Plângere contravenţională

Acţiune  în anulare transfer patrimonial solicit în baza art. 117 al. 2 lit. c, al. 4 lit. a şi e, din Legea nr. 85/2014. Aplicarea si interpretarea dispoziţiilor art. 117  alin.2  lit. d din Legea nr. 85/2014  privind  termenul de 6 luni. Respingerea excepţiei de tardivitate. Admiterea acţiunii.

Prin Sentinţa Civilă nr.557/01.07.2019 , pronunţată în Dosar nr. … a  Tribunalului Arad, a fost  respinsă excepţia tardivităţii , a fost admisă acţiunea în anulare a transferului patrimonial formulată de reclamantul .. SPRL, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC … SRL - în insolvenţă, în contradictoriu cu pârâtul CR şi cu debitoarea SC … SRL în sensul anulării transferului patrimonial realizat de către debitoarea SC … SRL şi CR concretizat prin actul autentic de dare în plată, autentificat prin Încheierea nr…./15.05.2017 .

Totodată, s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare transferului de proprietate cu obligarea pârâtului .. la restituirea imobilelor care au făcut obiect al dării în plată ori a contravalorii acestora, stabilită prin expertiză.

În motivare acţiunii reclamanta arată că la data de 12.05.2017, între debitoarea SC … SRL  reprezentată prin asociatul unic şi administrator .. , în calitate de proprietar şi acelaşi CR s-a încheiat un act de dare în plată, în vederea stingerii obligaţiilor de plată ale societăţii, în valoare totala de 274.901,30 lei.

Conform obiectului acestui act, debitoarea a înţeles ca, în vederea stingerii datoriei către asociatul unic si administrator, să transfere în favoarea acestuia dreptul de proprietate asupra  imobilelor  : imobil înscris în CF......, constând din apartament în suprafaţa utila de 194,11 mp, compus din parter+mansardă…; imobil înscris în CF……, , constând din apartament în suprafaţă utilă de 194,11 mp, compus din parter+mansardă…; cota de 2/14 parte din imobilul înscris in C…, reprezentând cota de 2/14 din terenul în suprafaţă totală de 1459 mp situat în … …

 Debitoarea, care la aceea data, respectiv 12.05.2017, înregistra datorii şi către bugetul de stat şi bănci, în valoare de cca. 605.000 lei pe lângă ceea faţă de asociatul unic, aşa cum însăşi debitoarea a menţionat în cererea sa de deschidere a procedurii falimentului, a înţeles să înstrăineze două imobile din patrimoniul său pentru stingerea unei datorii în valoare de cca. 60.000 euro, cu prioritate către asociatul unic.

La data de 11.12.2017, la cererea debitoarei prin sentinţa civilă nr.394/CC pronunţată de Tribunalul Arad in dosar nr. …, este deschisă procedura insolvenţei faţă de debitoare.

 În urma desemnării ca şi administrator judiciar şi apoi ca şi lichidator judiciar, reclamanta a verificat operaţiunile efectuate de către debitoare în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei şi a constatat că, aşa cum rezultă din raportul prevăzut de art. 97 din L 85/2014 depus la data de 29.05.2018, transferul de proprietate încheiat de către debitoare prin actul de date în plată din data de 12.05.2017 este un act fraudulos şi se încadrează în prevederile art. 117 alin 2 lit. c), alin 4 lit. a) şi e) din L 85/2014.

Argumentele pe care le invocă reclamanta pentru a susţine că debitoarea , reprezentată la aceea vreme de către …, cât şi pârâtul … au încheiat acest act de dare în plată cu intenţia de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori şi de a le leza în orice fel drepturile, sunt următoarele:

 1.Data şi împrejurările transferului de proprietate - astfel, la data de 12.05.2017, respectiv cu 7 luni anterioare deschiderii procedurii, debitoarea reprezentata de asociatul unic si administrator … înstrăinează către acelaşi … două apartamente duplex, cu scopul declarat de a stinge o creditare a asociatului.

2. Caracterul fraudulos al tranzacţiei şi intenţia părţilor de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori şi de a le leza în orice fel drepturile precum şi calitatea deţinută de pârât prin prisma art. 117 alin 2 lit. c) şi art. 4 lit. a) şi e) din L 85/2014.

În dovedirea intenţiei frauduloase a părţilor de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori şi de a le leza în orice fel drepturile, trebuie să se ţină seama de părţile implicate, în acest transfer fraudulos le reprezintă una şi aceeaşi persoană: …, pe de o pate asociat şi administrator al societăţii şi pe de altă parte în calitate de creditor. Având în vedere calitatea deţinută în cadrul societăţii debitoare de către pârâtul …, a constatat ca acest act se încadrează în actele anulabile prevăzute la art. 117 alin 4 lit. a) şi e) din Legea 85/2014.

 Un alt argument îl reprezintă termenul scurs de la data înstrăinării la data introducerii cererii de intrare în procedura insolvenţei.

Astfel, la data de 12.05.2017 se realizează înstrăinarea imobilelor din patrimoniul debitoarei către asociatul unic al societăţii, iar la 24.11.2017, respectiv la 6 luni şi 12 zile de la data înstrăinării, societatea debitoare, constată că are datorii în valoare de cca. 605.000 lei pentru care nu există disponibil bănesc şi solicită deschiderea procedurii insolvenţei.

Judecătorul sindic a retinut că este fondată acţiunea având în vedere următoarele :

Prin declaraţia de creanţa înregistrata la Tribunalul Arad în data de 23.10.2018, pârâtul … a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 271.624 lei, reprezentând creditare societate in perioada in care a deţinut calitatea de asociat al acesteia, că suma pentru care s-a solicitat iniţial înscrierea în tabelul creditorilor i-a fost comunicată de către S.C … S.R.L, societate care presta servicii de contabilitate societăţii debitoare, în baza contractelor de împrumut încheiate cu aceasta şi că ulterior, constatând că în data de 12.05.2017 a fost încheiat un act de dare în plată, autentificat prin încheierea nr.1977/12.05.2017, între debitoare şi pârâtul … prin care s-a stins în parte debitul rezultat din împrumuturile efectuate de către asociatul contestator, a fost depusă la dosar o modificare a cererii de înscriere a creanţei, prin care … solicita înscrierea sa în tabel cu suma de doar 39.842, 51 lei.

Analizând, cu prioritate, excepţia de tardivitate invocată de către pârât, potrivit cu cerinţele art. 248, alin. 1 cod procedură civilă, judecătorul sindic constată următoarele:

Prezenta acţiune a fost întemeiată pe disp. art. 117  alin. 2, lit. c  si alin. 4 lit. a şi e  a art. 117 din Legea nr. 85/2014 .

Pârâtul susţine că prezenta acţiune nu s-ar fi introdus în termen de 6 luni prevăzut la art. 117, alin. 2 lit. d din Legea nr. 85/2014 “acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obţină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer;”

Pentru a verifica susţinerile părţilor, se impune a se verifica legea aplicabilă în cauză.

Astfel, se poate constata că deschiderea prezentei proceduri de faliment s-a făcut la cererea debitoarei, nu a fost deschisă o procedură generală şi ulterior a fost deschisă o procedură de faliment, la cererea unui creditor sau a debitoarei însăşi, singura situaţie în care există o comparare a sumelor primite în procedura generală de faliment faţă de suma primită la reorganizare, fiind făcută cu ocazia depunerii la dosar a unei cereri de reorganizare şi a unui plan de reorganizare în care o astfel de comparaţie este obligatorie pentru diferite categorii de creanţe, situaţie inexistentă în această cauză.

În aceste condiţii era normală instituirea unei perioade de 6 luni de la deschiderea procedurii, pentru că singura condiţie cerută pentru a se analiza era valoarea din reorganizare versus cea din faliment. Cu această ocazie se puteau analiza şi contractele de plată, în nici un caz în situaţia dată.

Spre deosebire de situaţia mai sus analizată, se poate constata că ceea ce lichidatorul judiciar a preferat este de a cere o anulare a unor acte încheiate în doi ani anteriori deschiderii procedurii „în frauda celorlalţi creditori”, chestiune care, dacă există sau nu, se va analiza mai târziu, dacă se va impune.

Pe de altă parte, judecătorul sindic arată că nu va putea trece peste celelalte temeiuri de drept indicate de către reclamant.

Astfel, analizând Certificatul ORC depus la dosarul cauzei anterior deschiderii prezentei proceduri, precum şi „Completarea la Raportul prev de art.97 din Legea nr.85/2014 a Administratorului judiciar … SPRL …” se poate constata că pârâtul … a avut calitatea de asociat unic şi administrator al debitoarei în perioada 21.08.2014 - 10.2017, adică pe perioada întocmirii Ofertei de dare în plată, autentificată la 12.05.2017, potrivit Încheierii de Autentificare nr… dată de … .

Prin urmare, pârâtul avea calitatea cerută de textul legii la momentul contractării, respectiv a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat deţinând cel puţin 20% din capitalul societăţii ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, în situaţia în care debitorul este acea societate în comandită, respectiv o societate agricolă, în nume colectiv sau cu răspundere limitată;

e) cu orice altă persoană fizică ori juridică, deţinând o poziţie de control asupra debitorului sau a activităţii sale;”, potrivit art. 117, alin. 4, lit. a şi e din Legea nr. 85/2014.

Mai mult, astfel cum se poate observa, potrivit art.342 din Legea nr.85/2014, legea insolvenţei, se completează, în măsura compatibilităţii, cu Codul Civil sau  Codul de procedură civilă.

Potrivit art.1403 Cod Civil nou „Obligaţia contactată sub condiţie suspensivă ce depinde exclusiv de voinţa debitorului nu are nici un efect”, ori condiţia deschiderii procedurii insolvenţei se încadrează în acest temei, potrivit definiţiei de la art. 1400 Cod Civil.

De asemenea, este de observat art. 1402 cod civil care face referire la condiţia imposibilă şi nulitatea absolută a unei astfel de condiţii.

Or, pentru lichidator, condiţia apare ca imposibilă, ori pur potestativă deoarece până la împlinirea celor 6 luni menţionate de pârât (care face referire la termenul de la data încheierii contractului şi nu a deschiderii procedurii şi de termenul în care a fost repus în dreptul de a formula o cerere de plată creanţă), procedura simplificată a falimentului nici măcar nu fusese deschisă pentru debitoare, procedura fiind deschisă la data de 11.12.2017, deci după expirarea celor 6 luni. Mai mult, a fost deschisă direct procedura simplificată a falimentului, iar lichidatorul judiciar provizoriu a fost altul decât cel din acţiunea de faţă.

Evident, lichidatorul judiciar nu avea cum să facă o astfel de analiză, cu atât mai mult cu cât, o analiză a plăţilor în diferite perioade ale procedurii de faţă nu s-a pus în discuţie.

La data încheierii de „dare în plată”, existau şi alţi creditori în afara pârâtului din cauza de faţă, chestiune subliniată chiar de pârât care a menţionat executările silite existente deja în acel moment.

Având în vedere cele de mai sus, recalificând excepţia ca şi excepţie de tardivitate, judecătorul sindic o va respinge ca neîntemeiată.

Analizând fondul cauzei, judecătorul sindic constată, pe de o parte, că la data dării în plată existau şi alţi creditori care şi-au majorat pretenţiile prin adăugarea de accesorii, iar plata preferenţială a unui creditor este în dauna altor creditori care s-au văzut puşi în imposibilitatea de a-şi recupera creanţele prin scoaterea din patrimoniul debitoarei a imobilelor acesteia date în plată creditorului … , mai ales în condiţiile în care debitoarea a făcut o ofertă de dare în plată prin acelaşi CR care, la acea dată era „asociat unic şi administrator” al debitoarei. Practic, … şi-a făcut o ofertă de dare în plată sie însăşi!

În dosar nu a fost făcută nici un fel de dovadă că pârâtul nu îşi exercita calităţile înscrise la orc ori că nu existau alţi creditori în momentul ofertei de dare în plată, dimpotrivă, creditorii de la data dării în plată sunt menţionaţi chiar de pârât. Mai mult, actele societăţii şi bunurile acestea nu au fost predate lichidatorului din prezenta cauză în termen de 10 zile, potrivit legii, ci a întârziat atât încât să determine pe judecătorul sindic să aplice noului administrator amenzi judiciare.

Pe de altă parte, imobilele date în plată nu sunt însoţite şi de un raport de evaluare, prin urmare, valoarea a două apartamente, a terenului aferent, fiecare apartament având o suprafaţă utilă de câte 194, 11 mp, fiind necunoscută. Având grijă doar ca valoarea lor să nu fie mai mare decât valoarea pe care o primea în faliment, a dovedit inclusiv faptul subevaluării imobilelor, fiind în eroare cu privire la textul legii aplicabile.

Judecătorul sindic mai reţine că, faptul că în momentul dării în plată a imobilelor existau şi alţi creditori, că în loc să ceară deschiderea procedurii, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă s-a preferat reducerea datoriei prin această ofertă de plată, faţă de un singur creditor, denotă fraudarea celorlalţi creditori existenţi, motiv pentru care, în baza art. 117, alin. 1 şi 2, lit. c şi art. 117, alin. 4, lit. a şi e din Legea nr. 85/2014 se impune anularea ofertei de dare în plată  şi a declaraţiei de acceptare a ofertei de dare în plată autentificată la 12.05.2017 de BNP…, cu consecinţa readucerii imobilelor în patrimoniul debitoarei pentru evaluarea şi valorificarea lor, precum şi plata creditorilor înscrişi în tabelul de creanţe, în ordinea de prioritate prevăzută de Legea 85/2014. Prin urmare, va obliga pe pârât să restituie aceste imobile în patrimoniul debitoarei falite.

În situaţia în care aceste imobile nu vor mai exista la data definitivării prezentei ori nu vor mai fi în patrimoniul pârâtului …, acesta va face plata acestora, în patrimoniul debitoarei falite, la valoarea stabilită prin expertiză tehnică de specialitate, urmând ca plata sumelor achitate expertului să fie suportate de pârât, în această situaţie.

Domenii speta

Spete similare