Plângere contravenţională

Dosar nr………………. plângere contravenţională

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SĂVENI

Şedinţa publică de la ………

Completul compus din:

PREŞEDINTE ………….

Grefier ……………..

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ………….

Pe rol fiind pronunţarea în cauza civilă privind pe petenţii …………. şi ………… ……….. şi pe intimata …………… …….., având ca obiect plângere contravenţională P/V CONTRAV. ………….

Dezbaterile în fond şi concluziile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de ………., fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat  pronunţarea cauzei pentru astăzi, data de ………...

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă,  constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ………., sub nr. ………., petentul ……., în contradictoriu cu intimata ………, a formulat plângere contravenţională împotriva măsurii complementare de reţinere în vederea confiscării a autoutilitarei marca „ ……..”, proprietatea petentului, aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenţiilor nr. …… seria ……, nr………., încheiat la data de ……., prin care s-a procedat la sancţionarea numitului ………, care conducea la data respectivă mijlocul de transport reţinut.

Petentul a solicitat admiterea plângerii formulate şi să se dispună anularea actului sancţionator în ceea ce priveşte măsura complementară a reţinerii bunului în vederea confiscării şi restituirea, de îndată, a autoutilitarei marca „ …………”.

În motivarea plângerii petentul arată că, prin procesul verbal de contravenţie nr. …, seria …….., nr. ……….1, întocmit numitului ……., s-a reţinut că la data de …….acesta s-a sustras de la controlul vamal, având ca obiect cantitatea de ţigări descrisă în actul sancţionator, cantitate ce a fost descoperită în anumite locuri ale mijlocului de transport , special amenajate.

Petentul consideră că reţinerea bunului proprietatea sa, este o măsură abuzivă dintr-o dublă perspectivă, şi anume,  prin procesul verbal nu s-a stabilit vinovăţia lui, iar măsura este disproporţionată faţă de fapta prezumat a fi săvârşită.

Prin urmare, rezultă fără echivoc faptul că măsura confiscării poate fi dispusă numai în condiţii de legalitate, ceea ce implică în cazul răspunderii contravenţionale, întrunirea elementelor necesare pentru angajarea unei astfel de răspunderi, respectiv săvârşirea faptei cu vinovăţie, astfel cum este definită contravenţia prin disp. art. 1, teza a II-a din OG 2/2001.

De asemenea, consideră petentul că nu se poate reţine aplicarea sancţiunii complementare a confiscării autoutilitarei folosite la săvârşirea contravenţiei, câtă vreme nu există stabilită în procesul verbal o vinovăţie contravenţională a proprietarului subsemnat.

Chiar dacă în dispoziţia legală este prevăzută aplicarea sancţiunii complementare a confiscării, faţă de valoarea mijlocului de transport această măsură este disproporţionată faţă de fapta prezumat a fi săvârşită, faptă pentru care a fost aplicată amenda maximă de 10000 lei, măsură suficient de severă pentru atingerea caracterului coercitiv al sancţiunii.

Arată petentul că potrivit jurisprudenţei CEDO sancţiunea aplicată nu este proporţională cu pericolul social concret al faptei şi nu este păstrat un just echilibru între interesul general şi drepturile fundamentale ale persoanei.

La aprecierea legalităţii şi temeiniciei măsurii, solicită a fi avute în vedere criteriile prevăzute de art. 21 al. 3 din OG 2/2001, cuantumul amenzii aplicate, valoarea ţigărilor confiscate, precum şi valoarea mijlocului de transport reţinut.

În concluzie, petentul solicită să se constate nelegalitatea şi netemeinicia măsurii aplicate, admiterea plângerii şi restituirea bunului reţinut.

În drept: art. 1, art. 21, art. 25, art. 31 al. 2, art. 34 şi art. 41 din OG nr. 2/2001.

În dovedirea plângerii au fost  depuse la dosar înscrisuri în copie .

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei .

Intimata ……………… a depus la dosar întâmpinare . prin care solicită instanţei respingerea plângerii formulată de petentul ……….., ca nefondată, menţinerea procesului verbal de contraventie contestat ca temeinic şi legal întocmit, precum şi a sancţiunilor principale şi complementare aplicate.

În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că prin procesul verbal de constatare a contravenţiilor seria ……... nr………. ., numitul ………. a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 10.000 lei şi cu măsura complementară de confiscare a bunurilor folosite la săvârşirea contravenţiei, pentru încălcarea prevederilor art. 653, alin.1, lit. a) coroborat cu art. 653 alin. 2 din HG nr. 707/2006 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, în conformitate cu art. 6531 din acelaşi act normativ, s-a dispus şi confiscarea mijlocului de transport astfel modificat, autovehiculul  marca . …….., cu seria de  şasiu…………………..

În fapt la ……..2018, în jurul orei ……., s-a prezentat la Biroul Vamal de Frontieră ………., pe sensul de intrare în România - dinspre Republica Moldova,  numitul ……….., conducând autoturismul marca ………., cu nr. de înmatriculare ………, în autovehicul aflându-se în calitate de pasager şi numitul ………… – petentul din prezenta cauză, acesta din urmă fiind proprietarul autovehiculului, conform certificatului de înmatriculare prezentat la control, emis de autorităţile din Bulgaria.

Întrucât la examinarea autovehiculului acesta prezenta anumite semne de suspiciune, la controlul amănunţit poliţiştii de frontieră au constatat faptul că autovehiculul avea 2 rânduri de numere de înmatriculare, fixate unul peste altul , respectiv ……….. Italia şi …………– Bulgaria ( acesta din urmă fiind fixat peste cel eliberat de către autorităţile italiene).

S-a constatat că seria de şasiu poansonată pe autovehicul, ……….. este diferită de cea menţionată în certificatul de înmatriculare eliberat de autorităţile din Bulgaria, prezentat la control, pe care era înscrisă seria de şasiu …………….., pentru numărul de înmatriculare …………, montat pe autovehicul.

La solicitarea organelor poliţiei de frontieră, de a clarifica situaţia constatată, persoanele din autovehiculul anterior menţionat au prezentat un alt certificat de înmatriculare, eliberat de autorităţile italiene, pentru numărul de înmatriculare ………., serie şasiu ……………….., aceasta fiind poansonată şi pe autovehiculul prezentat spre control.

Aşa fiind, organele Poliţiei de Frontieră din cadrul Biroului Vamal de Frontieră ……..au reţinut cele 2 certificate de înmatriculare prezentate, eliberând Dovada de reţinere a obiectelor ( înscrisurilor) nr. ……… din ….2018, sesizând Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni, unde a fost înregistrat dosarul de urmărire penală nr. ……… pe numele petentului ……...

Ulterior, în urma controlului vamal efectuat au fost descoperite, ascunse în locaşuri special amenajate, confecţionate în plafonul şi în podeaua autovehiculului, 6.510 pachete de ţigarete diferite mărci , de provenienţă R. Moldova şi Ucraina, bunuri care nu au fost declarate şi nici prezentate autorităţii vamale.

Urmarea celor constatate, a fost întocmit în sarcina şoferului contravenient ……….., procesul verbal de contravenţie contestat, a cărui temeinicie este susţinută de prevederile art. 612 din HG 7070/2006 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a Codului Vamal a României, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 41 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16.11.2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale: „Bunurile aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară terţă sunt admise cu scutire de taxe la import, cu condiţia ca astfel de importuri să fie scutite de taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) în temeiul legislaţiei naţionale adoptate în conformitate cu Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată şi de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări terţe".

Cu privire la limitele  cantitative  la produsele din tutun admise la intrarea în România cu scutiri de taxe la import, art. 5 alin.1 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 105/2016, prevede următoarele :

„Sunt scutite  de TVA şi de accize importurile următoarelor tipuri de produse din tutun,  în următoarele limite cantitative :

a) 40 de ţigarete;

b) 100 de cigarillos ( ţigări de foi) de maxim 3 grame fiecare;

c) 50 de trabucuri;

d) 250 grame de tutun fumat;

De asemenea a învederat că art. 653 din H.G. nr. 707/2006  pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, ( HG 946/2007, stipulează în mod expres: „Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3000 la 8000 lei: a) sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal. În acest caz bunurile se confiscă;

(2) În cazul în care contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a) are ca obiect produse accizabile, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal şi reţinerea mijlocului de transport folosit la săvârşirea contravenţiei până la plata amenzii".

Autoritatea vamală a interpretat corect textele incidente în cauză, apreciind faptul că numitul ………., în calitate de şofer al autovehiculului, se face vinovat de săvârşirea contravenţiei prevăzută şi sancţionată de art. 653, alin. 1, lit. a) raportat la art. 653, alin. 2 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin H.G. nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României.

Mai arată că potrivit art. 6531 din acelaşi act normativ, „ Dacă la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 651-653 sunt folosite mijloace de transport modificate în scopul disimulării mărfurilor sau bunurilor, autoritatea vamală dispune, pe lângă celelalte sancţiuni contravenţionale prevăzute, confiscarea mijloacelor de transport astfel modificate”.

Pentru această contravenţie, având în vedere şi prevederile art. 100, alin 7 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României care prevedere în mod expres „Când încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz, contravenţie sau infracţiune, autoritatea vamală este obligată să aplice sancţiunile contravenţionale sau să sesizeze organele de urmărire penală”, agenţii constatatori au sancţionat contravenientul cu amendă de 10.000 lei prevăzută de actul normativ sancţionator, cu măsura complementară de reţinere în vederea confiscării a bunurilor nedeclarate şi sustrase de la controlul vamal şi cu măsura complementară de confiscare a mijlocului de transport întocmind adeverinţele de reţinere a bunurilor seria . nr. ………. ( pentru ţigarete) şi seria ……… nr. ………… ( pentru autoturism).

Intimata precizează că petentul ………. a semnat adeverinţele de reţinere a bunurilor, fără a face obiecţiuni în sensul că nu i-ar aparţine sau că nu ar fi cunoscut despre existenţa ţigaretelor descoperite în autoturism. De asemenea, a semnat şi procesul verbal de contravenţie, acesta neformulând obiecţiuni.

Consideră intimata că plângerea contravenţională ce formează obiectul prezentului dosar are un caracter pur formal, întrucât nu este negată situaţia de fapt descrisă în procesul verbal, iar aspectele generale privind legalitatea măsurii sunt nefondate faţă de prevederile legale incidente care menţionează în mod expres cazurile în care se dispune confiscarea autoturismului.

Referitor la situaţia de fapt descrisă în procesul verbal de contravenţie contestat, solicită intimata să se constate evidenţa faptului că prin acest mod de acţiune, atât şoferul cât şi proprietarul autoturismului şi-au premeditat fapta şi au luat măsuri pentru a fi cât mai greu identificabile produsele accizabile la momentul efectuării controlului vamal.

Faţă de considerentele expuse, având în vedere modalitatea de săvârşire a faptei, intimata solicită respingerea plângerii contravenţionale formulate de petentul …………….împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria . nr. ……… /……...2018 şi menţinerea acestuia ca temeinic şi legal întocmit, precum şi a sancţiunilor principale şi complementare dispuse prin acesta.

Totodată, intimata a solicitat conexarea dosarelor nr. ……….. şi nr. ……….. aflate pe rolul Judecătoriei Săveni, motivat de faptul că acest două dosare au ca obiect plângere contravenţională împotriva aceluiaşi proces verbal de contravenţie, astfel încât cauzele înregistrate în dosare separate au între ele o strânsă legătură.

În drept: art. 205-208 Cod proc. civ, OG 2/2001, legea 86/2006 privind Codul Vamal al României, HG 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celelalte prevederi legale menţionate în cuprinsul întâmpinării.

În probaţiune, intimata a depus la dosar documentaţia ce a stat la baza întocmirii procesului verbal contestat. ( f. 22-34).

Prin încheierea de şedinţă din data de 18.10.2018, instanţa a dispus conexarea la prezentul dosar a dosarului nr. …………. al Judecătoriei Săveni.

Astfel, prin cererea conexată înregistrată pe rolul Judecătoriei Săveni sub nr. ………… la data de …….2018, petentul ………., în contradictoriu cu intimata ……………… a formulat plângere contravenţională  împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. ……. seria …….., nr. ………., încheiat la data de ……..2018, solicitând în principal, admiterea plângerii, anularea  procesului  verbal de contravenţie încheiat, cu exonerarea  petentului de plata amenzii de 10000 lei, iar, în subsidiar, solicită  înlocuirea sancţiunii aplicate cu avertisment.

În motivarea plângerii conexe, legal timbrată, petentul arată că a fost solicitat de către ………….., care desfăşura activităţi de transport colete/ mărfuri pe ruta Republica Moldova-Italia, să îl însoţească în calitate de şofer de schimb în cursa pe care urma să o efectueze în ziua de ……..2018, pentru a conduce autoutilitara proprietatea acestuia marca  „ …………..”.

Menţionează petentul că, în după-amiaza zilei de ……..2018, conform înţelegerii, a  plecat împreună cu …………. spre Italia, iar la ora 19:25 a intrat în punctul de trecere a frontierei …………, unde, în urma controlului efectuat, agenţi vamali au descoperit în diferite locuri din mijlocul de transport pe care îl conducea, respectiv în podea şi plafon, 4110 pachete ţigarete  marca „ Ashima”, 1430 pachete „ Winston” şi 970 pachete „ Rothmans”, încheindu-se astfel procesul verbal contestat, prin care a fost sancţionat cu amendă în sumă de 10.000 lei.

Consideră petentul că a fost sancţionat pentru o faptă care nu poate fi imputată lui, întrucât nu a cunoscut provenienţa ţigaretelor, existenţa acestora în maşina pe care o conducea şi nici faptul că existau locuri amenajate sau că proprietarul autoutilitarei ar fi desfăşurat sau desfăşoară asemenea activităţi, neavând niciodată cu acesta vreo înţelegere în acest sens.

Prin urmare, apreciază petentul că faptele reţinute în sarcina sa nu întrunesc elementele constitutive ale contravenţiei, conform art. 1 al. 1 din OG 2/2002, deoarece lipseşte vinovăţia.

Mai menţionează petentul că în raport de disp. art. 653 al. 1, 2, art. 6531 din HG 707/2006 şi de situaţia de fapt, el nu a săvârşit contravenţia de sustragere de la controlul vamal şi nu a avut o conduită ilicită în sensul celei reţinute prin actul sancţionator.

Sub aspectul proporţionalităţii, consideră că inclusiv din perspectiva pericolului social concret, sancţiunea aplicată nu este proporţională cu pericolul social al faptei şi nu este păstrat un just echilibru între interesul general şi dreptul fundamental al persoanei.

Conform art. 21 al. 3 din OG 2/2001, sancţiunea trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei – apreciat în concret şi nu în abstract, aşa cum a procedat agentul constatator, ţinându-se seama de împrejurările în care a fsot săvârşită fapta, de scopul urmărit, de urmarea produsă, de circumstanţele personale ale contravenientului.

Or, având în vedere împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de calitatea pe care o avea, de scopul urmărit, consideră petentul că sancţiunea aplicată este excesivă.

În drept: art. 1, art. 7, art. 16, art. 21 din OG 2/2001, art. 653 alin., 1, 2 şi art. 6531 din HG 707/2006.

În dovedirea a solicitat administrarea următoarelor mijloace de probă: înscrisurile ataşate, martori.

Intimata …… ……… a depus la dosar întâmpinare (f.18-21) prin care solicită respingerea plângerii, ca nefondată, şi menţinerea procesului verbal ca temeinic şi legal întocmit.

În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că prin procesul verbal de constatare a contravenţiilor seria …….. nr. …… / …...2018, petentul ………. a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 10.000 lei şi cu măsura complementară de confiscare a bunurilor folosite la săvârşirea contravenţiei ( 6.510 pachete ţigarete diverse mărci, de provenienţă R. Moldova şi Ucraina), pentru încălcarea prevederilor art. 653, alin.1, lit. a) coroborat cu art. 653 alin. 2 din HG nr. 707/2006 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, în conformitate cu art. 6531 din acelaşi act normativ, s-a dispus şi confiscarea mijlocului de transport astfel modificat, autovehiculul  marca …………, cu seria de  şasiu………………..

Aşa cum rezultă din procesul verbal de contravenţie contestat, în data ……...2018, în jurul orei 19.25, s-a prezentat la Biroul Vamal de Frontieră ………, pe sensul de intrare în România - dinspre Republica Moldova, petentul ………., conducând autoturismul marca ………, cu nr. de înmatriculare ………., în autovehicul aflându-se şi numitul …………. – proprietarul autovehiculului, conform certificatului de înmatriculare prezentat la control, emis de autorităţile din Bulgaria.

La controlul efectuat de către  poliţiştii de frontieră, s-a constatat faptul că autovehiculul avea 2 rânduri de numere de înmatriculare, fixate unul peste altul , respectiv ………… – Italia şi ………. – Bulgaria ( acesta din urmă fiind fixat peste cel eliberat de către autorităţile italiene).

Extinzând examinarea autovehiculului, inspectorii vamali au descoperit un număr de 6510 pachete de ţigarete, de provenienţă Republica Moldova şi Ucraina, disimulate în compartimente speciale amenajate în plafonul şi podeaua microbuzului.

 Intimata solicită să se aibă în vedere faptul că este evidentă săvârşirea de către petent, cu vinovăţie a contravenţiei de sustragere de la controlul vamal a produselor accizabile pe care încerca să le introducă în România, prin disimularea acestora în locaşuri special amenajate în caroseria autoturismului, fără a le declara înainte de începerea controlului vamal.

Sub aspectul legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, consideră intimata că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 16 şi art.17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute.

Faţă de probele din dosar, consideră că semnarea fără obiecţiuni a procesului verbal de contravenţie şi a adeverinţelor de reţinere a bunurilor de către petent, echivalează cu achiesarea petentului la aspectele consemnate în actul sancţionator, aspecte care nu pot fi combătute cu nicio altă susţinere contrară ulterioară.

Concluzionează intimata că nimic nu poate justifica fapta comisă de petent şi nici solicitarea acestuia de înlocuire a sancţiunii amenzii cu avertisment, întrucât în speţă este vorba de produse accizabile introduse în România cu eludarea dispoziţiilor privitoare la regimul vamal, iar petentul este sancţionat pentru că a greşit şi nu pentru a nu mai greşi.

În probaţiune, intimata a depus la dosar documentaţia ce a stat la baza întocmirii procesului verbal contestat.

În baza art. 411 C.p.c, intimata a solicitat judecarea  cauzei şi în lipsa unui reprezentant al autorităţii vamale.

Petentul ………. a formulat răspuns la întâmpinare, prin care solicită respingerea apărărilor intimatei, iar sub aspectul excepţiei conexităţii, să se constate că nu sunt incidente disp. art. 139 Cod proc. civilă, întrucât în cele două cauze presupuse conexe, nu sunt aceleaşi părţi şi nu există o strânsă legătură la nivelul obiectului şi cauzei.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar şi proba testimonială, în cadrul căreia a fost audiat martorul ………….., declaraţia acestuia fiind consemnată  şi ataşată la dosarul cauzei.

Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de ………2018, intimata a întocmit procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei cu seria ……. nr. ………, prin care petentul …………. a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 10.000 lei şi a fost luată măsura complementară a confiscării privind 4110 pachete de ţigarete „Ashima”; 1430 pachete „Winston”; 970 pachete „Rothmans” şi a mijlocului de transport cu nr…………., pentru încălcarea dispoziţiilor art. 653 alin. (1), (2), lit. a) din Codul Vamal al României, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 707/2006, constând în aceea că „la data de ……...2018, în jurul orei 19,25, s-a prezentat pe sensul de intrare în ţară cetăţeanul român …….., cu datele de identificare mai sus menţionate, şofer al microbuzului cu numărul de înmatriculare ………., în punctul de trecere a frontierei ………, în incinta BVF ……… a săvârşit contravenţia de la sustragere de la controlul vamal, având ca obiect cantitatea de 4110 pachete de ţigarete „Ashima”; 1430 pachete „Winston” şi 970 pachete „Rothmans. Cantităţile de ţigarete erau ascunse în podea, în plafon şi sub bancheta din faţă a mijlocului de transport cu numărul de înmatriculare ………. Locurile în care au fost găsite ţigările, atât cele din podea, cât şi cele din plafon erau special amenajate (podea decupată şi tavan dublu)”, (f.7).

Actul sancţionator a fost semnat de către contravenient, cu menţiunea „Nu am obiecţiuni.”

În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia procesului verbal de contravenţie, pronunţându-se, de asemenea, şi cu privire la sancţiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Astfel, sub aspectul legalităţii procesului-verbal contestat, instanţa constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă şi de fond prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancţiunea nulităţii absolute. 

Din interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art. 16 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, rezultă cerinţa ca agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenţiei, cu specificarea acţiunii sau inacţiunii autorului şi a tuturor circumstanţelor de natură a imprima faptei acest caracter. Cerinţa este imperativă, întrucât raţiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanţei cercetarea legalităţii actului constatator prin stabilirea faptelor materiale şi verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o, inclusiv a proporţionalităţii ce trebuie să existe între gravitatea faptei şi sancţiunea aplicată.

Astfel, instanţa reţine că fapta a fost descrisă în mod corespunzător, cu arătarea datei, a locului, a orei şi a împrejurărilor în care a fost comisă şi care pot servi la aprecierea gravităţii faptei, în conformitate cu exigenţele art. 16 alin. 1 din O.G. 2/2001, ceea ce face posibilă verificarea temeiniciei procesului-verbal.

Sub aspectul temeiniciei instanţa reţine că, deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din textul art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare a contravenţiei face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept, bucurându-se de prezumţia relativă de legalitate şi de temeinicie până la proba contrară, probă ce revine petentului, în condiţiile art. 249 C. pr. civ.

Această situaţie nu este contrară art. 6 CEDO şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că materia contravenţională este asimilată unei acuzaţii în materie penală, în sensul art. 6 par. 2 CEDO.

Astfel, potrivit dreptului intern, regimul juridic al contravenţiilor este completat de dispoziţiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia obligaţia de prezentare a unei fapte revine celui care invocă această faptă (onus probandi incumbit actori).

În legătură cu acest aspect, CEDO a arătat în jurisprudenţa sa (cauza Anghel c. României, pct. 60) că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, iar prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare.

Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001 persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional.

Având în vedere principiile anterior enunţate, instanţa constată că procesul-verbal de contravenţie  reprezintă un mijloc de probă şi conţine constatări personale ale agentului de poliţie aflat în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumţia simplă de fapt născută împotriva sa.

Instanţa constată că, potrivit art. 606 din H.G. nr. 707/2006, controlul vamal al bunurilor aparţinând persoanelor fizice constă în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în bagajele însoţite sau neînsoţite şi în colete, iar potrivit art. 612 din acelaşi act normativ, persoanele fizice pot introduce sau scoate din ţară mărfuri fără caracter comercial, în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.

Totodată, potrivit art. 653 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 707/2006, constituie contravenţie sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal. În acest caz bunurile se confiscă” iar conform alin. 2 al aceluiaşi articol, în cazul în care contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a) are ca obiect produse accizabile, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vama şi reţinerea mijlocului de transport folosit la săvârşirea contravenţiei până la plata amenzii.”

În plus, art. 653 ind.1 din norma legală susmenţionată, statuează că „Dacă la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 651-653 sunt folosite mijloace de transport modificate în scopul disimulării mărfurilor sau bunurilor, autoritatea vamală dispune, pe lângă celelalte sancţiuni contravenţionale prevăzute, şi confiscarea mijloacelor de transport astfel modificate.”

În speţă, instanţa reţine că potrivit înscrisurilor şi a planşelor foto de la f. ……., la data de ……..2018, în jurul orelor 19,25, s-a prezentat la Biroul Vamal de Frontieră ……….., pe sensul de intrare în România, dinspre Republica Moldova, autovehiculul marca „………”, cu numărul de înmatriculare ………, condus de către numitul …….., care era însoţit de proprietarul acelui vehicul, petentul ………..

În urma verificării amănunţite a microbuzului respectiv, organele poliţiei de frontieră au constatat că autovehiculul respectiv avea montate două rânduri de plăcuţe cu numere de înmatriculare, fixate unul peste celălalt, la vedere fiind instalate plăcuţele cu numerele de înmatriculare …….. (eliberate de autorităţile din Bulgaria), iar sub acestea se afla setul cu numere ………. (emise de autorităţile italiene).

Totodată, poliţiştii de frontieră, care făceau parte din echipa de control împreună cu agenţii constatatori, au observat că seria de şasiu poansonată pe autovehicul (…………) nu corespundea cu cea înscrisă în certificatul de înmatriculare (………..) pentru numărul de înmatriculare ………….

În justificarea acestor inadvertenţe, cei doi petenţi au prezentat un alt certificat de înmatriculare, pentru numărul de înmatriculare ……….., corespunzător seriei de şasiu …………..(inscripţionată pe autovehiculul controlat).

Extinzând examinarea autovehiculului, organele de control au descoperit un număr de 6510 pachete de ţigarete, de provenienţă Republica Moldova şi Ucraina, disimulate în compartimente speciale amenajate în plafonul şi podeaua microbuzului.

Astfel, planşele foto de la f. ……., evidenţiază cu claritate că, după detaşarea plăcuţei cu numerele de înmatriculare ………, pe autovehicul a rămas numărul de înmatriculare . .. …………. De asemenea sunt relevate orificiile practicate în podeaua maşinii cu scopul ascunderii de mărfuri, precum şi faptul că vehiculul avea tavan dublu, confecţionat în acelaşi scop. 

Potrivit declaraţiei martorului …………, acesta a intermediat o întâlnire între petenţii …….. şi …………an, în luna februarie 2018, cel dintâi având nevoie de un conducător auto de schimb pentru cursele pe care le făcea în Italia, de unde transporta cauciucuri. A mai precizat martorul că petentul ………. i-a povestit că în Vama …….., au fost descoperite ţigări în maşina lui …………, dar el nu ştia ce transportă, crezând că transportă colete, (f. 47).

Prin probele administrate în cursul cercetării procesului, petenţii nu au făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în procesul-verbal, nereuşind să răstoarne prezumţia de legalitate şi temeinicie de care se bucură actul sancţionator.

Având în vedere natura produselor (tutun prelucrat), cantitatea de ţigări, locul unde au fost găsite produsele de agenţii constatatori, faptul că petentul ……….. a semnat procesul verbal de constatare a contravenţiei, consemnând că nu are de formulat obiecţiuni, determină instanţa să constate că petentul este vinovat de contravenţia reţinută în sarcina sa.

Cât priveşte apărările invocate de către petentul ……….., acestea urmează a fi respinse, ca neîntemeiate, din următoarele considerente:

1. Referitor la lipsa vinovăţiei, ca element constitutiv al faptei contravenţionale, instanţa reţine că art. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor defineşte contravenţia ca fiind fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului…,fără a insista asupra acestei trăsături esenţiale, astfel încât pentru clarificare, în temeiul art. 47 din ordonanţă, potrivit căruia dispoziţiile acesteia se completează cu prevederile Codului penal şi ale Codului de procedură civilă, după caz, va face trimitere la art. 16 Cod penal, care statuează că „..(2) Vinovăţie există când fapta este comisă cu intenţie, din culpă sau cu intenţie depăşită.(3) Fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul:a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte;b) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui.(4) Fapta este săvârşită din culpă, când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă…”

 De asemenea, art. 11 din O.G. 2/2001, prevede că este înlăturat caracterul contravenţional al faptei în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilităţii, beţiei involuntare complete, erorii de fapt, precum şi infirmităţii, dacă are legătură cu fapta săvârşită.

În contextul acestor dispoziţii legale, instanţa constată că din declaraţiile martorului audiat la solicitarea petentului ………., reiese că acest petent efectua transporturi pentru …………, încă din luna februarie 2018, astfel încât a avut posibilitatea să cunoască faptul că autovehiculul pe care-l conducea la data constatării contravenţiei a fost modificat în scopul sustragerii de la controlul vamal a produselor accizabile, cu atât mai mult cu cât aceste adaptări erau destul de evidente şi uşor de observat, aspect evidenţiat de planşele foto depuse la dosar.

În plus instanţa, reţine că petentul ……….. cunoştea împrejurarea că vehiculul pe care îl conducea la data de ……...2018, avea montate două seturi de plăcuţe de înmatriculare, unul eliberat de autorităţile bulgare şi celălalt de autorităţile italiene, aspect care rezultă din faptul că a prezentat organelor de control, cu bună ştiinţă, certificatul de înmatriculare corespunzător numărului de înmatriculare ……….., care era montat în mod fraudulos pe acel vehicul, în condiţiile în care, conform numărului de şasiu, autovehiculul era înmatriculat cu nr. …….., fiind evident că primele numere de înmatriculare fuseseră montate doar pentru a tranzita teritoriul României şi a induce în eroare organele de control.

Nu în ultimul rând, instanţa apreciază că o cantitate de ţigarete aşa de mare cum a fost descoperită de autovehiculul în discuţie nu putea fi încărcată de către petentul . …………., fără ca petentul ………. să afle, cu atât mai mult cu cât o parte de ţigarete erau ascunse sub bancheta din faţă a maşinii, iar în maşină se afla şi proprietarul autovehiculului, petentul ………., împrejurare ce duce la concluzia că cei doi petenţi au încărcat împreună cantitatea respectivă de ţigarete.

Totodată, depoziţia martorului …………. nu este de natură a crea instanţei că petentul nu a cunoscut conţinutul încărcăturii pe care o transporta, câtă vreme martorul a precizat că acest aspect îl cunoaşte din relatările petentului.

 Aşadar, instanţa apreciază ca fiind neplauzibile afirmaţiile petentului conform cărora nu a cunoscut că transportă ţigarete şi, pe cale de consecinţă, acesta a săvârşit fapta contravenţională cu intenţie directă, prevăzând rezultatul faptei sale şi  urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte

În consecinţă, instanţa constată că nu a fost făcută nicio dovadă care să răstoarne prezumţia de legalitate şi veridicitate a procesului-verbal contestat, deşi petentului îi revenea această obligaţie potrivit dispoziţiilor art. 249 din Codul de procedură civilă. Astfel, instanţa consideră că petentul se face vinovat de contravenţia reţinută în sarcina sa.

2. În ceea ce priveşte proporţionalitatea sancţiunii, instanţa apreciază drept justificat cuantumul amenzii aplicate.

În conformitate cu  dispoziţiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancţiunea trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta (petentul …….., împreună cu proprietarul autoutilitarei, au folosit mijloace frauduloase pentru a induce în eroare organele de control), de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, (a disimulat mărfurile transportate în compartimente special create în caroseria autovehiculului), de scopul urmărit, de urmarea produsă (sustragerea de la controlul vamal a cantităţii de 6510 pachete de ţigarete), precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

 Instanţa constată că amenda în cuantum de 10000 lei, corespunde pericolului social al faptei şi conduitei petentului. Instanţa consideră că fapta acesteia denotă o atitudine de sfidare a dispoziţiilor legale în această materie. De altfel, instanţa consideră că aceste fapte nu pot fi consecinţa culpe uşoare a petentului, ci doar consecinţa unei lipse de interes vădite a acestuia faţă de dispoziţiile legale.

Această sancţiune este justificată în raport de faptele reţinute în sarcina petentului, ce prezintă o gravitate proporţională cu sancţiunea aplicată.

Având in vedere cele menţionate, instanţa consideră că dispoziţiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancţiunii contravenţionale, aceasta fiind proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite de către petent.

Cât priveşte plângerea contravenţională formulată de către petentul . ………., instanţa reţine că, raportat la situaţia de fapt constată şi la dispoziţiile art. 653 ind.1 din H.G. nr. 707/2006, care prevăd obligativitatea confiscării mijlocului de transport modificat în scopul disimulării mărfurilor sau bunurilor, aceasta este neîntemeiată şi o va respinge.

Fata de cele expuse, instanţa va respinge plângerile formulată de către petenţii ……… şi ………, ca neîntemeiate, şi va menţine procesul - verbal seria …….., nr. ........./…….2018, precum şi măsura confiscării bunurilor dispusă prin acesta, ca fiind legale şi temeinice.

În baza art. 453 alin. 1 C pr. civ., constatând culpa procesuală a petenţilor în ceea ce priveşte prezenta cauză, instanţa va lua act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiate, plângerile contravenţionale formulate de petenţii ……….., C.N.P. – ………., domiciliat în municipiul ……., str. ………., nr. ….., et……, ap…….,  judeţul …. şi …….., ambii având domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat ……. din municipiul ….., str. ……, nr. .., bl. „……”-……, biroul .., judeţul ….., în contradictoriu cu intimata …….., cu sediul în ……., str. . nr…….

Menţine procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria ….., nr. ……/……...2018, precum şi măsura confiscării bunurilor dispusă prin acesta, ca fiind legale şi temeinice.

Ia act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, eventuala cale de atac se va depune la Judecătoria Săveni.

Pronunţată, azi, ……, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

PREŞEDINTE, GREFIER,

………..

Domenii speta

Spete similare