge prin stropire, or în camera unde procurorul sugerează că s-ar fi produs crima nu s-au identificat şi nu s-au ridicat astfel de urme materiale. Deşi procesul verbal de cercetare la faţa locului pare unul exhaustiv, acesta nu surprinde aspecte esenţiale, în sensul dacă pe pervazurile ferestrelor au fost sau nu identificate urme/amprente ce ar fi putut aparţine altor persoane şi nici dacă calea de acces dinspre strada principală este unica spre locuinţa inculpatului. În multe situaţii cercetarea complexă, calificată, minuţioasă a locului faptei poate oferi elemente certe care poate asigura o concluzie ştiinţifică cu privire la modalitatea de săvârşire şi autorul a faptei. Trebuie subliniată importanţa deosebită pe care o are descoperirea în câmpul infracţional a tuturor urmelor şi indiciilor ce pot - într-un fel sau altul - contribui la elucidarea problemei, chiar dacă la prima vedere unele din ele ar părea lipsite de valoare. Astfel este necesară observarea atentă, multilaterală a tuturor elementelor câmpului infracţiunii, valoarea sporită a unora fiind în exclusivitate o problemă de interpretare a urmelor, activitate ce este ulterioară cercetării locului faptei, dar intim legat de aceasta. În lumina celor expuse cercetarea la faţa locului a rămas incompletă, cu consecinţa fiabilităţii reduse a mijlocului de probă existent la dosar. În convergenţă cu cele iterate anterior, în opinia instanţei, - fără a face o analiză a ergonomiei anchetei penale - aceasta s-a axat pe o singură versiune şi în special pe inculpat, (transformându-se ipoteza în teză încă de la început) ci nu pe faptă, având în vedere împrejurarea că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale a fost epuizat încă din data de 23.12.2018.

În scopul stabilirii corecte a unei stări de fapt, în cursul cercetării judecătoreşti, în prezenţa inculpatului s-a procedat la vizionarea articolelor de vestimentaţie cu care era îmbrăcată numita …în ziua de 21.12.2018, constatându-se că baticul acesteia nu prezenta urme de sânge (nefiind înaintat nici pentru expertiza genetică), fapt ce atestă că fie nu îl avea pe cap, fie îl avea lăsat pe spate, cum susţine inculpatul. Or, acest aspect poate conduce la ideea că atacul mortal nu a avut loc în camera în care a fost găsită victima (în lipsa urmelor de stropi), împrejurare care, coroborată cu cele arătate mai sus referitoare la urmele de sânge de pe hainele inculpatului, creează serioase îndoieli cu privire la prezenţa acestuia lângă victimă în momentul lovirii. Nestabilirea cu certitudine a locului agresiunii, are efecte negative şi cu privire la stabilirea intenţiei inculpatului de a suprima viaţa victimei, aşa cum se va arăta în continuare;

e) nu s-a stabilit care ar fi fost scopul/mobilul presupusei infracţiuni. Este cunoscut că pentru existenţa infracţiunii de omor nu se cere prezenţa unui mobil, dar în lipsa lui nu se poate răspunde la întrebarea „de ce s-a comis infracţiunea?”, iar conduita inculpatului (chiar dacă este antisocială) nu poate fi explicată raţional. În acest sens, instanţa, în cursul cercetării judecătoreşti, în lipsa unei expertize medico-legale psihiatrice efectuate în apropierea momentului presupusului act criminal, a solicitat relaţii de la medicul de familie al inculpatului. Din răspunsul trimis rezultă că inculpatul nu este cunoscut cu boli cronice, infectocontagioase şi psihice (fila 87), excluzându-se astfel instabilitatea psihică a acestuia.

În ceea ce priveşte starea avansată de ebrietate a inculpatului, care ar fi putut justifica un atac criminal, s-a constatat că nu s-a stabilit de către organul de urmărire penală alcolemia acestuia, lucru lesne de făcut prin prelevarea de probe biologice cu ocazia cercetării la faţa locului. De altfel, toţi martorii audiaţi în cauză au precizat că deşi inculpatul era băut avea un comportament normal şi nu avea dezechilibru locomotor.

Susţinerile procurorului, formulate fie în rechizitoriu, fie în calea de atac a contestaţiei, în sensul că intenţia inculpatului de a ucide victima ar rezulta din împrejurarea că acesta a lăsat-o fără ajutor, deşi realiza că sângera abundent şi că nu a luat nici o măsură pentru a împiedica decesul acesteia constituie doar o supoziţie, nesusţinută probator, având în vedere că tot inculpatul a fost cel care a introdus victima în casă, fără a avea reprezentarea gravităţii loviturilor acesteia. Nici aserţiunea că inculpatul în mod ostentativ a ascuns hainele într-o maşină de spălat dezafectată nu susţine afirmaţia procurorului cu privire la latura subiectivă, întrucât dacă ar fi intenţionat să ascundă aceste probe materiale ar fi avut posibilitatea să le ardă în soba din locuinţă. Dacă inculpatul ar fi urmărit uciderea victimei, prin lăsarea fără ajutor, având în vedere temperatura din acea zi de iarnă, ar fi lăsat-o în frig. Faptul că nu a alertat organele medicale, este un aspect imputabil şi regretat de inculpat, acesta neconştientizând starea gravă a victimei. Dealtfel susţinerea inculpatului că s-a interesat de starea victimei, vorbind cu ea după ce a dus-o în casă şi s-a murdărit de sânge, nu poate fi contrazisă.

Martorii, în unanimitate, inclusiv soţul şi copiii victimei (filele 18-21 dosar instanță), au declarat constant că inculpatul nu ar fi avut interes să omoare victima, având în vedere relaţiile apropiate dintre aceştia. Nu este lipsită de relevanţă nici susţinerea martorilor oculari (… - filele 40-41 și 112 și …să primească ajutor de la ele şi să fie dusă în casă. Dacă victima ar fi fost agresată, cel mai probabil reacţia firească era să ceară ajutor de la martore. Totodată vecinii inculpatului (familia …) au declarat că nu au auzit gălăgie sau ceartă în casa inculpatului în ziua şi noaptea respectivă.

f) personalitatea victimei, a inculpatului şi iter criminis. De un real folos poate şi trebuie să fie analiza psihologică a victimei şi inculpatului. Pe baza cunoaşterii temeinice a modului de viaţă a profilului psihic şi moral, a concepţiei şi atitudinii victimei sau a inculpatului se pot trage concluzii plauzibile despre cauza şi autorul faptei. Din probele administrate nemijlocit în cauză, în special în cursul cercetării judecătoreşti, rezultă fără putinţă de tăgadă că victima obişnuia să consume băuturi alcoolice, în acest sens pledând înscrisurile medicale (raport de autopsie, din care rezultă că aceasta suferea de ciroză hepatică macronodulară) şi că în trecut victima a mai fost internată la compartimentul psihiatrie şi că a suferit boli cerebrovasculare specifice (AVC) - fila 63. Totodată, martorii, inclusiv familia acesteia, au relevat instanţei că victima anterior a mai căzut şi că avea o viaţă dezordonată. De altfel, din înscrisurile medico-legale şi fotografiile judiciare rezultă că victima prezenta leziuni mai vechi în zona genunchilor şi a feţei, leziuni ce nu au fost explicate de către organul de urmărire penală.

În ceea ce priveşte personalitatea inculpatului, prima instanţă a reţinut că acesta este o persoană apreciată în comunitate, chiar de către copiii victimei, nu este cunoscut cu afecţiuni psihice şi nici cu antecedente, iar când consuma băuturi alcoolice era vesel şi că obişnuia să umble îmbrăcat sumar chiar şi iarna prin localitate. Contextual, instanţa pe baza probatoriului administrat reţine că inculpatul este o persoană percepută de comunitate ca fiind liniştită.

În actul de sesizare al instanţei nu s-a stabilit parcursul şi fazele infracţiunii, procurorul rezumându-se doar la a prezenta sibilinic acest aspect. În primul rând, se observă că data decesului se presupune a fi 22.12.2018, or din lucrarea expertală avizată de forul suprem în materie, ar rezulta că data morţii este după-amiaza zilei de 21.12.2018. În acest sens prima instanţă a reţinut şi constatat că organele de urmărire penală ar fi avut posibilitatea stabilirii cu certitudine a orei decesului dacă ar fi măsurat temperatura cadavrului în dimineaţa zilei de 22.12.2018. Contextual, putea fi verificată şi apărarea inculpatului, în sensul că a doua oară când a venit acasă, în jurul orelor 16:00, i-ar fi dat victimei să bea bere, cumpărată de el de la magazinul din localitate, al cărei recipient Newmarkt nu a fost valorificat sub aspect probator prin prelevarea urmelor de salivă în vederea expertizării. De altfel, instanţa a stabilit ca obiectiv noii lucrări expertale identificarea lichidului/alcool îngurgitat de victimă (obiectiv nr. 10), însă experţii în materie nu au putut face aprecieri în acest sens numai pe baza materialului fotografic. De altfel, dacă s-ar fi stabilit data exactă a morţii, văzând şi concluziile raportului de expertiză genetică (depus în faza camerei preliminare), organele judiciare puteau înlătura apărările inculpatului cu privire la presupusele acte/raporturi sexuale. Totodată raportul de expertiză întocmit la cererea instanţei conchide că leziunile de la nivel genital pot data din 21.12.2018 sau cu maxim 1-2 zile în urmă, ceea ce constituie încă o îndoială în ceea ce priveşte autorul infracţiunii de omor.

Din probele administrate în cauză în cursul cercetării judecătoreşti a rezultat indubitabil că inculpatul a plecat de acasă în jurul orelor 12:15 şi s-a întors în jurul orelor 13:00, aspect confirmat de martorii oculari …şi …, care a apelat la orele 12:34 şi 12:36 copiii victimei. Totodată, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că în jurul orelor 16:00 inculpatul este văzut la magazinul din localitate, de unde a cumpărat bere, ajungând acasă înainte de a se însera.

În aceste condiţii, s-a apreciat că este puţin probabilă varianta prezentată de procuror, potrivit căreia inculpatul a lovit victima după ce a introdus-o în casă (ora 13:00), ulterior acestei ore victima nemaifiind văzută de nimeni, întrucât aşa cum s-a arătat în antecedenţă, nu pot fi justificate logic petele de sânge fotografiate de organele de urmărire penală lângă scară, unde victima a fost văzută de 3 martori căzută cu capul pe scară. Dacă s-ar accepta opinia rechizitorială s-ar ajunge la concluzia că inculpatul după ce a lovit victima a colectat sânge pentru a-l poziţiona în locurile în care a fost fotografiat de organele de urmărire penală, fapt puţin probabil. Având în vedere leziunile inculpatului, precum şi cele mai vechi ale victimei (în special cele de la genunchi şi cap) consemnate în actele medicale preliminare, organul de urmărire penală, aşa cum s-a mai subliniat avea obligaţia să stabilească activitatea inculpatului şi a victimei cel puţin în zilele anterioare (1-2 zile), cât şi din dimineaţa respectivă. Susţinerea procurorului că în dimineaţa zilei de 21.12.2018 victima se afla „în stare bună” nu este dovedită cu nici un mijloc de probă, întrucât chiar martora…, cea care a văzut-o în jurul orei 09:00, a afirmat că victima i-a spus că anterior a fost la spital şi că avea pe obrazul stâng o vânătaie, acest aspect fiind confirmat şi de ceilalţi martori, inclusiv de membrii familiei. De altfel, leziunile occipitale nici nu puteau fi văzute de către martoră dimineaţa, având în vedere că victima purta batic.

În opinia acuzării o probă imbatabilă care îl incriminează pe inculpat, o constituie raportul de nouă expertiză medico-legală şi avizarea acestuia, ţinând cont că s-au formulat concluzii şi cu privire la leziunile prezentate de inculpat şi presupusa luptă dintre cei doi.

Aşa cum s-a arătat, lipsa mobilului, a afecţiunilor psihice, a antecedentelor penale, a obiectului vulnerant, coroborate cu concluziile raportului de expertiză genetică judiciară, converg către ideea că o luptă a inculpatului cu victima este exclusă.

Cu privire la urmele biologice descoperite asupra victimei, s-a constatat că, deși în timpul examinării cadavrului au fost recoltate probe biologice, inclusiv prin periaj subunghial de pe mâinile victimei, s-a ajuns la concluzia că acestea conțineau doar ADN-ul victimei. De asemenea, s-au prelevat probe biologice prin periaj subunghial de pe mâinile inculpatului, însă s-a constatat că nu s-a evidențiat decât ADN-ul acestuia. În aceste condiții, nu se poate reține decât că între inculpat şi victimă nu a avut loc nici o luptă.

Totodată, s-a constatat că, la solicitarea inculpatului, acesta a fost supus testării poligraf, rezultatul examinării fiind acela că la întrebările relevante au fost evidenţiate modificări ale stresului emoţional, caracteristice comportamentului simulat, însă instanţa reţine că examinarea cu tehnica poligraf nu este reglementată de Codul de procedură penală ca fiind un mijloc de probă. Mai mult decât atât, nu sunt de neglijat neajunsurile acestui tip de investigaţie, generate de faptul că monitorizând exclusiv parametrii psihofiziologici (puls, tensiune arterială, reactivitatea sinergică, respiraţia toracică, respiraţia abdominală, reflex oculomotor, reactivitate hiperkinetică etc.) prin care se exprimă variaţiile emoţiei, din perspectiva unui algoritm de interpretare prezumat subiectiv (ex. prezumarea efectelor întrebării de control, prezumarea reactivităţii sinergice, prezumarea stimulării-încărcării emoţionale etc.), ceea ce păstrează tehnica în spaţiul vulnerabilităţii ştiinţifice prin imprecizie realtivă şi predicţie rezonabilă, excluzând-o categoric din opozabilitatea erga omnes ca forţă probantă. În acest punct de analiză instanţa a reţinut că şi procurorul în motivele de contestaţie a susţinut că rezultatul testării poligraf nu va putea să conducă la altă versiune de săvârşire a infracţiunii care să ignore actele medicale şi probele administrate.

Referitor la raportul de nouă expertiză medico-legală, într-adevăr, acesta a concluzionat că leziunile tanatogeneratoare sunt reprezentate de plaga temporală şi cele două plăgi occipitale, care au determinat hemoragie intracraniană, că plăgile pleznite occipitale s-au produs cu cea mai mare probabilitate prin lovire cu corp dur alungit cu suprafeţe neregulate, dar şi că absenţa leziunilor de contralovitură sugerează faptul că plăgile pleznite craniene s-au produs cu cea mai mare probabilitate prin mecanism activ (după studierea materialului fotografic nu s-au observat pete de sânge care să orienteze spre mecanism pasiv, respectiv cădere, cu toate că acesta nu se poate exclude cu certitudine).

Cu toate acestea, investigaţia materializată în actul medico-legal nu poate şi nu trebuie să stabilească vinovăţia inculpatului în producerea leziunilor care au provocat decesul - acesta putând orienta în faza incipientă a anchetei organul judiciar, întări sau elimina versiuni ale anchetei, ajungându-se ulterior la un silogism categoric despuiat de erori prin intermediul raţionamentelor apodictice sau dialectice, inductive sau deductive -, iar dubiul cu privire la împrejurările producerii acestuia profită inculpatului. Întrucât a doua expertiză a fost efectuată pe bază de înscrisuri şi imagini, fără cadavru, are o fiabilitate mai redusă, ştiindu-se faptul ,,că mortul vorbeşte”.

Pe de altă parte, imparţialitatea ştiinţifică a unui expert nu trebuie considerată absolută, având în vedere faptul că acesta nu e întotdeauna omnipotent, iar adevărul nu poate fi niciodată acceptat fără o evaluare critică şi o demonstraţie convingătoare. Or tocmai aceasta din urmă lipseşte acestui raport, având în vedere răspunsul de la obiectivul nr. 13 stabilit de instanţă.

Aşadar, o astfel de expertiză trebuie să fie susţinută, coroborată cu alte mijloace de probă solide care să confirme faptul că o persoană (în speţă inculpatul) se face vinovată de săvârşirea unei infracţiuni, condiţie care nu este îndeplinită în speţa dedusă judecăţii, pentru că, aşa s-a arătat anterior, celelalte mijloace de probă invocate de parchet fie lasă dubii puternice cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor de către inculpat, fie nu confirmă deloc o astfel de vinovăţie.

În procesul coroborării şi evaluării probelor, instanţa poate să stabilească cu caracter de certitudine o situaţie de fapt pe baza recurgerii la anumite silogisme, însă acest procedeu trebuie să se bazeze pe elemente certe şi care să conducă la o concluzie rezonabilă. Evident, reţinerea unei anumite stări de fapt nu se poate întemeia pe anumite inducţii, raţionamente, prezumţii, în măsura în care acestea nu au o anumită greutate, un caracter de certitudine, care să convingă într-un mod adecvat. Prezumţiile simple sunt concluziile unui raţionament logic prin care instanţa de judecată stabileşte probabilitatea unei situaţii de fapt ce constituie fapta în litigiu în cauza penală, în baza cărora se efectuează examenul de tipicitate a infracţiunii care formează obiectul acuzaţiei penale. Aceste fapte pot fi indirect probate, pe cale inferenţială, pornind de la situaţii de fapt cunoscute de instanţa pe baza de probe. Pentru realizarea unei constatări a comiterii faptei tipice în condiţiile standardului de probă dincolo de orice îndoială rezonabilă, aceste prezumţii simple trebuie să se plaseze în vecinătatea certitudinii, iar orice dubiu profită inculpatului.

În ceea ce priveşte contradicţiile din declaraţiile inculpatului date în cursul procesului penal, prima instanţă a reţinut că în primul rând acestea se referă la împrejurări neesenţiale pentru cauză, însă nerecunoaşterea faptei a rămas o constantă de-a lungul întregului proces penal. Pe de altă parte, declaraţiile inculpatului date în cursul procesului penal pot conduce la stabilirea stării de fapt şi implicit la stabilirea vinovăţiei acestuia, dar pentru ca acest lucru să se întâmple conduita sa trebuie să fie în sensul recunoaşterii acuzaţiilor şi prezentării unei stări de fapt concordante cu cea reţinută în actul de acuzare, ceea ce în prezenta cauză nu s-a întâmplat. Nu pot fi însă folosite împotriva inculpatului declaraţiile în care acesta prezintă o stare de fapt diferită de cea care face obiectul acuzării. Constatând atitudinea de negare exprimată de inculpat, organul judiciar are obligaţia de a administra probe suficiente pentru demonstrarea activităţii infracţionale pretinse, probe care să înlăture prezumţia de nevinovăţie garantată constituţional şi legal în favoarea persoanelor.

În rezumat, privilegiul împotriva autoincriminării este un principiu conform căruia statul nu poate obliga un suspect să coopereze cu acuzarea prin oferirea de probe ce l-ar putea incrimina.

Prima instanţă a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 4 coroborat cu art. 99 C.pr.pen., orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată a fi nevinovată până ce vinovăția sa va fi stabilită printr-o hotărâre penală definitivă. Acest principiu nu trebuie înţeles ca o favoare, o îngăduinţă a legii pentru a scuti de eforturi probatorii organele judiciare sau pentru a favoriza superficialitatea de a folosi toate mijloacele pentru a afla adevărul, ci este un remediu procesual atunci când s-au epuizat toate mijloacele pentru stabilirea adevărului. În corelare cu acest principiu se află dispoziţiile art. 103 alin. 2 din acelaşi cod, care stabilesc că se dispune condamnarea doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În prezenta cauză prima instanţă a constatat că probele administrate în dosar nu conturează deplin şi convingător împrejurările săvârşirii presupusei fapte, în cauză nefiind elucidate în faza urmăririi penale împrejurările de fapt în care s-a produs moartea suspectă a numitei …şi nu a fost stabilită o situaţie de fapt întemeiată pe dovezi certe de vinovăţie impunându-se a se da eficiență regulii potrivit căreia orice îndoială se interpretează în favoarea inculpatului (in dubio pro reo), aşa cum statuează dispoziţiile art. 4 alin. 2 C.pr.pen.

În final, prima instanţă a reţinut că nici faptul că inculpatul a fost arestat preventiv în cauză timp de peste 6 luni nu poate fi invocat în sprijinul vinovăţiei inculpatului, cu atât mai mult că este de notorietate faptul că, pentru a dispune arestarea preventivă a unei persoane, judecătorul trebuie să aibă în vedere alte aspecte decât la soluţionarea pe fond a unei acţiuni penale, în sensul condamnării sau achitării unei persoane, întrucât măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune, pe când pentru condamnarea unei persoane trebuie să existe probe suficiente, sigure, solide, convingătoare, de natură să convingă magistratul care soluţionează cauza că poate să-şi întemeieze soluţia pe acele probe, ceea ce nu este cazul în prezenta speţă.

În urma analizei logice, ştiinţifice şi riguroasă a faptelor relevate, cu respectarea principiilor referitoare la loialitatea administrării probelor şi a aprecierii ca un tot unitar, prima instanţă a constatat insuficienţa probatoriului care să susţină că inculpatul …a săvârşit infracţiunea de omor, prev. şi ped. de art. 188 alin. 1 C.pen., şi urmează ca potrivit art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., să achite inculpatul.

Cu privire la măsurile preventive, prima instanţă a reţinut şi constatat următoarele:

Prin încheierea nr. 73/23.12.2018, pronunţată în dosarul nr…., a fost a fost admisă propunerea de arestare preventivă formulată de procuror şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile. Ulterior această măsură a fost prelungită de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Prin încheierea nr. 94 din 28.06.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a dispus revocarea acestei măsuri, însă ca urmare a declarării căii de atac de către procuror, prin încheierea nr. 329 din 04.07.2019 a instanţei superioare a fost admisă contestaţia şi s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar. Prin încheierea nr. 69 din 17.12.2019 pronunţată de prima instanţă şi rămasă definitivă, a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura arestării preventive, formulată de procuror.

Având în vedere soluţia de achitare ce a fost pronunţată în cauză, instanţa potrivit dispoziţiilor art. 399 C.pr.pen., a revocat măsura preventivă a controlului judiciar dispusă prin încheierea nr. 329 din 04.07.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. …

Totodată, s-a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în cauză de la data de 22.12.2018 până la 04.07.2019.

Sub aspectul laturii civile a cauzei prima instanţă a luat act că membrii familiei victimei nu s-au constituit parte civilă.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.

În motivarea apelului formulat Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a arătat că în mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului … și revocarea măsurii preventive a controlului judiciar; în mod nelegal instanța nu a stabilit cuantumul cheltuielilor judiciare care rămân în sarcina statului; în mod greșit instanța nu s-a pronunțat și în legătură cu mijloacele materiale de probă.

Astfel,  s-a arătat în esenţă că hotărârea pronuntată este nelegală și netemeinică sub următoarele aspecte:

Prin hotărârea pronunțată judecătorul fondului a făcut o analiză critică a materialului de urmărire penală administrat în cursul urmăririi penale și a dat eficiență numai declarațiilor inculpatului, care sunt vădit nesincere și permanent contradictorii și declarațiilor unor martori care fac caracterizarea inculpatului în sensul că în opinia lor inculpatul este o persoană bună și nu ar fi putut comite o crimă.

În mod surprinzător judecătorul fondului a înlăturat toate probele științifice administrate în cauză apreciind, de exemplu, că investigația materializată în actul medico-legal nu poate și nu trebuie să stabilească vinovăția inculpatului, iar imparțialitatea științifică a unui expert nu trebuie considerată absolută „având în vedere faptul că acesta nu e întotdeauna omnipotent, iar adevărul nu poate fi niciodată acceptat fără o evaluare critică și o demonstrație convingătoare".

Instanța a pus la îndoială imparțialitatea științifică a medicilor legiști (S.M.L.Gorj, I.M.L. Craiova, Comisia superioară de avizare a actelor medico legale din cadrul I.M.L. Craiova și Comisia superioară medico legală din cadrul INML Mina Minovici București) care au avut aceeași poziție în speța de față și a dat eficiență sporită declarațiilor martorilor audiați în cauză susținând în motivare „martorii în unanimitate, inclusiv soțul și copii victimei, au declarat constant că inculpatul nu ar fi avut interes să omoare victima, având în vedere relațiile apropiate dintre aceștia", în condițiile în care nici unul dintre acești martori nu a fost prezent în momentul în care s-a comis agresiunea.

A mai motivat instanța că inculpatul este o persoană apreciată în comunitate, chiar de către copii victimei, nu este cunoscut cu afecțiuni psihice și nici cu antecedente, iar când consuma băuturi alcoolice era vesel și obișnuia să umble îmbrăcat sumar, chiar și iarna prin localitate. Contextual instanța, pe baza probatoriului administrat a reţinut că inculpatul este o persoană percepută de comunitate ca fiind liniștită.

Contrar soluției pronunțate, probele administrate în cursul urmăririi penale și readministrate în cursul judecății, alături de testarea cu aparatul poligraf a inculpatului dispusă de judecător și efectuarea unei noi expertize medico-legale, care nu face decât să o întărească și mai mult pe cea dispusă în cursul urmăririi penale, dovedesc fără nici un dubiu, că în cauză s-a comis infracțiunea de omor, iar autorul este cert inculpatul….

Din probe rezultă că victima …și inculpatul … trăiau într-o relație de concubinaj de mai mulți ani și consumau băuturi alcoolice la locuința inculpatului care locuia singur, iar victima era căsătorită, având un imobil la câteva sute de metrii de casa inculpatului.

Inculpatul …în mod constant în cursul urmăririi penale și în fața judecătorului de drepturi și libertăți cu ocazia prelungirii de fiecare dată a măsurii preventive, în fața judecătorului de cameră preliminară cât și în faţa judecătorului fondului a arătat că, victima …a ajuns la locuința sa în jurul orelor 09:00 — cu două sticle de țuică pe care le cumpărase de la o vecină.

S-a făcut dovada deplină a faptului că în momentul în care a ajuns la locuința inculpatului, victima …era pe picioarele ei, nu era lovită, cu excepția vânătăii din obrazul stâng, care s-a stabilit că nu a avut, nici o legătură cu decesul.

De asemenea, s-a stabilit atât din probatorul administrat în cursul urmăririi penale cât și din cursul judecății că, victima din momentul în care a intrat în curtea locuinței inculpatului, nu a mai ieșit, ulterior constatându-se decesul acesteia.

Astfel, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății până la acest moment s-a stabilit fără dubiu că victima a ajuns la locuința inculpatului în jurul orei 09:00 — 10:00 în dimineața zilei de 21 decembrie 2018, fără, a fi în stare de ebrietate, fără a avea alte leziuni decât vânătaia de la ochiul stâng care era mai veche având în vedere coloritul și care nu are legătură cu decesul.

 Cei doi au consumat împreună un litru de țuică, iar inculpatul în jurul orei  12:00 a plecat în vizită la vecini pentru a procura băuturi alcoolice.

Deși afară erau temperaturi cu mult sub zero grade și ninsese abundent, inculpatul s-a deplasat prin localitate îmbrăcat în pantaloni scurți și tricou.

În toată această perioadă, victima nu a fost observată în afara curții inculpatului și chiar inculpatul a declarat în mod constant în toate fazele procesului că, victima nu a părăsit domiciliul lui din momentul în care a venit și nici nu au intrat în curtea sa alte persoane.

În baza acestui probatoriu, administrat în cursul judecății și care este același cu cel administrat în cursul urmăririi penale, rezultă că inculpatul când s-a întors din vecini nu prezenta urme de sânge pe haine, acest fapt întâmplându-se în jurul orei 13:00, când a introdus și victima prin târâre în locuința sa.

Deja în acel moment ambii erau sub influența alcoolului fiind în stare avansată de ebrietate.

În jurul orelor 16:00 inculpatul a fost văzut ieșind din casă și apoi la magazin, cu hainele pline de sânge și cu o lovitură la buză, pe care o justifică în fața martorilor că l-a mușcat …, adică victima. S-a întors la locuință cu o sticlă de bere și din acel moment nu a mai părăsit locuința și nici nu este vizitat de vreo persoană.

În dimineața zilei de 22 decembrie 2018 organele de poliție au fost sesizate de martorul … — fiul inculpatului, că la locuința tatălui său se află decedată ….

S-a stabilit, atât în cursul urmăririi penale cât și in cursul judecății, că martorul … a ajuns la locuința tatălui său în dimineața zilei  de 22 decembrie 2018, în jurul orelor 03:00 — 04:00, întorcându-se din Italia unde are loc de muncă și pentru a petrece sărbătorile de iarnă cu tatăl său.

Tot din probele administrate în tot cursul procesului penal s-a stabilit că, martorul … a fost întâmpinat de tatăl său care i-a relatat că, în casă este moartă ….

Apoi martorul s-a deplasat pe jos până la poliția din localitate și a anunțat decesul, astfel că organele de urmărire penală au ajuns în cel mai scurt timp la fața locului.

Prin Raportul de constatare medico-legală nr. …/22.12.2018 al SML Gorj (fila 100 dosar urmărire penală) s-a stabilit că, fiind examinat în data de 22 decembrie 2018, … a prezentat pe buza superioară o plagă contuză verticală de 1 cm. și pe antebrațul drept excoriație de 10/0,5 cm., concluzionându-se că aceste leziuni au putut fi produse prin lovire cu corp dur și zgâriere cu unghia și că pot data din 22 decembrie 2018.

Cu privire la data producerii acestor leziuni se observă că a fost o vădită eroare materială, aceste leziuni neputându-se produce în acea zi având în vedere că începând cu ora 06:00 dimineața a zilei de 22 decembrie 2018, inculpatul se afla deja în custodia organelor de urmărire penală.

De altfel, prin adresa nr. …/31.07.2019 (fila 13 dosar fond instanță) SML Gorj a trimis o completare la Raportul de constatare medico-legală nr. …/22.12.2018, în sensul că leziunile traumatice constatate în 22 decembrie 2018 la examinarea numitului … pot data din 21 decembrie 2018 și astfel se îndreptă eroarea materială.

În concluziile preliminarii (fila 25 dosar urmărire penală) SML Gorj a precizat după examinarea externă a cadavrului care prezenta numeroase echimoze, plăgi, excoriații, că leziunile victimei au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure, comprimare cu degetele (leziunile de la nivelul brațelor și coapselor), târâre (leziunile din flancul stâng și șoldul stâng) și posibil cădere (leziunile din regiunea occipitală, leziunea lombară și de la nivelul genunchilor), iar toate aceste leziuni pot data din data de 21 decembrie 2018.

De asemenea, din concluziile preliminare ale RML de autopsie nr. …/23.12.2018 (file 88 dosar urmărire penală) a rezultat că moartea numitei …a fost violentă, s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale cu inundație ventriculară ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral. Leziunile de violență s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure, comprimare cu degetele (leziunile de la nivelul brațelor și coapselor), târâre (leziunile de la nivelul și șoldului și flancului stâng) și posibil cădere (leziunile din regiunea lombară și de la nivelul genunchilor).

S-a precizat în mod clar că leziunile de la nivelul craniului au fost produse prin lovire cu corpuri dure și au legătură directă cu cauzele decesului, iar moartea poate data din 22 decembrie 2018.

În redactarea in extenso al raportului de constatare medico-legal de autopsie nr. …/23.12.2018, s-au menționat aceleași aspecte, însă într-o altă ordine, dar din analiza logică, rezultă foarte clar că leziunile de la nivelul craniului au fost produse prin lovire cu corpuri dure și au legătură directă cu cauza decesului.

În cursul judecății s-a dispus de către judecător efectuarea unei noi expertize medico-legale, care a fost efectuată de IML Craiova.

Din raportul de nouă expertiză medico-legală nr. …/2019/23.09.2019 al IML Craiova a rezultat că ținând cont de particularitățile morfologice ale plăgilor craniene (temporar stânga și occipitale) s-a apreciat că au fost produse în același moment traumatic, în data de 21 decembrie 2018, intervalul de la traumatism la deces fiind de câteva ore.

Leziunile tanato generatoare sunt reprezentate de plaga temporală și de două plăgi occipitale care au determinat hemoragia intracraniană și care s-au produs la aceeași dată, în același mod, cu aceeași ocazie, neputându-se stabili  contribuția (proporția) fiecărei plăgi în producerea fiecărei plăgi intracraniene.

Fără dubiu s-a stabilit mecanismul de producere a leziunilor care au dus la decesul victimei, respectiv prin lovire cu corp dur, că decesul a datat din după amiaza zilei de 21 decembrie 2018, că decesul a intervenit la câteva ore după aplicarea loviturilor, că loviturile care au dus la deces s-au produs în același timp și prin același mecanism, că a existat o luptă între agresor și victimă, adică între inculpat și victimă, întrucât concluzia s-a raportat și la leziunile prezentate de inculpat.

Mai mult, medicii legiști au concluzionat că plaga de la buza superioară a inculpatului s-a produs prin lovire cu corp dur și nu prin mușcare.

Astfel, varianta inculpatului pe care a prezentat-o martorilor cu care s-a întâlnit în după amiaza zilei de 21 decembrie 2018 când s-a deplasat la magazin că, l-ar fi mușcat …este mincinoasă și înlăturată de probele științifice administrate în cauză.

Aceeași variantă a susținut-o inculpatul și în fata organelor judiciare, încercând astfel să conducă ancheta pe piste greșite și să insinueze că respectiva plagă s-a produs prin mușcare în timp ce întreținea raport sexual cu victima de bună voie.

Cu alte cuvinte, inculpatul a încercat să creeze o imagine că victima s-a aflat într-o stare bună, au întreținut relații intime de comun acord și nu avea motiv să o lovească.

Faptul că în depozitul subunghial recoltat de la inculpat nu a fost identificat ADN aparținând victimei nu duce la concluzia automată că nu ar fi avut loc o luptă între inculpat și victimă.

Victima a decedat în după amiaza zilei de 21 decembrie 2018, iar inculpatului i-au fost recoltate aceste probe în ziua de 22 decembrie 2018, astfel că e puțin probabil să se fi găsit ADN aparținând victimei.

De asemenea, expertiza genetică judiciară a stabilit fără dubiu că inculpatul nu a întreținut cu victima raporturi sexuale, așa cum a declarat acesta în mod constant în cursul procesului penal, atât la procuror cât și în fata judecătorului (de drepturi și libertăți, de cameră preliminară și de fond).

Deși victima a prezentat leziuni vaginale la autopsie, expertiza genetică judiciară a concluzionat că în secreția vaginală a fost identificat unul și același profil genetic unic, feminin, aflat în corespondență perfectă cu profilul genetic de referință al victimei….

Coroborând toate probele administrate în cursul procesului penal, rezultă fără dubiu că în dimineața zilei de 21 decembrie 2018, în jurul orelor 09:00  10:00, victima …s-a deplasat la locuința inc…., au consumat împreună un litru de țuică. În jurul orelor 12:00 inculpatul a plecat în vizită, fiind îmbrăcat în tricou și pantaloni scurți.

În acest timp, victima a ieșit din locuință, probabil pentru a-și face, nevoile și fiind într-o stare avansată de ebrietate a căzut în poziția șezând lângă scară.

Martorii care au văzut-o pe victimă, până în acest moment, au precizat că victima nu prezenta alte leziuni decât o vânătaie la ochiul stâng, care era veche  și pe care o avea când a venit la inculpat acasă.În jurul orelor 13:00, tot conform probelor administrate, inculpatul s-a întors acasă, a găsit victima căzută lângă scară, chiar el precizând că nu prezenta urme de sânge pe față.

A introdus-o prin târâre în casă, luând-o de sub brațe (așa se explică leziunile prin târâre).

În jurul orelor 15:00 — inculpatul a ieșit din casă, victima rămânând acolo, și s-a deplasat la magazin să cumpere o bere, fiind observat cu sânge pe haine și cu o lovitură în zona buzei superioare. Așa cum s-a demonstrat științific, sângele de pe haine și de pe faţa inculpatului aparținea victimei …

Mai mult ca sigur, atacul inculpatului asupra victimei s-a produs în perioada de când inculpatul a introdu-o în casă și până în perioada în care inculpatul s-a deplasat la magazin (rezultă și din concluziile expertizei medico legale).

În sprijinul acestei variante, stau următoarele argumente: inculpatul și atunci dar și în cursul procesului penal și-a pregătit o variantă din care să rezulte că era în relații foarte bune cu victima, că trăiau în acea zi o poveste de iubire și că aceasta se află la locuința lui sănătoasă și îl așteaptă.

Astfel, el le-a spus celor cu care s-a întâlnit că la buză are o mușcătură de la…. Deși avea hainele pline de sânge, același aspect l-a susținut și în cursul urmăririi penale, în mod constant și în fața judecătorului de drepturi și libertăți, în fața judecătorului de cameră preliminară și în fața judecătorului fondului, deși probele genetice au stabilit că această leziune s-a produs prin lovire și nu prin mușcare.

Știind că fiul său urmează să vină în noaptea respectivă acasă, inculpatul l-a așteptat pe acesta pentru a se sfătui și a pregăti o apărare în faţa organelor de urmărire penală.

Că era moartă este și împrejurarea că știind că seara vine fiul inculpatului acasă, victima ar fi plecat să nu fie găsită acolo. Când martorul …a sosit la domiciliul tatălui său, în dimineața zilei de 22 decembrie 2018, în jurul orei 03:30 — 04:00, victima era moartă, decedând în după amiaza zilei de 21 decembrie 2018.

Victima decedând în după amiaza zilei de 21 decembrie 2018 este exclusă varianta susținută de inculpat că, a întreținut cu victima trei raporturi sexuale până în jurul orelor 24:00, când s-a mutat în cealaltă cameră pentru a se odihni.

A declarat însă că, victima deși sângera puternic a consimțit să întrețină trei raporturi sexuale cu acesta după care a vrut să doarmă și i-a solicitat inculpatului să se mute în cealaltă cameră.

Inculpatul și-a construit o apărare care nu este susținută de nici o probă.

Ori actele medico-legale au stabilit fără dubiu că leziunile care au dus la decesul victimei s-au produs prin lovire cu corp dur, printr-un mecanism activ şi nu prin cădere sau lovire de corp dur.

Contrar probelor administrate în procesul penal, judecătorul a reținut punctual următoarele:

a) că probele au dovedit doar că …a decedat ca urmare a unor leziuni la nivelul capului, nefiind identificată de procuror arma crimei. Menționăm că, la cercetarea la faţa locului nu a fost identificat obiectul cu care a fost lovită victima. Deși au fost efectuate verificări în tot imobilul și curtea, chiar inculpatul recunoscând acest aspect într-o declarație dată în faţa judecătorului fondului, nu a fost găsit obiectul cu care a fost lovită victima.

b) că raportul de expertiză genetică judiciară a infirmat opinia din rechizitoriu potrivit căreia a existat o luptă între victimă și inculpat întrucât analiza genetică a urmelor biologice prelevate de la victimă au pus în evidență la nivelul secreției vaginale, zona mâinilor și sub gât, unul și același profil genetic feminin în corespondență cu cel al victimei, iar în depozitele subunghiale ale inculpatului s-a identificat un singur profil genetic ADN de referință al acestuia.

Așa cum s-a arătat, depozitul subunghial s-a recoltat de la inculpat la o zi după agresiune, iar șansele să se mai identifice ADN de la victimă erau aproape nule, în această perioadă inculpatul putând să se spele pe mâini sau să se șteargă.

Lupta dintre cei doi este dovedită din coroborarea tuturor probelor așa cum s-a arătat mai sus. Raportul de nouă expertiză medico legală a precizat în mod clar că și leziunile produse prin comprimare cu degetele sunt leziuni de agresiune.Elocventă este declarația dată de inculpat în data de 04.06.2019 în fața judecătorului de cameră preliminară și menținută în cursului întregului proces penal în fata judecătorului fondului.

La începutul declarației inculpatul a relatat că a întreținut trei raporturi sexuale cu victima, însă când judecătorul i-a adus la cunoștință concluziile expertizei genetice care infirmă raportul sexual între cei doi, inculpatul a revenit și a spus că „am folosit degetul fiind plăcerile noastre".

c) Judecătorul a reținut că deși, hainele și corpul inculpatului au prezentat urme de sânge aparținând numitei…, iar urmele de sânge găsite la locuința inculpatului aparțin acestuia și victimei, aceste aspecte nu exclud varianta prezentată de inculpat, în sensul că victima s-a lovit, căderea cauzându-i leziuni ce au dus la deces și nu acțiunea sa.

Această motivare se bazează doar pe declarația inculpatului și pe câteva pete din exteriorul locuinței care ar fi pete de sânge și ar reprezenta traseul victimei.

De asemenea, o altă dovadă în opinia judecătorului este împrejurarea că urmele de sânge de pe hainele inculpatului sunt produse prin ștergere sau mânjire și nicidecum prin stropire, ceea ce ar pune în discuție prezenta inculpatului lângă victimă când aceasta a fost lovită în cap. Această concluzie nu poate fi reținută, având în vedere că inculpatul a purtat hainele respective pline de sânge o zi întreagă.

Ceea ce este important este faptul că sângele aparține victimei, că a fost suficient de mult, atât pe hainele inculpatului cât și în patul din casa inculpatului în care a fost găsită decedată victima.

d) că în cauză nu a putut fi identificat cu certitudine locul faptei, întrucât planșele fotografice indică faptul că lângă scară, unde victima a fost căzută, s-au fixat mai multe pete de sânge și stropi pe pridvorul casei.

De asemenea, locul unde a fost găsită victima decedată în pat, nu este același cu locul producerii presupusului atac, întrucât peretele din spatele patului nu prezintă pete sau stropi de sânge cu excepția aragazului, fiind știut că în cazul producerii leziunilor prin lovire cu corp dur, acestea lasă urme de sânge prin stropire „ori în camera în care procurorul sugerează că s-a produs crima, nu s-au identificat astfel de urme materiale".

Tot judecătorul a reținut că, dovadă este și faptul că nu s-a verificat dacă fereastra prezenta urme de forțare, nu au fost ridicate amprente care ar aparține altor persoane și nu s-a verificat nici dacă calea de acces dinspre strada principală este unica spre locuința inculpatului.

Din planșele fotografice existente la dosar se observă, fără dubiu, că în camera în care a fost găsit cadavrul se pătrunde direct din pridvor printr-o ușă.

Fereastra la care face referire judecătorul și care dădea top în pridvorul respectiv era acoperită toată cu o folie, prinsă în cuie și nu s-a pus problema nici o clipă a pătrunderii prin acea fereastră de vreme ce folia se observă că este intactă nu prezintă nici o ruptură.

Mai mult, dacă atacul ar fi avut loc în altă parte, având în vedere gravitatea leziunilor, sângerarea abundentă, concluzia medicilor legiști că decesul ar fi intervenit la foarte scurt timp după lovituri, precum și faptul că atât victima cât și inculpatul se aflau sub influenta băuturilor alcoolice și se deplasau greu, ar fi existat o dâră semnificativă de sânge și nu câteva pete diluate care pot să provină chiar de la inculpat care era plin de sângele victimei, inclusiv pe mână, având în vedere că pe aragazul de lângă pat a fost identificat sânge provenit de la victimă dar în care se afla și profilul ADN al inculpatului.

Probabil inculpatul s-a sprijinit de aragaz când s-a ridicat.

De asemenea, judecătorul trăgând această concluzie a luat în calcul numai varianta că victima ar fi fost lovită cu obiectul dur în timp ce stătea culcată pe spate în pat. Nu a luat în calcul concluziile actelor medico legale, mecanismul cum a fost aplicate loviturile respectiv din față-lateral dreapta-stânga, spate. În lipsa colaborării inculpatului, analizând proba științifică rezultă că victima era la început față în față cu inculpatul, posibil în picioare sau chiar șezând pe pat, în nici un caz nu era culcată pe spate. Judecătorul a considerat că victima era culcată pe spate, pe pernă și fiind aproape cu capul de zid ar fi fost necesar ca în urma loviturilor să sară stropi de sânge pe perete.

Fiind în picioare sau în poziția șezând pe pat nu avea cum în momentul loviturilor să sară stropi de sânge pe peretele de care victima nu era aproape.

S-a apreciat că, a fost stabilit cu certitudine locul faptei și nu există nici un dubiu că agresiunea s-a produs în camera respectivă.

Motivarea instanței că, victima fie nu avea baticul pe cap, fie era lăsat pe spate, nu are suport probatoriu, întrucât pe de o parte martorii au declarat că au văzut-o pe victimă cu baticul, inclusiv inculpatul, iar pe de altă parte baticul ar fi avut pete de sânge în condițiile în care instanța reține varianta atacului în altă parte și a sângerării abundente înainte de introducerea victimei în casă. Raționamentul instanței care susține că sângele de pe tricoul inculpatului provine de la victimă din momentul în care a introdus-o în casă este în contradicție cu susținerea instanței că baticul nu avea pete de sânge întrucât se lăsase pe spate.

Ori, dacă hainele inculpatului s-au umplut de sânge, cum să nu se umple de sânge și baticul victimei, chiar lăsat pe spate dacă ar fi fost sângerare.

e) că nu s-a stabilit care a fost scopul, mobilul presupusei infracțiunii

În primul rând, la infracțiunea de omor nu este necesar un scop sau mobil.

Având în vedere că, respectivul conflict s-a petrecut în locuința inculpatului, care nu a colaborat cu organele judiciare și nu au fost alte persoane prezente, nu s-a putut stabili mobilul comiterii crimei.

De asemenea, infracțiunea de omor nu se săvârșește întotdeauna cu premeditare. Intenția poate fi și spontană.

Apărarea inculpatului că nu a lăsat victima în frig, nu îl exonerează de comiterea faptei, intenția de a-i suprima viața victimei putând interveni spontan. Infracțiunea de omor se poate comite și cu intenție indirectă.Un aspect deloc de neglijat, este faptul că din declarațiile martorilor a rezultat că victima devenea agresivă după ce consuma băuturi alcoolice.

Intenția inculpatului de a ucide victima rezultă din intensitatea loviturilor aplicate, multitudinea loviturilor întrucât sunt mai multe plăgi plesnite și zona vitală unde au fost aplicate.

f) s-a efectuat o analiză a personalităților victimei și inculpatului, reținându-se că victima obișnuia să consume băuturi alcoolice și că în trecut a mai fost internată la psihiatrie și a suferit boli cardiovasculare.

De asemenea, victima a mai căzut anterior și a avut o viață dezordonată. Aceste aspecte nu înlătură vinovăția inculpatului.Din actele depuse la dosar rezultă că ultima internare a victimei a fost în luna martie 2018, iar faptul că a avut pe corp și alte leziuni nu are relevanță în condițiile în care nu s-a reținut că acestea au dus la deces.

În ceea ce îl privește pe inculpat, instanța a reținut din audierea martorilor, că este o persoană apreciată în comunitate, nu este cunoscut cu afecțiuni psihice și nici cu antecedente, iar când consuma băuturi alcoolice era vesel și obișnuia să umble îmbrăcat sumar chiar și iama prin localitate.

Această caracterizare nu are rolul de a înlătura vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de omor.

Cu toate acestea, instanța nu a luat în calcul contradicțiile din declarațiile inculpatului și a concluzionat că, nu este autorul infracțiunii de omor.

Există probe suficiente din care rezultă dincolo de orice îndoială că inculpatul … i-a aplicat lovituri cu un corp dur în zona capului victimei…, în timp ce se afla în locuința acestuia, cel puțin cu  intenție indirectă și care au dus la decesul acesteia la scurt timp după aplicarea loviturilor.

În mod nelegal instanța nu a stabilit cuantumul cheltuielilor judiciare care rămân în sarcina statului.

Prin sentința penală nr. 19/28.01.2020 pronunțată în dosarul nr. …al Tribunalului Gorj s-a dispus printre altele ca să rămână în sarcina statului cheltuielile judiciare fără a fi cuantificate.

Potrivit art. 272 C.p.p. cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, onorariile avocaților, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal, se acoperă din sumele avansate de stat sau din sumele plătite de părți.

Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt cuprinse distinct după caz în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției, al Ministerului Public și al altor ministere de resort.

Dispunând achitarea inculpatului, instanța a dispus ca în sarcina statului să rămână cheltuielile judiciare efectuate, cuantificând doar suma de 1.495 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu.

Nestabilind cuantumul cheltuielilor judiciare care rămân în sarcina statului, contrar art. 404 alin. 4 lit. e C.p.p. instanța a pronunțat o hotărâre nelegală.

Greșit instanța nu s-a pronunțat și în legătură cu mijloacele materiale de probă.

Potrivit art. 404 alin. 4 lit. i C.p.p. dispozitivul hotărârii trebuie să mai cuprindă, după caz, și rezolvarea oricărei alte probleme privind justa soluționare a cauzei.

Odată cu sesizarea instanței au fost trimise mai multe mijloace de probă, respectiv haine care poartă urme ale săvârșirii infracțiunii, fiind sigilate într-o cutie de carton.

Pronunțând o hotărâre, chiar de achitare, judecătorul trebuia să se pronunțe cu privire la aceste mijloace de probă.

Potrivit art. 197 alin. 1 C.p.p. obiectele care conțin sau poartă o urmă a faptei săvârșite precum și orice alte obiecte ce pot servi la aflarea adevărului sunt mijloace materiale de probă.

Pentru aceste considerente, s-a solicitat admiterea apelului de către Curtea de Apel Craiova în conformitate cu prevederile art. 421 pct.2. lit.a C.p.p., desfiinţarea sentinţei Tribunalului Gorj şi pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de apel Craiova la data de 02.03.2020 primul termen de judecată fiind stabilit la data de 08.04.2020 iar prin încheierea din 23 martie 2020 s-a dispus supendarea cauzei pe durata stării de urgenţă conform Decretului nr.195/2020 publicat în MO nr.212 din 16 martie 2020.

Cauza a fost repusă pe rol fiind fixat termen de judecată la 02.07.2020, termen la care s-a procedat la audierea inculpatului.

Instanţa de apel a procedat la audierea martorilor…, … şi … în şedinţa publică din 19.10.2020.Martorii …şi .. au fost audiaţi în şedinţa publică din 06 noiembrie 2020 iar martorii….,…. Şi… în şedinţa publică din 23 ianuarie 2021.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate dar şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept conform art.417 C.p.p Curtea constată următoarele:

Faţă de inculpatul …s-a dispus prin rechizitoriul nr…. al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj din 14.05.2019 trimiterea în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art.188 alin.1 C.p reţinându-se în esenţă că în data de 21 decembrie 2018 a aplicat victimei …lovituri cu corpuri dure în zona craniului.

În preambulul la expunerea motivelor pentru care instanţa de fond a dispus faţă de inculpat achitarea în baza art.396 alin. 5 raportat la art.16 alin.1 lit. c C.p.p(nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea) se  stabileşte care sunt aspectele esenţiale ale ilicitului penal în materia infracţiunilor contra vieţii pe care probatoriul administrat trebuie să le clarifice sens în care se invocă practica judiciară (sentința penală nr. 197/2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr…., modificată prin decizia nr. 362/2012 a Curții de Apel Craiova, rămasă definitivă prin decizia nr. 3419/2013 pronunțată în dosarul nr. …a instanței supreme), înscrisuri ce nu se află la dosarul cauzei şi se raportează aceste criterii la speţa dedusă judecăţii.

Curtea constată că practica judiciară nu este izvor de drept, potrivit Codului de procedură penală singurele dispoziţii obligatorii pentru instanţe fiind deciziile pronunţate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept conform art.477 C.p.p, deciziile pronunţate asupra cererii de recurs în interesul legii de completul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit art.474 alin.4 C.p.p precum şi deciziile pronunţate de Curtea Constituţională conform art.147 alin.4 din Constituţia României, de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României .

În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, conform art.396 alin.2 C.p.p. şi nu prin stabilirea ab initio a unor aspecte esenţiale în lipsa cărora nu se poate stabili vinovăţia sau nevinovăţia unei persoane.

Potrivit art. 97 alin. 1 C.p.p. constituie probă, orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

Proba se obţine în procesul penal prin următoarele mijloace:

a)declaraţiile suspectului sau ale inculpatului;

b)declaraţiile persoanei vătămate;

c)declaraţiile părţii civile sau ale părţii responsabile civilmente;

d)declaraţiile martorilor;

e)înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

f)orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.

În conformitate cu dispoziţiile art. 103 alin. 1 C.p.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză, fără a se da o forţă juridică superioară unei probe în defavoarea celorlalte probe administrate în cauză, cum este evaluată în cauză expertiza genetică judiciară faţă de raportul de nouă expertiză medico-legală.

Potrivit art. 4 alin.2 din Codul de procedură penală, după administrarea întregului probatoriu orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Criticile parchetului privind faptul că instanţa de fond a dat valoare probatorie declaraţiilor inculpatului, declaraţiile martorilor ce susţin că inculpatul nu putea săvârşi fapta deşi nu au fost martori oculari şi raportului de expertiză genetică, înlăturând parţial o probă legal administrată în cauză, dispusă chiar de instanţă şi anume, raportul de nouă expertiză medico-legală avizat de Comisia de Control şi Avizare a actelor medico-legale din cadrul IML Craiova şi Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul INML MINA MINOVICI, sunt întemeiate pentru considerentele ce vor fi expuse.

După expunerea pe larg a concluziilor raportului de expertiză genetică,  a concluziilor  raportului de constatare medico-legală autopsie nr…./22.12.2018, doar  a concluziilor raportului de nouă expertiză medico-legală realizat de IML Craiova în ceea ce priveşte cauza decesului numitei…,  a faptului că a fost avizat de  Comisia Superioară medico-legală din cadrul INML MINA MINOVICI acest raport de nouă expertiză medico legală menţionat, prima instanţă constată că aceste mijloace de probă relevă doar faptul că decesul numitei …a intervenit într-o manieră violentă şi cauzele cărora s-a datorat acest deces, însă aceste probe nu dovedesc că inculpatul …prin acţiunile sale ar fi provocat moartea victimei iar celelalte probe respectiv declaraţiile martorilor( care nu sunt prezentate şi nu sunt analizate) declaraţiile inculpatului( care nu sunt expuse şi sunt  modificate asupra unor aspecte esenţiale, în raport de probele administrate în faza de urmărire penală şi judecată), raportul de expertiză genetică judiciară, infirmă o asemenea împrejurare.

Prima critică a parchetului se referă la faptul că instanţa a pus la îndoială imparţialitatea ştiinţifică a medicilor legişti din cadrul SML GORJ ŞI IML CRAIOVA afirmând că ,, imparţialitatea ştiinţifică nu trebuie considerată absolută, având în vedere faptul că acesta nu e întotdeauna omnipotent, iar adevărul nu poate fi niciodată acceptat fără o evaluare critică şi o demonstraţie convingătoare. Or tocmai aceasta din urmă lipseşte acestui raport , având în vedere răspunsul de la obiectivul nr.13 stabilit de instanţă,,. ,, Întrucât a doua expertiză a fost efectuată pe bază de înscrisuri şi imagini, fără cadavru, are o fiabilitate mai redusă, ştiindu-se faptul că ,, mortul vorbeşte,,.

Instanţa nu aminteşte care este răspunsul de la obiectivul nr.13 şi care este evaluarea critică a acestui răspuns în raport de probele administrate.

Instanţa de control judiciar reţine, că potrivit art.2 alin.1 din OUG nr.1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală ,, Activitatea  de medicină legală asigură mijloace de probă cu caracter ştiinţific organelor de urmărire penală, instanţelor judecătoreşti precum şi la cererea persoanelor interesate, în soluţionarea cauzelor penale civile sau de altă natură, contribuind prin mijloace specifice, prevăzute de lege, la stabilirea adevărului,,. Din formularea acestui text legal rezultă indubitabil că actele medico-legale contribuie la stabilirea adevărului şi nu reprezintă adevărul absolut.

Revine sarcina organelor judiciare de a evalua conform art.103 alin.1 C.p.p mijloacele de probă şi de a motiva pertinent de ce înlătură anumite constatări din cuprinsul raportului de nouă expertiză medico-legală raportat la alte probe.

În ceea ce priveşte fiabilitatea mai redusă a celei de a doua expertize( în fapt este vorba de raportul de nouă expertiză medico-legală) întrucât a fost efectuată pe bază de înscrisuri şi imagini, fără cadavru, ştiindu-se faptul că ,, mortul vorbeşte,, instanţa de apel nu împărtăşeşte această opinie motivat de faptul că potrivit art.49 din Normele procedurale privind efectuarea expertizei, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale emise de Ministerul Justiţiei şi publicate în Monitorul Oficial al României nr.459 din 19 septembrie 2000 ,, Concluziile unei noi expertize se redactează pe baza constatărilor sau expertizelor medico-legale anterioare, a probelor din dosarul cauzei, a aspectelor specifice speţei, a probelor noi, incluse în dosarul cauzei precum şi a obiecţiiilor formulate de organele judiciare,, . Pe de altă parte cât timp instanţa nu a dispus exhumarea în baza art.186 C.p.p şi pentru motivele expres prevăzute în acest text de lege,  medicul legist nu putea să procedeze la examinarea cadavrului.

În acelaşi timp conform art.179 alin.1 C.p.p în cursul judecăţii expertul poate fi audiat de instanţă la cererea procurorului, a părţilor, a subiecţilor procesuali principali sau din oficiu dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea constatărilor sau a concluziilor expertului. Dacă expertiza a fost efectuată de o instituţie medico-legală, se arată în alineatul 2 al aceluiaşi articol instituţia va desemna un expert, dintre persoanele care au participat la efectuarea expertizei, ce urmează a fi audiat de către instanţă. Acest fapt nu s-a realizat în cauză.

În mod legal, aşadar, a fost întocmit raportul de nouă expertiză medico-legală iar concluziile sale  sunt argumentate ştiinţific şi contribuie la aflarea adevărului  prin coroborare cu celelalte mijloace de probă.

Se subliniază în mod nefondat că există neconcordanţe între probe şi starea de fapt reţinută  şi că lipsesc elemente probatorii încă din faza de urmărire penală care vizează împrejurări de fapt esenţiale şi impedimentează la stabilirea vinovăţiei inculpatului.

Prima dintre acestea se referă la faptul că nu s-a putut identifica arma crimei, fapt pentru care, doar pe baza unor inducţii logice cu privire la obiectul vulnerant folosit nu se poate stabili, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că autorul faptei deduse judecăţii este inculpatul ….

Procurorul, pe baza raportului de constatare autopsie, a menţionat în rechizitoriu că leziunile de la nivelul craniului au fost produse prin lovire cu,, corpuri dure,, iar în raportul de nouă expertiză medico-legală se precizează la punctul 4 ,, Cu cea mai mare probabilitate plâgile pleznite s-au produs succesiv, neexcluzând posibilitatea producerii simultane prin lovire cu corp dur alungit cu multiple suprafete neregulate,,. Critica adusă procurorului că în rechizitoriu nu se specifică şi nici nu se presupune care a fost arma crimei sau obiectul vulnerant tanatogenerator este de asemenea nefondată întrucât pe de o parte arma crimei nu a fost identificată cu ocazia cercetării la faţa locului, iar pe de altă parte, în lipsa unor probe organul de urmărire penală nu ar putea să facă presupuneri. Neidentificarea corpului dur folosit la producerea leziunilor aflate în legătură de cauzalitate directă cu decesul victimei, nu conduce în mod automat la concluzia că inculpatul este sau nu este autorul faptei,aşa cum afirmă prima instanţă.

În situaţia în care acest obiect ar fi fost identificat iar inculpatul ar fi recunoscut săvârşirea faptei, aceste împrejurări nu ar fi condus la stabilirea vinovăţiei în lipsa coroborării probelor administrate în cauză, conform art.103 alin.1C.p.p .

Raportul de expertiză genetică efectuat în cauză, se susţine în motivarea hotărârii, înlătură opinia din rechizitoriu potrivit căreia a existat o luptă între victimă şi inculpat întrucât analiza genetică a urmelor biologice prelevate de la victimă au pus în evidenţă la nivelul secreţiei vaginale, în zona mâinilor şi sub gât unul şi acelaşi profil genetic feminin în corespondenţă cu cel al victimei, iar în depozitele subunghiale  ale inculpatului, s-a identificat un singur profil genetic ADN de referinţă al acestuia.

Curtea reţine că potrivit art.103 alin.1 C.p.p probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză, fapt pentru care o singură probă ce nu se coroborează cu declaraţia inculpatului-ce nu oferă explicaţii plauzibile pentru leziunile vizibile susţinând fie că a căzut fie l-a muşcat ,,…,, a martorilor audiaţi care confirmă leziunile prezentate de acesta şi raportul de nouă expertiză medico-legală, nu poate conduce la concluzia că nu a existat o luptă între victimă şi inculpat cu atât mai  mult cu cât pe faţa inculpatului se identifică profilul genetic al victimei.

În planşa foto 23 se observă că victima purta un pulovăr pe găt aspect ce explică identificarea doar a profilului său genetic în urma examinării celulelor epiteliale recoltate de la baza gătului.

Urmele papilare ale inculpatului de pe coapsele victimei sunt justificate de instanţa de fond prin declaraţia inculpatului, dată în faţa judecătorului, potrivit căreia a încercat să întreţină raport/act sexual cu victima, în modalitatea descrisă în declaraţie. Este vorba de declaraţia din data de 18.10.2019, după ce inculpatul află conţinutul raportului de expertiză medico-legală prin examen ADN, expertiză genetică judiciară în care se specifică ,,Nu au fost puse în evidenţă urme de spermă în secreţia vaginală a victimei…,,  declaraţie în care la întrebarea judecătorului dacă a a avut raport sexual normal cu victima acesta răspunde că a folosit doar degetul.

În aceeaşi declaraţie din 18.10.2019, dată în faţa judecătorului, inculpatul spune că în raporturile sexuale cu victima nu a fost violent. Urmele papilare ale inculpatului de pe coapsele victimei dovedite prin raportul de expertiză genetică sunt în fapt leziuni de violenţă produse prin comprimare aşa cum rezultă din raportul de constatare medico-legală autopsie.

Leziunile inculpatului de la mână, antebraţ şi buză,  susţine de asemenea instanţa, nu pot infirma concluziile acestui raport de expertiză( raportul de expertiză genetică)  fără a se motiva în vreun fel această concluzie, cu toate că leziunile prezentate de inculpat sunt produse prin zgâriere şi lovire,  iar inculpatul nu a oferit explicaţii decât cu privire la leziunea din zona buzei.

În ceea ce priveşte data la care au fost produse leziunile inculpatului, descrise în raportul de constatare medico legală nr…./22.12.2018 întocmit de SML Gorj, este întemeiată critica parchetului cu privire la faptul că acest aspect a fost lămurit prin adresa nr…./31.07.2019(fila 13 dosar fond instanţă) emisă de SML Gorj, în care se îndreaptă eroarea materială din raportul menţionat în sensul că,, leziunile traumatice constatate în 22.12.2018 la examinarea numitului Vrînceanu Ioan pot data din 21.12.2018,,

În consecinţă nu era nevoie ca investigatorul penal să lămurească pe bază de probe activitatea inculpatului în intervalul 20-22 decembrie 2018 , aceste probe fiind la dosar şi administrate nemijlocit de judecător( fila 92 şi 111  declaraţia martorei …şi declaraţia inculpatului din 08.10.2019 fila 96).Din aceste probe rezultă că înainte de ora 13.00 în ziua de 21.12.2018 când inculpatul a fost în vizită la martora …nu prezenta leziuni în zona feţei.

În ceea ce priveşte faptul că hainele şi corpul inculpatului prezentau urme de sânge, instanţa de fond îşi însuşeşte declaraţiile inculpatului care a susţinut constant că a ridicat victima, aflată în stare avansată de ebrietate şi care prezenta deja urme de sânge în zona occipitală a capului (creştet) ţinând-o de sub braţe, ducând-o în casă prin târâre sens în care pledează şi urmele de sânge descoperite în exteriorul locuinţei şi care corespund traseului (foto 10,11,12,13 şi 14 vizibile pe suportul optic).

 Aceasta avea sânge în creştet( declaraţie inculpat in 22.12.2018 fila 35 u.p).

Am observat că victima avea sânge, o pată de sânge pe partea dreaptă a capului, am observat acest lucru deoarece baticul i se trăsese pe spate. Pe faţă nu avea sânge. Arăt că victima nu sângera abundent avea doar acea pată de sânge pe partea dreaptă a capului( declaraţie din 14.05.2019 fila 194).Inculpatul îşi menţine declaraţiile şi în faţa instanţei la audierea din 08.10.2019 afirmă că victima avea batic pe cap,, era dat mai pe spate dar nu am observat dacă avea sânge pe el,,.

Prin creştet se înţelege punctul cel mai înalt al capului, vârful capului( a se vedea dictionarul explicativ al limbii române disponibil online) iar zona occipitală este zona situată în partea postero-inferioară a craniului( de asemenea a se vedea aceeaşi sursă online).

În contradicţie cu probele menţionate, instanţa de fond interpretează greşit declaraţiile inculpatului fiind evidenta deosebirea dintre crestet sau partea dreaptă a capului si zona occipitală şi explică urmele de pe hainele şi corpul inculpatului prin faptul că acesta a duso în casă, tinândo de sub braţe prin târâre deşi nici măcar inculpatul nu confirmă existenţa urmelor de sânge în zona occipitală.

În procesul verbal de cercetare la faţa locului se menţionează:,, În partea stângă a acestei scări, la o distanţă de circa 1 metru, pe sol lângă temelie se observă o pată de culoare brun-roşcată. ….Intrând în sala deschisă cu pridvor, în partea stângă, lângă pridvor, pe ciment a fost identificată o pată cu diametrul de circa 5-6 mm de culoare brun-roşcată, cu aspect de sânge creată probabil prin picurare. Totodată pe pridvor, în partea stângă cum se face accesul în sală a fost identificată o altă pată cu diametrul de circa 5-6 mm de culoare brun-roşcată cu aspect de sânge, creată probabil prin picurare,,.

Aceste urme de probe biologice nu au fost ridicate de organele de urmărire penală pentru a se stabili dacă sunt de natură umană sau animală.

Prin urmare, nici instanţa de fond şi nici instanţa de apel nu pot considera că aceste urme biologice sunt de sânge şi nu le pot evalua în procesul probator ca fiind produse în momentul în care inculpatul a ridicat-o pe victimă şi a târât-o în casă, cu atât mai mult cu cât inculpatul susţine că aceasta avea doar o pată de sânge, nu sângera abundent.

În sprijinul soluţiei de achitare se afirmă de instanţa de fond că nu a putut fi identificat cu certitudine locul faptei, pentru că nu se explica petele de sânge din zona în care victima  a fost căzută, lângă scară şi în pridvorul casei, fixate cu ocazia cercetării la faţa locului, iar peretele din spatele patului nu prezintă pete sau stropi de sânge fiind greu de crezut că ulterior inculpatul ar fi colectat sânge pentru a-l poziţiona în locurile în care a fost fotografiat de organele de urmărire penală.

Curtea constată că petele identificate de organele de urmărire penală în zona scării şi în pridvor  sunt pete de culoare-brun roşcată iar  afirmaţia contrară, că sunt pete de sânge, este nesusţinută cu probe.

În ceea ce priveşte faptul că în camera în care sugerează procurorul ( nu sugerează chiar susţine) că s-ar fi produs infracţiunea de omor nu s-au identificat şi nu s-au ridicat urme materiale întrucât este bine ştiut că în cazul leziunilor produse prin lovire cu corp dur acestea lasă urme de sânge prin stropire, instanţa de apel evidenţiază încă o dată că vinovăţia sau nevinovăţia unei persoane în procesul penal se stabileşte prin probe administrate în toate fazele procesului penal şi nu pe supoziţii. În cauză nu a fost adresată o întrebare, în acest sens, medicilor legişti specialişti, care să precizeze dacă în cazul loviturilor aplicate victimei era posibil acest lucru.

Numai articolul 100 alin.4 lit.c C.p.p stabileşte că organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu. În cauză nu este indicat mijlocul de probă din care rezultă indubitabil că în cazul leziunilor prin lovire cu corp dur acestea lasă urme de sânge.

Pe de altă parte, în mod corect susţine procurorul că patul avea o tăblie din lemn, aşa cum rezultă din fotografia nr.23(fila 62 dosar de u.p)

Este de asemenea fondată, critica parchetului cu privire la deficienţele activităţii de cercetare la faţa locului identificate de prima instanţă şi anume, nu s-a stabilit dacă pe pervazurile ferestrelor au fost identificate sau nu urme/amprente ce ar fi putut aparţine altor persoane şi nici dacă, calea de acces dinspre strada principală este unica spre locuinţa inculpatului.

Din planșele foto existente la dosar se observă, fără dubiu, că în camera în care a fost găsit cadavrul se pătrunde direct din pridvor printr-o ușă. Fereastra la care se face referire este situată spre pridvorul respectiv, era acoperită toată cu o folie, prinsă în cuie şi folia se observă că este intactă nu prezintă nici o ruptură.

De altfel, toate ferestrele de la casă, așa cum se observă în fotografia judiciară, sunt acoperite cu folie. De vreme ce accesul s-a făcut numai prin acea ușă, era irelevant să se ridice amprente de pe fereastră, care este clar că nu prezenta nici o urmă de forțare. Singura cale de acces în curte era poarta de la intrare.

Curtea nu a identificat legătura de cauzalitate între faptul că, potrivit raportului de nouă expertiză medico-legală, leziunile de la nivelul genital prezentate de victimă pot data din 21.12.2018 sau cu maxim 1-2 zile în urmă, ceea ce constituie încă o îndoială în ceea ce priveşte autorul infracţiunii de omor în condiţiile în care nu acestea sunt leziunile care au condus la decesul victimei.

Instanţa de fond fără a indica temeiul legal stabileşte în motivarea hotărârii anumite obligaţii organelor de urmărire penală pe care nu le-ar fi realizat, cum ar fi aceea de a verifica activitatea victimei şi a inculpatului cu una două zile anterioare, luând în considerare leziunile inculpatului precum şi cele mai vechi ale victimei(în special cele de la genunchi şi cap).Leziunile respective nu sunt precizate pentru a se stabili dacă este vorba de leziunile ce au condus la decesul victimei, însă audiaţi nemijlocit în faţa instanţei martorii au afirmat următoarele:

,, Cu cca două săptămâni înainte de deces am auzit şi am văzut că mama mea s-a lovit la unul din ochi, dar nu pot preciza la care şi mi-a spus că s-a lovit acasă,, afirmă martora …, iar soţul victimei, …, spune că victima  nu avea vănătăi la nivelul feţei.

În mod corect instanţa de fond a reţinut că examinarea cu tehnica poligraf nu este reglementată de Codul de procedură penală ca fiind un mijloc de probă, mijloc de probă ce a fost încuviinţat de instanţă prin încheierea din 12.08.2019 la cererea inculpatului.

Este de asemenea, întemeiată critica parchetului privind faptul că nu a fost stabilit un mobil al faptei, întrucât sub aspectul laturii subiective infracţiunea de omor nu include cerinţa săvârşirii faptei dintr-un anumit mobil. Aceasta înseamnă că infracţiunea există chiar dacă nu s-a stabilit mobilul săvărşirii faptei, împrejurare ce rezultă din modul în care legiuitorul a înţeles să definească infracţiunea de omor în cuprinsul art.188 alin.1 C.p, ca fiind uciderea unei persoane.

Curtea,  fără a exclude vreunul din mijloacele de probă legal administrate în procesul penal sau a le pune la îndoială veridicitatea, reţine că în  cadrul obiectului probațiunii se cuprind fapte sau împrejurări care au relevanță asupra fondului cauzei și fapte sau împrejurări care privesc normala desfășurare a procesului penal.

Dintre faptele sau împrejurările cu ajutorul cărora este soluționat fondul cauzei le menționăm pe cele privitoare la existența sau inexistența infracțiunii, identificarea făptuitorului, dovedirea vinovăției sau nevinovăţiei făptuitorului și stabilirea răspunderii penale sau civile a acestuia.

Faptele sau împrejurările care vizează normala desfășurare a procesului penal nu au implicații asupra fondului cauzei, dar este necesară dovedirea lor pentru a se constata dacă sunt sau nu incidente anumite dispoziții legale care disciplinează cursul procesului penal.

În cadrul faptelor și împrejurărilor cu ajutorul cărora se rezolvă fondul cauzei, un loc deosebit îl ocupă faptele principale (res probandae) și faptele probatorii (res probantes).

Faptele principale sunt, sub aspectul clasificării probelor, probe directe, prin intermediul lor putându-se face dovada existenței sau inexistenței faptei, a urmărilor ei socialmente periculoase și a vinovăției sau nevinovăției făptuitorului. Faptele principale, prin cantitatea și calitatea informațiilor pe care le furnizează, pot conduce, singure, la rezolvarea cauzei penale. De exemplu, în cazul unei omucideri, un fapt principal îl constituie acțiunea prin care a fost curmată viața persoanei.

Faptele probatorii sunt, sub aspectul clasificării probelor, probe indirecte, deoarece, prin informațiile pe care le furnizează, conduc la stabilirea, pe cale indirectă, a faptelor principale.

Curtea consideră că, într-adevăr o singură probă indirectă dovedeşte un singur fapt probator ori acesta poate fi doar într-o relaţie întâmplătoare cu faptul principal cum ar fi de exemplu faptul că  victimă  a decedat,  care, luată izolat, nu poate să convingă că inculpatul a comis omorul.

De aceea în probaţiunea cu probe indirecte, probaţiune ce se întâlneşte şi în prezenta cauză în care nu au fost identificaţi martori direcţi la săvârşirea infracţiunii de omor  dar a fost identificat cadavrul victimei, întotdeauna sunt necesare mai multe probe indirecte. Din acest punct de vedere nu interesează atât numărul probelor indirecte, ci ansamblul lor, fiecare probă indirectă urmând a se încadra într-o înlănţuire de probe indirecte, astfel încât înlăturarea unei singure probe indirecte, ca inexactă, să atragă destrămarea înlănţuirii lor. Nu în ultimul rând, este necesar ca ansamblul probelor indirecte să conducă la o singură concluzie cu privire la existenţa faptului principal (inculpatul a ucis pe…). Când concluzia este alternativă (victima  a fost ucisă fie de inculpat fie de o altă persoană) probele indirecte nu pot atrage o condamnare şi trebuie continuată probaţiunea până ce rămâne o singură versiune.

În expunerea situaţiei de fapt ce va urma Curtea va analiza probele  a căror înlănţuire conduce la existenţa faptului principal şi anume uciderea numitei …de către inculpat prin prisma motivele de apel invocate de parchet.

Situaţia de fapt aşa cum a fost descrisă în rechizitoriu  porneşte de la împrejurarea că  în dimineaţa zilei de 21 decembrie 2018 victima …a plecat în jurul orei 9:00 de la domiciliul său, aspect confirmat de martora …(atât în cursul urmăririi penale cât şi în faza de judecată) care s-a întâlnit cu aceasta şi a observat că avea o plasă roşie în mână, un fular pe cap şi o vânătaie pe obrazul stâng. Victima i-a spus că merge să cumpere pâine. După ce a cumpărat 2 sticle de ţuică de câte 500 ml fiecare de la o vecină …s-a deplasat la domiciliul inculpatului …cu care avea o relaţie, deşi era căsătorită cu …şi la domiciliul căruia se deplasa frecvent „de multe ori venea la locuinţa mea şi doar îmi spunea să o las să doarmă” (declaraţia inculpatului din 22 decembrie 2018 fila 34 d.u.p.).

Victima, aşa cum susţine inculpatul a ajuns la domiciliul acestuia din urmă în jurul orei 10:00, a intrat în locuinţă şi au consumat împreună alcool.

Din acest moment…, aşa cum rezultă din întregul probatoriu administrat, nu a mai ieşit din locuinţa inculpatului, decât în jurul orei 12:30 când este văzută la baza  scării de martorii…, … şi ...

În jurul orei 12:00 inculpatul pleacă de la domiciliu pentru a face rost de alcool şi ajunge la martora…, care audiată în cursul judecăţii, susţine că a fost vizitată de inculpat în jurul orei 15:30 – 16:00, acesta era îmbrăcat în tricou şi pantaloni scurţi însă nu avea pete de sânge pe haine sau pe faţă şi nu prezenta leziuni la buză, în zona capului sau mâinilor. Era sub influenţa băuturilor alcoolice şi i-a cerut 500 ml de ţuică însă martora l-a refuzat. 

Martora este în eroare asupra orei la care a ajuns inculpatul la domiciliul său motivat de faptul că în jurul acestei ore martorii …şi … l-au întâlnit pe inculpat în preajma  locuinţei sale în timp ce se deplasa spre magazinul alimentar de unde martorii …şi … au confirmat că acesta a cumpărat bere. În acest sens sunt şi declaraţiile succesive ale inculpatului, care spune că înainte de a reveni acasă şi a o ridica pe victimă de pe scară şi aceasta s-a întâmplat cu certitudine în jurul orei 13:00 (a se vedea declaraţia martorului…– fila 15 dosar fond) s-a deplasat la locuinţa martorei …pentru a face rost de alcool.

Inculpatul a declarat că atunci când a întreţinut prima oară raport sexual cu victima respectiv în dimineaţa zilei de 21 decembrie 2018, înainte de a pleca la martora…, victima l-a muşcat de buză, însă martora …nu confirmă acest lucru.

În jurul orei 12:00 martora…, vecină cu locuinţa inculpatului, a văzut-o căzută lângă scară cu faţa în jos pe partea stângă pe victima…, s-a deplasat la aceasta pentru a o ajuta să se ridice împreună cu martora…, a observat că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, avea o lovitură pe frunte pe partea stângă însă nu prezenta sânge pe faţă sau alte lovituri.

Cele două martore au încercat să o ridice pe aceasta însă victima a refuzat spunând

 „lăsaţi-mă în pace!”.

Este evident că, dacă în acest moment al zilei victima ar fi fost agresată de cineva putea să relateze martorelor acest lucru şi să ceară ajutorul.

Martora …s-a întors la domiciliu şi a relatat fiului său ce se întâmplă iar martorul … indică cu exactitate ora la care s-a întâmplat acest lucru 12:33 – 12:34 pentru că a apelat de pe telefonul său mobil pe fiul victimei…, pe una din fiice care, însă, au refuzat să se deplaseze la locuinţa inculpatului pentru a o ajuta pe victimă. Acelaşi martor …susţine că victima avea la ochiul drept sau stâng o vânătaie mai veche, dar nu a văzut urme de sânge pe faţă iar în momentul în care cele două martore au vrut să o ajute să se ridice victima a spus „lasă-mă, lasă-mă, ce ai tu cu mine” (fila 42 dosar fond)

În jurul orei 13:05 inculpatul se întoarce acasă şi este văzut de martorul … cum o ridică cu braţele, din spate, de trunchi pe victimă şi mergând cu spatele o introduce în casă.

Inculpatul susţine că victima avea sânge în creştet, i-a spus că a încercat să meargă la toaletă şi a căzut lângă scară, a luat-o de sub braţ pe la spate şi a târât-o în cameră, în pat, umplându-se de sânge pe tricou şi pe pantaloni (declaraţie inculpat din data de 22 decembrie 2018 – d.u.p.).

Instanţa de apel a arătat în considerente, că această susţinere a inculpatului este nefondată, motivat de faptul că martorii…, … şi… nu au observat ca victima să prezinte sânge în zona feţei, iar creştetul capului şi zona occipitală în care au fost localizate leziunile ce au condus la decesul victimei nu sunt unul şi acelaşi lucru. Cu privire la acest aspect inculpatul a declarat: „da, tot timpul victima a avut baticul pe cap însă era tras pe spate. Era de culoare verde cu maro. Când am băgat în casă victima avea eşarfa (un fel de fular) la gât. Când am luat victima de jos basmaua nu avea urme de sânge.” (declaraţia din 08 octombrie 2019 fila 96 dosar fond).

Important este şi faptul că până în ziua de 21 decembrie 2018 inculpatul nu mai consumase băuturi alcoolice de aproximativ o lună şi jumătate.

În jurul orei 16:00 inculpatul pleacă din nou din locuinţă şi se întâlneşte cu vecinul său …pe stradă, în faţa casei sale. Inculpatul era îmbrăcat în pantaloni scurţi, într-un tricou bej deschis şi avea pete de sânge pe tricou. „Era băut, mai bine zis beat, şi mi-a cerut o ţigară”, afirmă acelaşi martor în declaraţia sa.

Faptul că inculpatul pleacă din nou din locuinţa sa este confirmat şi de martorul … care îl întâlneşte pe acesta pe stradă în timp ce venea dinspre locuinţă înspre magazin şi inculpatul îi spune martorului că merge să ia o bere.

Martorul îi dă inculpatului suma de 10 lei şi observă că acesta avea sânge la buza superioară, pe tricou şi mâneca stângă iar l-a întrebarea martorului ce a păţit, inculpatul îi spune că l-a muşcat de buză „…” referindu-se la …. Martorul observă de asemenea că inculpatul era băut.

Potrivit declaraţiei martorei …inculpatul a venit la magazin în jurul orei 14:00 (în realitate ora 16:00 aşa cum declară şi ceilalţi martori amintiţi anterior). Acesta era băut, era lovit la buza de sus şi era murdar de sânge pe haine. Şi tricoul şi pantalonii aveau urme de sânge. Şi această martoră îl întreabă pe inculpat ce s-a întâmplat iar inculpatul îi spune să nu îi facă teorie fiindcă a căzut şi s-a lovit. Pe faţă, afirmă aceaşi martoră, nu avea sânge, doar pe mâini şi pe haine(fila 14 dosar de u.p declaraţie din 22.12.2018).  În declaraţia dată în faţa instanţei de apel martora confirmă cele menţionate anterior şi faptul că inculpatul i-a spus să-l lase în pace că,, e necăjit,,.

Curtea constată că în momentul în care inculpatul o vizitează pe martora …era fericit pentru că urma să se întâlnească a doua zi cu fiul şi nepoata(susţine martora) iar în jurul orei 16,00 când martorii observă petele de sânge pe tricoul şi pantalonii scurţi ai inculpatului, acesta este,,necăjit,, aspect important în succesiunea evenimentelor fiindcă starea psihică a inculpatului se schimbă după ce o introduce în casă pe …şi are loc agresiunea faţă de aceasta.

La magazin ajunge şi martorul …şi acest al patrulea martor confirmă că inculpatul … avea o lovitură pe buza superioară, urme de sânge pe tricou, fiind îmbrăcat în pantaloni scurți şi tricou.

Din raportul de constatare medico – legală nr. …/22.12.2018 întocmit de SML Gorj (fila 100 d.u.p.) rezultă că fiind examinat în data de 22 decembrie 2018 …a prezentat pe buza superioară o plagă contuză verticală de 1 cm şi pe antrebraţul drept excoriaţie de 10/0,5 cm concluzionându-se că aceste leziuni au putut fi produse prin lovire cu corp dur şi zgâriere cu unghia şi că pot data din 22 decembrie 2018 (în realitate 21 decembrie 2018 aşa cum a fost îndreptată eroarea materială prin adresa nr. 1512/31.07.2019 a SML Gorj).

Leziunile prezentate de inculpat sunt descrise în raportul de nouă expertiză medico – legală efectuat de IML Craiova ca fiind următoarele:

- pe buza superioară paramedian o plagă contuză verticală de 1 am şi mediosagital o plagă liniară de 0,8 cm produsă prin lovire cu corp dur sau zgâriere – nu au caracterul unor plăgi muşcate;

- antrebaţ drept anterior 1/3 superioară excoriaţie liniară de 10/0,5 cm oblic descendentă spre medial – cu mecanism de producere prin zgâriere:

- pe faţa dorsală a articulaţiei metacarpofalangiene deget II drept excoriaţie semilunară de 0,4 cm iar pe faţa dorsală falanga proximală deget III stâng excoriaţie semilunară de 0,4 cm – mecanism de producere prin zgâriere.

Aceste leziuni se menţionează în raportul de nouă expertiză medico – legală au putut fi produse în condiţiile unei lupte cu victima.

Prin urmare, afirmaţiile inculpatului potrivit cărora victima l-a muşcat de buză sunt nefondate cu atât mai mult cu cât în timp ce martorului …îi spune că l-a muşcat „…”, martorei …îi spune că a căzut şi s-a lovit. Aparent ar fi plauzibil faptul că nu i-a spus martorei …că a fost muşcat de …fiindcă nu ar fi dorit să ştie martora de prezenţa victimei în locuinţa sa, însă nici ceea ce îi spune martorului … nu este real, întru-cât leziunea din zona buzei superioare nu s-a produs prin muşcare.

După ce consumă bere dintr-o sticlă la magazin pe care o varsă şi este nevoit să mai ceară încă una inculpatul se întoarce la domiciliu ştiind că în noaptea respectivă urmează să vină din Italia fiul său şi potrivit afirmaţiei sale a întreţinut al doilea raport sexual cu victima în jurul orei 19;00 deşi acesteia îi curgea sânge din cap iar  victima nu s-a mai ridicat din pat, nu a mers la baie pentru a se spăla. Inculpatul afirmă de asemenea că a întreţinut cu victima un al treilea raport sexual în jurul orei 23:00 – 24:00 iar patul era plin de sânge.

După acest moment susţine inculpatul a plecat în cealaltă cameră pentru a se culca şi chiar a luat o pernă de pe patul unde se afla victima pentru a nu fi murdărită de sânge şi a pus-o pe pridvorul casei. ,,Am realizat că victima …sângerează foarte puternic, îi curgea sânge de la cap şi de la gură, umpluse deja patul şi am fost conştient că murdăreşte şi perna cealaltă,, afirmă inculpatul în declaraţia din 22.12.2018.

…persoana apreciată în comunitate, chiar de către copiii victimei ce nu este cunoscută cu afecţiuni psihice şi nici cu antecedente, aşa cum reţine corect instanţa de fond, percepută ca fiind liniştită este conştient că victima va murdări şi cealaltă pernă fiindcă se umpluse patul de sânge dar nu este conştient că viaţa victimei este în pericol.

În jurul orei 03:30 ştiind că fiul său trebuie să vină s-a trezit şi a observat că victima decedase.

Martorul …a ajuns la locuinţa tatălui său în jurul orelor 03:00 – 04:00 fapt confirmat de …care a auzit microbuzul întrucât nu dormea şi l-a auzit pe fiul inculpatului spunând „bă tată, dă-o dracu de băutură!”. În cursul urmăririi penale martorul …a declarat că a fost întâmpinat de tatăl său care i-a relatat că, în casă este moartă…, în momentul în care a intrat în cameră a văzut că aceasta este decedată iar tatăl său a băgat un lemn pe foc. Martorul i-a atras atenţia să nu mai bage lemne pe foc având în vedere că în cameră este un cadavru şi se face prea cald, apoi martorul a anunţat organele de poliţie.

Dacă în declaraţia dată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi inculpatul susţine că au făcut dragoste, în declaraţia dată în faţa organului de urmărire penală şi a instanţei afirmă că după raportul sexual victima nu s-a ridicat şi nu a mers la baie pentru a se spăla, susţinând că a existat şi un al treilea raport sexual în jurul orei 23,00 – 24,00, în declaraţia din data de 08 octombrie 2019, după ce la dosar au sosit raportul de expertiză genetică şi raportul de nouă expertiză medico – legală avizat de INML Mina Minovici Bucureşti, inculpatul revine şi răspunde la întrebarea judecătorului dacă a avut raport sexual cu victima în felul următor: „nu, doar cu degetul”. Dacă al doilea raport sexual nu ar fi fost unul normal inculpatul nu explică de ce victima ar fi trebuit să maergă la baie pentru a se spăla.

Raportul de expertiză medico - legală prin examen ADN – expertiză genetică judiciară întocmit de INML Mina Minovici Bucureşti, stabileşte în mod clar că nu au fost puse în evidenţă urme de spermă în secreţia vaginală a victimei…. Mai mult acelaşi raport de expertiză genetică stabileşte că pentru secreţia vaginală, zona mâinilor şi sub găt analiza genetică a urmelor biologice prelevate de la victima …a pus în evidenţă unul şi acelaşi profil genetic unic, feminin aflat în corespondenţă perfectă cu profilul genetic  de referinţă al victimei….

Prin urmare, nici raportul sexual în modalitatea descrisă de inculpat în declaraţia din 08 octombrie 2019 nu a existat.

În plus, raportul de nouă expertiză medico – legală efectuat de IML Craiova la cererea judecătorului de la instanţa de fond stabileşte că decesul numitei …poate data din după – amiaza zilei de 21 decembrie 2018.

Aceste mijloace de probă coroborate cu declaraţiile martorilor menţionate anterior, raportul de expertiză genetică judiciară şi raportul de nouă expertiză medico – legală probează că inculpatul nu a avut raporturi sexuale normale cu victima deşi în primele declaraţii încearcă să acrediteze această idee, afirmând chiar că la insistenţele sale victima a fost de acord să întreţină raport sexual şi chiar au făcut dragoste pentru a induce ideea că victima a fost în viaţă pănă în jurul orei 23.00 -24.00 şi nu a exercitat acte de violenţă împotriva acesteia.

Probele administrate demonstrează contrariul cu atât mai mult cu cât victima, fiind decedată din după amiaza zilei de 21 decembrie 2018, ar fi fost imposibil ca inculpatul să mai aibă raport sexual de orice natură cu victima în jurul orei 23:00 – 24:00 cum acesta a susţinut.

Valoarea mare a alcoolemiei victimei 2,83 g%0 sugerează o supravieţuire scurtă după consumul de alcool şi agresiune fiindcă alcoolul nu a avut o perioadă lungă de metabolizare, se arată în raportul de nouă expertiză medico-legală.

Explicaţiile inculpatului cu privire la leziunile produse prin zgâriere sunt de asemenea raportate la declaraţiile martorilor şi actul medico – legal menţionat anterior.

Procesul verbal de cercetare la faţa locului în care nu sunt identificate alte urme decât ale inculpatului şi victimei în jurul casei sau în zăpadă, raportul de expertiză genetică, declaraţiile inculpatului care afirmă că nu a intrat nimeni în locuinţa sa, declaraţiile martorilor … şi … care nu au văzut şi nu au auzit ca alte persoane să fi intrat în locuinţa inculpatului cu excepţia fiului acesteia care soseşte în dimineaţa zilei de 22 decembrie 2018, probează faptul că inculpatul a fost singura persoană aflată împreună cu victima în locuinţă, de la momentul la care acesta a ajuns la locuinţa inculpatului şi până în momentul în care este găsită decedată.

Analiza genetică a urmelor de sânge de pe obiectele de îmbrăcăminte purtate de inculpatul … a pus în evidenţă:

- pe chilot: un profil genetic unic masculin, aflat în corespondenţă perfectă cu profilul ADN de referinţă al inculpatului…;

- pe tricou şi pantalonul scurt: unul şi acelaşi profil genetic unic, feminin, aflat în corespondenţă perfectă cu profilul ADN de referinţă al victimei….

Analiza genetică a urmelor de sânge ridicate de pe obiecte din locuinţa inculpatului Vrînceanu Ioan a pus în evidenţă:

- pe cele trei feţe de pernă şi cearceaf - unul şi acelaşi profil genetic unic, feminin, aflat în corespondenţă perfectă cu profilul genetic de referinţă al victimei….

- pentru urmele brun-roșcate (sânge) de pe aragaz: un amestec de profiluri genetice ce provin: minim  de la două persoane, dintre care cel puţin una este de sex masculin. Caracterele genetice din profilurile ADN de referință ale inculpatului …şi victimei … se regăsesc în acest amestec.

Raportul de expertiză genetică nu înlătură concluziile raportului de nouă expertiză medico – legală în ceea ce priveşte faptul că leziunile prezentate de inculpat descrise anterior au putut fi produse în condiţiile unei lupte cu victima iar leziunile identificate pe corpul victimei sunt leziuni de agresiune cu excepţia celor de cădere (genunchi) şi târâre motivat de faptul că apărările inculpatului cu privire la împrejurările în care a dobândit leziunile descrise în raportul de constatare nu sunt reale.

În aceste sens Curtea reţine că lenjeria intimă(chilot) identificată cu ocazia cercetării la faţa locului ce aparţinea victimei conţine un amestec de profiluri genetice din profilurile ADN de referinţă ale victimei şi inculpatului aşa cum stabileşte expertiza genetică.

Pe de altă parte, pentru urmele prelevate de pe coapsele victimei expertiza genetică identifică profilul ADN-ului inculpatului iar pe coapsele victimei raportul de constatare medico – legală autopsie identifică următoarele leziuni: pe coapsa stângă anterointern multiple echimoze violacei cu dimensiuni între 1,5/1,5 şi 12/4 cm. Pe coapsa dreaptă anterior multiple echimoze violacei cu dimensiuni între 1/1 şi 6/4 cm ultima centrat de o excoriaţie verticală cu dimensiunea de 6,1 cm; pe feţele interne ale coapselor multiple echimoze violacei cu dimensiunea de 1/12 şi 3/2 cm.

În concluziile sale raportul de nouă expertiză medico – legală stabileşte că:

 - ţinând de particularităţile morfologice ale plăgilor craniene (temporal stânga şi occipitală) acestea au fost produse în acelaşi moment traumatic – în data de 21 decembrie 2018, intervalul de la traumatism până la deces fiind de câteva ore;

- plaga temporală s-a produs la aceeaşi dată, în acelaşi mod şi cu aceeaşi ocazie cu cele două plăgi occipitale,

- leziunile tanato generatoare sunt reprezentate de plaga temporală şi de cele două plăgi occipitale care au determinat hemoragie intracraniană, neputând stabili cu certitudine contribuţia fiecărei plăgi în producerea leziunilor intracraniene, respectiv în deces, fiind posibil ca fiecare plagă să determine leziuni intracraniene;

- cu cea mai mare probabilitate plăgile plesnite occipitală s-au produs succesiv neexcluzând posibilitatea producerii simultane prin lovire cu corp dur alungit cu multiple suprafeţe neregulate;

- absenţa leziunilor de contralovitură sugerează faptul că plăgile plesnite craniene s-au produs cu cea mai mare probabilitate prin mecanism activ;

- leziunile de la nivelul capului s-au produs cu cea mai mare probabilitate prin lovire cu corp dur şi posibil cu corp dur alungit cu suprafaţa neregulată putând fi aplicate din faţă lateral dreapta – stânga, spate (nu s-au observat lovituri de contralovitură);

- decesul s-a produs prin hemoragie meningo-cerebrală urmare a unui traumatism, cranio – cerebral produs prin mecanism activ (cu cea mai mare probabilitate).

Este adevărat că inculpatul poate să uzeze de dreptul la tăcere prev. de art.83 C.p.p, declaraţia fiind luată după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură penală,  dar dacă va da declaraţii se menţionează în art.83 lit a C.p.p acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa.

Declaraţia sa este un astfel de mijloc iar apărările sale au fost verificate prin coroborare cu declaraţiile martorilor şi actele medico-legale, inclusiv raportul de expertiză genetică, având în vedere faptul că singura persoană aflată în aceeaşi cameră cu victima a fost inculpatul.

Pe parcursul procesului penal inculpatul a susţinut în mod constant că victima a căzut şi s-a lovit, sens în care a prezentat în apărarea sa versiunea potrivit căreia victima a fost conştientă şi a  fost de acord să întreţină trei raporturi sexuale, fapt nereal.

În acest sens, în cursul cercetării judecătoreşti inculpatul …a propus audierea martorei …susţinând că martora la data de 21.12.2018 ar fi observat victima căzută în şanţul de beton din faţa casei care ar fi fost adânc de peste un metru. Audiată nemijlocit  de către prima instanţă şi instanţa de apel martora nu a confirmat acest aspect.

Profilul socio - moral al inculpatului, care nu are antecedente penale, este o persoană apreciată în comunitate, chiar de către copii victimei, nu este cunoscut cu afecţiuni psihice, aşa cum a fost evidenţiat de prima instanţă nu poate conduce la ideea că acesta nu ar putea fi autorul unei infracţiuni săvârşită cu violenţă pentru că, per a contrario, ar însemna că doar persoanele care au antecedente penale, afecţiuni psihice sau nu sunt apreciate în comunitate, ar putea să comită astfel de fapte.

Faptul că victima obişnuia să consume băuturi alcoolice şi că anterior a fost internată la Compartimentul psihiatrie şi avea o viaţă dezordonată (fără ca instanţa de apel să identifice ce înseamnă viaţă dezordonată în opinia primei instanţe) nu poate conduce la ideea că dreptul la viaţă al unei astfel de persoane nu ar trebui să fie respectat.

În procesul penal a fost consacrat principiul aflării adevărului prev. de art.5 din C.p.p potrivit căruia organele judiciare au obligaţia de a asigura pe bază de probe aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei precum şi cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.

În ceea ce privește convingerea judecătorului menționată în dispozițiile art. 103 alin. 2 C.p.p., aceasta este o noțiune complexă care este rezultatul primei etape dintr-un proces cognitiv-decizional, parcurs în vederea stabilirii unei situații de fapt pe baza probelor administrate și folosind standardul de probă "dincolo de orice îndoială rezonabilă", proces ce se finalizează cu aplicarea dispozițiilor legale, moment în care intervine elementul decizional, ce se bazează pe supunerea judecătorului numai legii.

Raţiunea consacrării libertăţii probei cu titlu de principiu constă în interesul de a pune pe acelaşi plan diversele mijloace de probă care pot fi utilizate în procesul penal. Prin urmare oricare mijloc de probă admis de lege poate fi utilizat pentru stabilirea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni.

 Probele administrate în cursul procesului penal, aşa cum au fost descrise până în acest moment, declaraţiile martorilor, care observă victima la baza scării, stau de vorbă cu aceasta şi nu observă urme de sânge în zona capului, patru martori care îl întîlnesc pe inculpat în după amiaza zilei de 21.12.2018 şi observă că avea urme de sânge pe tricou şi pantaloni scurţi- ce conţin unul şi acelaşi profil genetic aflat în corespondenţă perfectă cu profilul ADN al victimei, raportul de nouă expertiză medico-legală ce stabileşte că  decesul s-a produs prin hemoragie meningo-cerebrală urmare a unui traumatism cranio – cerebral produs prin mecanism activ, lovire cu cu corp dur alungit cu multiple suprafeţe neregulate, raportul de expertiză genetică ce probează că singura persoană aflată împreună cu victima în cameră a fost inculpatul şi infirmă apărările sale privind întreţinerea raporturilor sexuale, leziunile prezentate de inculpat ce  au fost produse în condiţiile unei lupte cu victima, declaraţiile inculpatului, comportamentul acestuia în momentul în care victima sângera abundent, probează faptul că în ziua de 21.12.2018 inculpatul … a aplicat numitei … lovituri repetate cu un corp dur în zona temporală şi occipitală a capului, ce au condus la decesul acesteia în urma hemoragiei meningo-cerebrale.

 Curtea, constată că fapta de omor, prev. de art. 188 alin.1 din Codul penal  pentru care a fost trimis în judecată inculpatul există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpatul … cu vinovăţie sub forma intenţiei indirecte, luând în considerare obiectul vulnerant folosit ,, corp dur alungit cu suprafeţe neregulate,, zona vizată capul, intensitatea loviturilor, numărul acestora, sângerarea abundentă ce a făcut ca sângele să treacă prin salteaua aflată pe pat(foto 46 fila 70 dosar de u.p) şi legătura de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi decesul victimei.

Instanţa, constatând că vinovăţia inculpatului a fost stabilită dincolo de orice îndoială rezonabilă, va proceda la individualizarea judiciară a pedepsei ce va fi aplicată acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art. 188 Cp.

Obietul juridic special al infracţiunii de tentativă la omor este reprezentat de dreptul la viaţă al persoanei, de relaţiile sociale  a căror normală desfăşurare implică respectul vieţii persoanei şi al integrităţii corporale, apărarea acestora împotriva faptelor intenţionate de ucidere.

În realizarea operei de individualizare judiciară a pedepsei punctul de plecare îl constituie fapta penală, privită în raport cu complexul de date care indică periculozitatea ei socială( gravitate, frecvenţă, posibilitatea de prevenire, mod de săvârşire, urmări) iar ca punct final situaţia personală a infractorului, privită în raport cu periculozitatea socială a acestuia( rolul avut în săvârşirea faptei, forma şi gravitatea vinovăţiei, starea psiho-fizică, antecedente).

Atitudinea inculpatului demonstrează lipsa de respect faţă de valorile sociale apărate de lege prin faptul că ulterior producerii decesului victimei aceasta se deplasează în cealaltă cameră pentru a se odihni şi chiar ia de pe pat o pernă pentru a nu fi murdărită de sângele  victimei şi în momentul în care soseşte fiul său aprinde focul în camera în care …era decedată, continuându-şi programul de viaţă obişnuit.

În temeiul art.74 C.p instanţa de apel va proceda la individualizarea judiciară a pedepsei ce va fi aplicată inculpatului.

Primul criteriu de individualizare a pedepsei prev. de art.74 alin.1 lit .a C.p se referă la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, inculpatul era sub influenţa alcoolului iar victima în stare de ebrietate împrejurări ce nu pot diminua gravitatea faptei. Se reţine că fapta a fost comisă  în camera în care victima a fost găsită orientată cu faţa în sus, dezbrăcată de la mijloc în jos.

Starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, valoare ce a fost lezată şi gravitatea rezultatului produs sunt  criterii menţionate la lit.b şi c ale art.74 alin.1 C.p  evidenţiate de atingerea adusă dreptului la viaţă.

Motivul săvârşirii infracţiunii, având în vedere că inculpatul a susţinut că a întreţinut  trei raporturi sexuale cu victima iar probele ştiinţifice nu au confirmat acest lucru, starea în care a fost găsită victima, dezbrăcată de la mijloc în jos, leziunile de pe coapsele acesteia produse prin compresiune, profilul genetic al inculpatului identificat pe lenjeria intimă a victimei, leziunile prezentate de acesta, este posibil să fie determinat de atitudinea victimei aflată în stare de ebrietate ce nu a fost de acord cu întreţinerea de raporturi sexuale. 

Inculpatul nu are antecedente penale, este necăsătorit, nivelul de educaţie-8 clase, criterii de individualizare prev. de art.74 alin.1 lit.e şi g C.p ce vor fi avute în vedere  la stabilirea pedepsei.

Un criteriu important se referă la conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal(art.74 alin.1 lit.f C.p), conduită concretizată prin faptul că inculpatul nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii şi a lăsat victima să sângereze abundent fără a-i acorda ajutor sau a apela la vecinii care puteau să solicite intervenţia cadrelor medicale.

În raport de criteriile de individualizare a pedepsei enumerate anterior, ţinând cont de lipsa antecedentelor penale, conduita în societate a inculpatului, relaţiile anterioare ale acestuia cu victima şi vărsta, Curtea va aplica inculpatului …o pedeapsă cu închisoarea la minimul prevăzut de art.188 alin.1 C.p, cu executare în regim de detenţie.

În cauză se apreciază că se impune aplicarea unor pedepse complementare şi accesorii faţă de inculpat, motivat de faptul că  a manifestat un comportament de încălcare a normele de convieţuire socială şi a adus atingere unui  drept fundamental -dreptul la viaţă.

Curtea constată că este întemeiat apelul parchetului şi în privinţa faptului că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra mijloacelor materiale de probă, conform art.404 alin.4 lit .i C.p.p

Pentru aceste considerente instanţa în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p va  admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj împotriva sentinţei penale nr. 19 din data de 28.01.2020 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr…., privind pe inculpatul…, va desfiinţa  sentinţa penală atacată şi rejudecând:

În baza art. 188 alin. 1 C.p va condamna inculpatul …la pedeapsa de 10 ani închisoare în condiţiile art.60 C.p.

În baza art.67 alin.1 C.p va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit a şi b Cp respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi  dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. 1 C.p va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.p (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat).

În baza art.72 alin.1 C.p va deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestului preventiv de la data de 22.12.2019 la data de 04.07.2019.

În baza art.7 din Legea 76/2008 va obliga inculpatul să se supună prelevării de probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în SNDGJ.

Se va lua act că în cauză nu există constituire de parte civilă.

În baza art.255 alin.1 C.p.p va dispune restituirea către inculpatul …a bunurilor personale menţionate în cuprinsul procesului verbal întocmit de IPJ Gorj Serviciul de Criminalistică la data de 08.01.2019.

În baza art.255 alin.1 C.p.p va dispune restituirea către …a bunurilor aparţinând victimei…, menţionate în cuprinsul procesului verbal întocmit de IPJ Gorj Serviciul de Criminalistică la data de 08.01.2019.

În baza art.275 alin.6 C.p.p onorariile apărătorilor din oficiu pentru faza de urmărire penală, cameră preliminară, fond şi apel vor  rămâne în sarcina statului.

În baza art.274 alin.1 C.p.p. va obliga inculpatul la 17.294 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 13.594 lei efectuate în cursul urmăririi penale, 2500 lei la instanţa de fond şi 1200 lei la instanţa de apel.

Domenii speta

Spete similare