Contestaţie împotriva raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au determinat starea de insolvenţă

Sentinţă civilă **** din 18.02.2020


Dosar nr. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA a VII-a  CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 387

Şedinţa camerei de consiliu din data de  11.02.2020

Tribunalul  constituit din:

PREŞEDINTE – JUDECĂTOR SINDIC: ****

GREFIER: ****

Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile, având ca obiect contestaţia împotriva raportului privind cauzele formulată de contestatoarea *** în contradictoriu cu intimata *** administrator judiciar al debitoarei *** şi ***

Dezbaterile şi luările de cuvânt au avut loc în camera de consiliu din data de 14.01.2020, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 28.01.2020, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a civilă la data de 02.09.2019 sub nr. ***, contestatoarea *** a formulat contestație împotriva raportului privind cauzele şi împrejurările care au dus debitoarea în stare de insolventă Nr. 2/19.07.2019, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolventă nr. ***, solicitând admiterea contestaţiei, anularea Raportului privind cauzele şi împrejurările care au determinat insolventă şi obligarea administratorului judiciar la refacerea şi/sau completarea Raportului.

În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că prin încheierea de şedinţă din data de 07.06.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a Civilă în Dosar nr. ***, a fost admisă cererea debitoarei ***. şi a fost deschisă procedura generală a insolvenţei, fiind desemnat administrator judiciar *** prin practician în insolventă ***.

Prin încheierea de şedinţă din data de 10.06.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a Civilă în Dosar nr. ***, a fost admisă cererea debitoarei *** şi a fost deschisă procedura generală a insolvenţei, fiind desemnat administrator judiciar *** prin practician în insolventă ***

A arătat contestatoarea că, la data de 23.08.2019, a fost publicat în Buletinul Procedurilor de Insolventă nr. *** tabelul preliminar ai creanţelor născute în averea debitoarei ***., tabel în care figurează şi societatea ***. - în insolventă, în insolvency, en procedurecollective, prin administrator judiciar provizoriu *** - în calitate de creditoare.

Din analiza declaraţiei de creanţă formulată de către creditoarea ***, se observă că aceasta este formulată şi semnată de către dna *** din cadrul ***, în calitate de administrator judiciar, acelaşi practician în insolventă *** din cadrul *** procedând la analizarea declaraţiei de creanţă a creditoarei *** şi la întocmirea tabelului preliminar al creanţelor născute în averea debitoarei ***

Contestatoarea a învederat că, potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. 4 din OUG nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolventă „Practicianul în insolventă nu poate fi concomitent administrator judiciar sau lichidator al unui debitor şi al creditorului acestuia."

Aceasta a precizat că, fată de situaţia de vădită  incompatibilitate în  care  se află administratorul judiciar provizoriu, acesta avea obligaţia de a-şi depune mandatul. În vederea realizării intereselor societăţilor afiliate, administratorul judiciar a procedat la întocmirea Raportului privind cauzele si a tabelului preliminar al creanţelor, înscrisuri a căror nulitate absolută o solicităm,, din cuprinsul acestora rezultând dincolo de orice dubiu nu numai starea de incompatibilitate a administratorului judiciar, dar şi lipsa de obiectivitate a acestuia.

În ceea ce privește admisibilitatea contestaţiei la raportul asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolventă, contestatoarea a învederat următoarele:

a.judecătorul-sindic are putere de apreciere deplină cu privire la modalitatea în care practicianul în insolventă îşi îndeplineşte atribuţiile. Conform art. 45 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 „atribuţiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar şi/sau al lichidatorului şi la procesele şi cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenţei"; judecătorul-sindic are competenţa aşadar de a analiza şi de a se pronunţa cu privire la legalitatea oricărui act sau document întocmit de practicianul în insolventă în desfăşurarea activităţii acestuia, deci şi cu privire la legalitatea raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolventă;

b.potrivit art. 45 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic soluţionează contestaţiile împotriva rapoartelor întocmite de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, iar legea nu face distincţie între tipurile de rapoarte care pot face obiectul contestaţiilor;

c.judecătorul-sindic are obligaţia de a soluţiona contestaţiile formulate la orice fel de raport, inclusiv la cel privind cauzele şi împrejurările care au dus la starea de insolventă a debitoarei, chiar dacă prin acel raport nu se dispune nicio măsură de administratorul judiciar;

d.inadmisibilitatea contestării raportului privind cauzele şi împrejurările care au dus la starea de insolventă a debitoarei conduce la lipsa controlului de legalitate a acestuia, părţilor interesate fiindu-le refuzat dreptul de acces la o instanţă, prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

e.raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolventă poate face obiectul unei contestaţii, întrucât concluziile nelegale şi neadevărate ale acestui raport pot fi vătămătoare pentru participanţii la procedură;

f.practicianul în insolventă ar avea posibilitatea, în situaţia inadmisibilităţii contestaţiei, de a prezenta o situaţie greşită asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolventă, fără ca o astfel de greşeală să poată fi contestată în vreun fel;

g. raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolventă presupune şi măsuri luate de administratorul judiciar, respectiv, urmare a analizei situaţiei economice a debitorului şi a documentelor contabile, de a formula sau nu acţiune în angajarea răspunderii persoanelor ce se fac vinovate de apariţia stării de insolventă sau de a formula sau nu acţiuni în anularea transferurilor patrimoniale frauduloase;

h. faptul că art. 97 din Legea nr. 85/2014 nu reglementează posibilitatea şi condiţiile formulării unei contestaţii se va interpreta în sensul producerii de efecte juridice, respectiv în sensul în care acest demers este permis în lipsa unei interdicţii exprese.

III. Aspecte de nelegalitate a Raportului privind cauzele si împrejurările insolvenţei debitoarei ***

Prin Raportul nr. 2/19.07.2019 (publicat în BPI nr. **, deci la mai bine de 1 lună de zile de la data întocmirii) administratorul judiciar provizoriu *** prezintă creditorilor propriile concluzii privind situaţia financiară a debitoarei, precum şi intenţia de a participa alături de debitoare la elaborarea unui plan de reorganizare sau de a propune el însuţi un plan de redresare a activităţii debitoarei.

A arătat contestatoarea că, din lecturarea Raportului privind cauzele şi împrejurările insolvenţei, se desprind următoarele aspecte de nelegalitate:

-Administratorul judiciar nu a analizat, în mod amănunţit şi motivat, cauzele si împrejurările ce au determinat apariţia stării de insolventă;

-Administratorul judiciar a arătat că în ceea ce priveşte scăderea veniturilor debitoarei, o cauză principală ar fi avut-o rezilierea Contractului de management nr. 107/20.10.2018 încheiat cu ***

-Analiza economico-financiară a activităţii debitoarei se opreşte în luna august 2017 (ultima lună cu înregistrări a unei activităţi economice a debitoarei) când s-a înregistrat o pierdere de 32.425,58 lei, la venituri totale de 62.707,76 lei,

-Administratorul judiciar nu a analizat si nici nu a menţionat situaţia existentei vreunei persoane culpabile de apariţia stării de insolventă a societăţii **., respectiv existenta premiselor angajării răspunderii acestora în condiţiile reglementate de art. 169 - 173 din Legea nr. 85/2014, în condiţiile în care, aşa cum rezulta din informaţiile furnizate inclusiv de către debitoare, s-au făcut plăţi importante către -societăţile afiliate controlate de acelaşi grup de persoane.

Contestatoarea a învederat că, deşi în cuprinsul Raportului, administratorul judiciar se referă în mod evident la conţinutul Dosarului penal nr. *** (în care debitoarea are calitatea de inculpat) dovedind astfel că are cunoştinţă despre cuprinsul actelor de urmărire penală efectuate în acest dosar, în mod evident nu a analizat caracterul fraudulos al lanţului infracţional în care inculpata-debitoare *** a fost implicată, cu intenţie, de către persoana ce controlează această societate în mod indirect, respectiv dna ***

A mai arătat că prin Ordonanţa din data de 10.10.2018 a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva debitoarei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la delapidare, constând în aceea că „în perioada ianuarie 2006-iulie 2017, cu prilejul unor acţiuni desfăşurate în numele şi în interesul acesteia de către angajaşi sau reprezentanţi, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, cu intenţie, a sprijinit-o pe *** să îşi însuşească pentru această societate sume de bani pe care le administra în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie şi director general al persoanei vătămate ****., respectiv suma de 7.415.495.20 lei reprezentând contravaloarea serviciilor fictive facturate în baza contractului de prestări servicii nr. 1/30.01.2006, suma de 1.518.077.92 lei reprezentând comisionul facturat în baza actului adiţional nr. 9/25.09.2012 la contractul nr. 107/20.10.2004 şi suma de 9.795.449,04 lei reprezentând contravaloarea serviciilor fictive facturate prin contractul de prestări servicii management şi consultanţă de afaceri nr. 363/06.01.2014, prin încheierea contractelor, prin emiterea de către angajaţii societăţii de facturi în baza cărora au fost efectuate viramentele şi a unor documente care să creeze aparenţa prestării efective a serviciilor, precum şi prin punerea la dispoziţie a conturilor bancare în vederea încasării sumelor de bani" (Ordonanţa din data de 10.10.2018).

Contestatoarea a învederat că prin Ordonanţa din 16.10.2018, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti în Dosar nr. *** (ANEXA II) a fost instituiră măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor aparţinând debitoarei ***., până la concurenţa sumei de 18.729.021 lei, respectiv asupra următoarelor bunuri:

-Imobil înscris în cartea funciară nr. *** situat în Bucureşti, reprezentând construcţie cu o suprafaţă desfăşurată de 2.279 mp, construită la sol: 339 mp;

-Imobil înscris în cartea funciară nr. *** situat în Bucureşti, mp, împreună cu dreptul de proprietate asupra terenului indiviz aferent construcţiei, în suprafaţă de 26,05 mp, dobândit în baza contractelor de vânzare-cumpărare nr. *** şi nr. ***. Asupra acestui imobil este instituită de asemenea o ipotecă imobiliară în favoarea ***

-Imobil înscris în cartea funciară nr. ** situat în Bucureşti, cu o suprafaţă utilă de 67,28 mp, împreună cu dreptul de proprietate asupra terenului indiviz aferent construcţiei, în suprafaţă de 21,19 mp, dobândit în baza contractelor de vânzare-cum parare nr. *** şi nr. **. Asupra acestui imobil este instituită de asemenea o ipotecă imobiliară în favoarea **

-Imobil înscris în cartea funciară nr. ** situat în Bucureşticu o suprafaţă utilă de 43,73 mp, boxă cu o suprafaţă de 2mp şi dreptul de proprietate asupra terenului indiviz aferent construcţiei, în suprafaţă de 12 mp, dobândit în baza contractelor de vânzare-cumpărare nr. *** şi nr. **. Asupra acestui imobil este instituită de asemenea o ipotecă imobiliară în favoarea ***

-Imobil înscris în cartea funciară nr. ** situat în Bucureşticu o suprafaţă utilă de 70 mp, şi dreptul de proprietate asupra terenului indiviz aferent construcţiei, în suprafaţă de 20 mp, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. ***;

-Imobil înscris în cartea funciară nr. ** situat în Bucureşti, constituit dintr-o cameră de locuit şi dependinţe cu o suprafaţă de 19,16 mp, şi dreptul de proprietate asupra terenului indiviz aferent construcţiei, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. ***;

-Imobil înscris în cartea funciară nr. ** situat în Bucureşti, **compus din 5 camere de locuit şi dependinţe, terasă, logie, boxă subsol, în suprafaţă de 181,70 mp, teren în folosinţă în suprafaţă de 70 mp, cotă indiviză teren în suprafaţă de IO mp. Asupra acestui imobil este instituită de asemenea o ipotecă imobiliară în favoarea **

- Imobil înscris în cartea funciară nr. ** situat în Bucureşti, compus apartament în suprafaţă de 192,30 mp, boxă nr. 8 la subsol şi 15 mp teren, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. **. Asupra acestui imobil este instituită de asemenea o ipotecă imobiliară în favoarea ***;

-Imobil înscris în cartea funciară nr. 119995-C1-U12, situat în ***, reprezentând loc de parcare în suprafaţă de 13,75 mp, împreună cu cota indiviză de 1,14%, corespunzătoare unei suprafeţe indivize din spaţiile comune ale blocului Bl, care prin natura şi destinaţia lor sunt în proprietatea comună forţată şi perpetuă a tuturor proprietarilor de locuri de parcare şi o cotă indiviză de 1,14% corespunzătoare unei suprafeţe indivize de 21,06 mp teren aferent blocului Bl cu numărul cadastral 119995, imobil dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. ***;

-Imobil înscris în cartea funciară nr. **, situat în ***cu o suprafaţă utilă de 50,44 mp, compus din 2 camere de locuit şi dependinţe, împreună cu o cotă indiviză de 0,87% din spaţiile comune ale blocului corespunzătoare unei suprafeţe indivize de 23,72 mp aferentă acestui apartament şi cota indiviză de 0,87% teren aferent blocului B, corespunzătoare unei suprafeţe indivize de 19,12mp aferentă acestui apartament, cu număr cadastral 119991, imobil dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. ***

A precizat totodată contestatoarea că, din actele de urmărire penală efectuate de către organele de cercetare penală în cauza nr. **, au rezultat următoarele aspecte:

-Societăţile **** (toate aceste cinci societăţi având calitatea de creditori ai debitoarei). ***sunt societăţi afiliate, aflate sub controlul direct al dnei ***

Dna **, atât în mod direct cât şi prin intermediari, şi-a exercitat controlul asupra debitoarei-inculpate ***., implicând societatea în mod direct în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani şi delapidare;

Având în vedere acestea, organele de urmărire penală au pus în mişcare acţiunea penală (inclusiv în ceea ce priveşte debitoarea-incuipată *** au dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra activelor (imobile şi conturi) în vederea acoperirii prejudiciilor.

Contestatoarea a arătat că, din analiza raportului privind cauzele şi împrejurările ce au determinat insolvență prin raportare la documentele depuse de către debitoare odată cu cererea introductivă privind deschiderea procedurii insolvenţei, se naşte o prezumţie de conivenţă infracţională dintre administratorul judiciar provizoriu şi persoanele care controlează debitoarea-inculpată, scopul părând a fi controlul procedurii insolvenţei, în vederea eliminării creditorilor reali ai debitoarei(printre care şi subscrisa).

Astfel, deşi administratorul judiciara avea obligaţia la momentul întocmirii Raportului ce face obiectul prezentei cauze, să analizeze inclusiv tranzacţiile efectuate de către debitoare în cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii(/7/a 58 şi urm. dosar fond - ANEXA III) în mod voit acest aspect a fost omis. A precizat contestatoarea că o simplă lectură a acestei liste creează premisele unei răspunderi cel puţin a administratorului statutar, faţă de plăţile în numerar efectuate către una din societăţile din grup.

Cu titlu de exemplificativ, contestatoarea a arătat că în această listă apar următoarele menţiuni:

-19.11.2018 - plată în cuantum de 9.200 lei către **, reprezentând „salarii oct. 2018";

-03.04.2018- plată în cuantum de 5.000 lei către **;

-06.04.2018- plată în cuantum de 5.000 lei către **;

-08.04.2018- plată în cuantum de 5.000 lei către **;

-09.04.2018- plată în cuantum de 5.000 lei către **;

-10.04.2018- plată în cuantum de 5.000 lei către **;

-11.04.2018- plată în cuantum de 5.000 lei către **;

-13.04.2018- plată în cuantum de 5.000 lei către **;

-16.04.2018- plată în cuantum de 5.000 lei către **;

-18.04.2018- plată în cuantum de 5.000 lei către **;

-20.04.2018- plată în cuantum de 5.000 lei către **;

-27.04.2018- plată în cuantum de 5.000 lei către **.

A arătat contestatoarea că toate aceste plăţi NU sunt justificate de către debitoare, iar pretinsa creditoare **. (societate afiliată debitoarei-inculpate ** a formulat declaraţie de creanţă, admisă în integralitate de către administratorul judiciar pentru suma de 170.347,10 lei reprezentând împrumuturi nerestituite şi dobânda legală, menţionând în cuprinsul declaraţiei de creanţă că „faţă de sumele încasate, la data de 27.02.2019, debitoarea a efectuat o singură plată parţială, restituind în contul subscrisei suma de 438,87 lei. Cu toate acestea, după adat de 27.02.2019, subscrisa nu am mai încasat nicio sumă din partea debitoarei" (ANEXA IV),

Administratorul judiciar nu numai că nu a analizat aceste plăţi efectuate de către debitoare, dar a admis în integralitate şi a înscris în tabelul de creanţe creanţa solicitată de societatea afiliată ***., nereţinând în concluziile la Raport incidenţa dispoziţiilor art. 169 lit. g) din Legea nr. 85/2014...

A concluzionat contestatoarea că, faţă de modalitatea de întocmire a Raportului privind cauzele şi împrejurările privind insolventă, precum şi faţă de lipsa analizării reale şi cu bună-credinţă a activităţii debitoarei în perioada suspectă, considerăm că se impune anularea Raportului şi obligarea administratorului judiciar la întocmirea unui nou Raport privind cauzele insolvenţei, cu analizarea reală a activităţii debitoarei şi a cauzelor ce au dus societatea debitoare în insolventă.

La data de 26.11.2019 ***, in calitate de administrator judiciar al debitorului ***, a formulat întâmpinare prin care a solicitat, pe cale de excepţie, admiterea excepţiei inadmisibilității contestaţiei, iar pe fondul cauzei, respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

1.Excepţia inadmisibilității contestaţiei

Potrivit art.97 din Legea 85/2014 " Administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar, in cazul procedurii simplificate, va întocmi si va supune judecătorului-sindic, in termenul stabilit de judecătorul sindic, dar care nu va putea depăși 40 de zile de la data desemnării, un raport asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila. La cererea motivata a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, in cazuri de o complexitate ridicata, termenul poate fi prelungit de către judecătorul-sindic cu o perioada de maximum 40 de zile."

Art.59 alin.(5) din aceeaşi lege reglementează in mod expres ipoteza in care, părţile îndreptățite de lege, pot contesta masurile adoptate de administratorul judiciar in îndeplinirea atribuţiilor sale, care vizează modul in care acesta si-a îndeplinit obligaţiile instituite de lege sau de instant si justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii.

Art.97 din Legea 85/2014 nu prevede posibilitatea contestării raportului, un termen in care s-ar putea contesta si procedura de judecata a contestaţiei, neaplicându-se prin analogie normele prevăzute de art.59 din legea 85/2014.

Prin raportul privind cauzele si împrejurările insolvenţei debitoarei **, administratorul judiciar nu a luat fata de societatea debitoare nicio măsura care sa poată fi cenzurata din punct de vedere al legalităţii.

Raportul prevăzut de art.97 din Legea 85/2014 prezintă doar o analiza concreta si exhaustiva a actelor contabile si de management efectuate de către debitoare înainte de apariţia stării de insolvabilitate si care reflecta punctul de vedere profesional al administratorului judiciar. Totodată, prin acest raport nu s-a adoptat in mod unilateral vreo măsura care, odată implementata, sa fi produs efecte asupra patrimoniului debitorului si care sa nu poată fi înlăturata decât prin anularea masurilor adoptate prin raport.

În jurisprudența s-a reţinut faptul ca "in ce priveşte raportul asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la insolventă debitoarei nu sunt incidente dispoziţiile art, 21 din Legea nr. 85/2006, in trucat acesta nu constituie o măsura vizata de textul de lege menţionat, ci reprezintă punctul de vedere profesional al practicianului in insolventă care l-a întocmit si nu i se poate impune acestuia includerea in raport a unor aspecte, puncte de vedere, opinii sau constatări pe care nu si Ie însuşeşte" (Decizia Civila nr. 479 din data de 10.06.2008 pronunţata de Curtea de Apel Timişoara).

Având in vedere cele menţionate anterior precum si faptul ca dispoziţiile art.59 din Legea 85/2014 prevăd in mod expres si limitative cazurile in care se poate formula contestaţie, respectiv in situaţia in care prin raport au fost dispuse masuri de către administratorul judiciar, apreciem ca se impune admiterea excepţiei si respingerea contestaţiei ca inadmisibila.

2.Aspecte privind fondul cauzei

Prin încheierea de şedinţa din data de 10.06.2019 pronunţata de Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a Civila in dosarul nr.*** s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolventă împotriva debitorului **.

Prin aceeaşi încheiere de şedinţa a fost numit in calitate de administrator judiciar practicianul in insolventă **

Prin încheierea de şedinţa din data de 05.11.2019 pronunţata de Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a Civila in dosarul nr.*** s-a dispus înlocuirea administratorului judiciar *** cu administratorul judiciar ** care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art.58 din legea 85/2014.

La data de 28.08.2019 administratorul judiciar provizoriu ** a procedat la întocmirea raportului in conformitate cu dispoziţiile art. 97 din Legea 85/2014 privind cauzele si împrejurările care au dus debitoarea *** la încetare de plaţi si 1-a publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventă nr***. In data de 02.09.2019, *** a formulat contestaţie împotriva acestui raport, prin care a invocate următoarele:

-Incompatibilitatea administratorului judiciar desemnat provizoriu

-Nelegalitatea Raportului privind cauzele si împrejurările insolvenţei debitoarei ***.

Raportat la motivele invocate de către contestatoarea **, intimata a învederat că este neîntemeiată contestaţia pentru următoarele considerente:

Cu privire la pretinsa incompatibilitate a administratorului judiciar desemnat provizoriu.

Prin încheierea de şedinţa din data de 05.11.2019 pronunţata de Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a Civila in dosarul nr.** s-a dispus înlocuirea administratorului judiciar **cu administratorul judiciar ** care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art.58 din legea 85/2014.

Pretinsa stare de incompatibilitate apăruta in cauza a încetat odată cu înlocuirea administratorului judiciar desemnat provizoriu sens in care apreciem ca acest capăt de cerere se impune a fi respins ca rămas fără obiect.

Aspecte cu privire la pretinsa nelegalitate a raportului.

In perioada de observaţie, administratorul judiciar trebuie sa întocmească un prim raport asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolventă.

Raportul trebuie sa examineze activitatea debitorului, sa releve cauzele si împrejurările care au dus la apariţia stării de insolventă, sa indice persoanele cărora le-ar fi imputabila insolventă si existenta sau inexistenta şanselor de reorganizare a activităţii debitorului.

Cu privire la afirmaţiile contestatoarei conform cărora „nu s-ar fi procedat la analiza amănunţita a situaţiei economice a debitoarei, efectuata pe baza înregistrărilor contabile, a documentelor justificative care stau la baza acestora si a altor demersuri efectuate, cum ar fi relaţii de la organele care țin evidenta diferitelor categorii de bunuri", intimata a arătat ca pana la acel moment s-au efectuat demersuri necesare pentru a afla starea patrimoniala a debitoarei, s-au efectuat cercetări pe mai multe planuri, analizând situaţia patrimoniala, evoluţia contului de profit si pierderi precum si indicatorilor economico-financiari.

De asemenea, nu pot fi primite criticile aduse de către creditor prin contestaţie cu privire la faptul ca administratorul judiciar nu a făcut referire la sechestrul instituit asupra bunurilor imobile, întrucât in raportul întocmit in conformitate cu articolul 97 din Legea 85/2014 se face discuţie despre analiza indicatorilor economici ai debitoarei si nu despre executarea silita a bunurilor.

A precizat contestatoarea că o analiza a masurilor asigurătorii dispuse asupra bunurilor debitoarei ar excede cadrului stabilit de art.97 din Legea 85/2014.

Mai mult, sechestrul a fost instituit asupra bunurilor imobile ale debitoarei *** doar cu scopul de a garanta recuperarea prejudiciului in eventualitatea in care s-ar constata vinovăţia debitoarei.

Existenţa unei măsuri asigurătorii dispuse în procesul penal, anterior deschiderii procedurii de insolventă, nu împiedică valorificarea bunurilor afectate de o astfel de măsură.

Având in vedere ca procesul penal nu s-a finalizat, administratorul judiciar si-a rezervat dreptul de a completa raportul in situaţia in care vor fi analizate si identificate noi informaţii.

Cu privire la pretinsa obligaţie a administratorului judiciar de a formula cerere de atragere a răspunderii pentru intrarea in insolventă, intimata a arătat că se impun a fi făcute următoarele precizări:

Potrivit. Art.169 alin.(2) din Legea 85/2014 :

• "daca administrator judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolventă a debitorului si/ sau a hotărât ca nu este cazul sa introducă acţiunea prevăzuta de alin.(l), aceasta poate fi introdusa de preşedintele comitetului creditorilor in urma hotărârii adunării creditorilor ori, daca nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, poate introduce aceasta acţiune, in aceleaşi condiţii, creditorul care deţine mai mult de 50 % din valoarea creanţelor înscrise la masa credala."

Astfel, in situaţia in care creditorii identifica persoanele culpabile de starea de insolvabilitate a debitorului, au posibilitatea de a introduce acţiunea prevăzuta de art.169 alin.(l) din Legea 85/2014.

Pe calea unei contestaţii la raportul asupra cauzelor, judecătorul-sindic nu ar putea impune administratorului/ lichidatorului judiciar obligaţia formulării acţiunilor prevăzute de art.117 si art.169 din Legea 85/2014, cat timp astfel de acţiuni pot fi formulate de către creditori in condiţiile legii.

Câtă vreme nu se releva de către partea interesanta veritabile vicii de legalitate a raportului asupra cauzelor, simpla divergenta cu privire la concluziile acestuia nu poate conduce la cenzurarea, modificarea sau anularea sa.

În drept, administratorul judiciar a invocat prevederile art. 205., art.223 Cod proc. Civ. Legea 85/2014.

În dovedire, administratorul judiciar a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri precum si orice alte probe care se vor dovedi a fi utile soluţionării prezentei cauze.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat şi a administrat, la solicitarea tuturor părţilor, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 Cod de Procedură Civilă, excepţia inadmisibilităţii formulării contestaţiei invocată de debitoare prin întâmpinare, instanţa constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 97 din Legea nr. 85/2014 administratorul judiciar/Administratorul judiciar, în cazul procedurii simplificate, va întocmi şi va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăşi 40 de zile de la data desemnării, un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.

De asemenea, reţine judecătorul sindic că, potrivit art. 59 alin. 5 din Legea nr. 85/2014 debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.

În susţinerea excepţiei de inadmisibilitate, intimata a învederat, în principal, că raportul prind cauzele intrării în insolvenţă reprezintă o opinie a practicianului în insolvență, iar nu o măsură propriu-zisă a acestuia, faptul că legea nu prevede o cale de atac împotriva raportului privind cauzele declanşării insolvenţei, precum și faptul că întocmirea acestui raport constituie o atribuție legală a acestuia.

Judecătorul sindic reţine că motivele invocate în susţinerea excepţiei nu sunt întemeiate.

Astfel, este adevărat că dispoziţiile art. 59 alin. 2 menţionează că poate fi formulată contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar respectiv administratorul judiciar. Cu  toate acestea, judecătorul sindic reţine că termenul de „măsură” are o accepţie largă în contextul utilizat de textul de lege în sensul că are în vedere activitatea acestuia cuprinsă şi descrisă în raportul întocmit.

Pe de altă parte, referitor la susţinerea potrivit căreia legea nu prevede o cale de atac împotriva raportului privind cauzele nu conduce la concluzia inexistenţei acesteia, fiind aplicabilă în acest caz norma generală care completează norma specială dacă nu este în contradicţie cu aceasta din urmă.

Judecătorul sindic reţine, referitor la susţinerea intimatului în sensul că în raportul întocmit conform art. 97  este expusă opinia administratorului judiciar cu privire la posibilitatea de reorganizare şi cu privire la persoanele cărora le-ar fi imputabilă starea de insolvenţă că aceste susţineri reprezintă o chestiune ce antamează fondul contestaţiei, urmând a fi analizată ca atare, iar nu o chestiune ce ţine de admisibilitatea contestaţiei.

Pe de altă parte, inadmisibilitatea contestării raportului privind cauzele şi împrejurările careau dus la starea de insolvenţă a debitoarei conduce la lipsa controlului de legalitatea acestuia, părţilor interesate fiindu-le refuzat dreptul de acces la o instanţă, prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru aceste considerente, instanţa constată că excepţia nu este întemeiată, urmând să o respingă în consecinţă.

În ceea ce privește fondul contestației formulate, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin încheierea civilă pronunţată la data de 10.06.2019 de Tribunalul București, Secția a VII –a Civilă în cauza nr. ***  a fost admisă cererea debitorului *** şi, în temeiul art. 71 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei şi de insolvenţă deschide procedura generală împotriva debitorului ***

Prin aceeaşi sentinţă a fost desemnat în calitate de administrator judiciar ***.

Judecătorul sindic reţine că în BPI nr. ** a fost publicat Raportul elaborat conform prevederilor art. 97 din Legea nr. 85/2014, privind cauzele şi împrejurările care au condus la starea de insolvenţă a **

Instanţa reţine incidenţa în drept a dispoziţiilor art. 59, art. 97, art. 258  lit. a din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Conform art. 97 alin. 1, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi şi va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăși 40 de zile de la data desemnării lichidatorului, un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.

Potrivit art. 59 alin. 5 – alin. 7, debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva masurilor luate de administratorul judiciar. Contestaţia trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în B.P.I. a extrasului prevăzut la alin. (2). Judecătorul-sindic va soluţiona contestația, în termen de 15 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, să suspende executarea măsurii contestate.

Analizând contestaţia formulată, prin prisma situaţiei de fapt reţinute şi a dispoziţiilor legale incidente, judecătorul sindic apreciază că aceasta este neîntemeiată, având în vedere următoarele argumente.

Instanța reține că, în ceea ce priveşte cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, raportul va cuprinde părerea personală, întemeiată pe aspecte economice, ale lichidatorului judiciar.

Or, analiza aspectelor economice nu intră în atribuţiile instanţei, fiind vorba de chestiuni de specialitate economică, acestea făcând parte din atribuţiile manageriale, care, potrivit art. 45 alin. 2 din Legea 85/2014 aparţin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod excepţional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-şi administra averea; deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunităţii de către creditori, prin organele acestora.

Judecătorul sindic reţine că, prin criticile expuse în cadrul contestatoarea invocă, în realitate, netemeinicia concluziilor lichidatorului judiciar relative la cauzele ajungerii în insolvenţă şi la persoanele responsabile.

Referitor la susținerea contestatoarei care vizează starea de incompatibilitate a administratorul judiciar, judecătorul sindic reține că a efectuat o analiză cu privire la acest aspect în cadrul încheierii din data de 05.11.2019, definitivă prin neapelare, prin  care a dispus înlocuirea administratorului judiciar desemnat la deschiderea procedurii. Pe de altă parte, va reține instanța că această constatare a stării de incompatibilitate nu presupune, per se, o afectare necondiționată a actelor întocmite de administratorul judiciar. Altfel spus, simpla stare de incompatibilitate nu conduce, în mod automat și necondiționat, la reținerea caracterului nelegal al actelor întocmite de administratorul judiciar care s-a aflat în această stare.

Prin urmare, toate susținerile contestatoarei referitoare la starea de incompatibilitate trebuie subsumate unor motive de nelegalitate a raportului contestat, putând fi reținute suplimentar, prin coroborare cu toate celelalte motive invocate, iar nu singur.

În ceea ce privește critica referitoare la lipsa indicării unei legături în cuprinsul analizei administratorului judiciar dintre existența dosarului penal și a măsurilor asiguratorii dispuse de organele de urmărire penală și starea de insolvență a debitoarei, judecătorul sindic reține, pe de o parte, că această concluzie reprezintă opinia practicianului în insolvență și nu o prejudiciază pe contestatoare întrucât nu produce, per se, efecte juridice. Această concluzie nu ar putea fi schimbată pe calea prezentei contestații de către judecătorul sindic, întrucât judecătorul sindic nu are posibilitatea, pe această cale, să analizeze influența anchetei penale asupra stării financiare a societății, cu atât mai mult cu cât urmărirea penală reprezintă o etapă nepublică a procesului penal, iar persoanele vizate beneficiază, până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, de prezumția de nevinovăție.

Din această perspectivă va reține instanța că expunerea suplimentară a concluziilor organelor de urmărire penală din această etapă a procesului penal nu au relevanță în contextul întocmirii raportului privind cauzele ajungerii în insolvență, instanța de judecată putând ulterior să rețină/să nu rețină aceste concluzii în funcție de probatoriul care urmează a fi administrat. Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că administratorul judiciar a amintit despre situația juridică a societății, făcând referire la existența cauzei penale. Mai mult, existența acestei cauze penale și a măsurilor asiguratorii au fost amintite de însăși debitoarea care a formulat cererea de deschidere a pocedurii de insolvență.

De asemenea, criticile referitoare la lipsa unei analize a relațiilor intra grup și a măsurii în care acestea ar fi determinat ajungerea societății în incapacitate de plăți nu vor fi avute în vedere de judecătorul sindic din două rațiuni. Pe de o parte, contestatoarea s-a limitat să arate că au fost efectuate plăți de către debitoare către o societate afiliată iar aceste plăți nu ar fi fost justificate iar administratorul judiciar ar fi neglijat să analizeze aceste aspecte. Or, contestatoarea nu invocă, în realitate o analiză incompletă, sub acest aspect, a unei cauze care ar fi condus la incapacitate de plată, ci invocă posibile acte car ar putea intra sub incidența art. 117/art. 169 din legea nr. 85. Or, judecătorul sindic nu poate impune administratorului judiciar, astfel cum corect s-a invocat de către intimatul adminsitratorul judiciar, adoptarea unei anume concluzii atât cu privire la identificarea persoanelor culpabile de ajungerea societății în stare de insolvență, cât și cu privire la eventuala promovare a unor acțiuni conform art. 117 și art. 169.

De asemenea, modalitatea de admitere a creanțelor societăților afiliate reprezintă o chestiune care poate fi invocată și, implicit analizată, pe calea prezentei contestații, legea instituind o altă cale pentru analiza modalității de înscriere a unei creanțe în tabelul obligațiilor, respectiv aceea a unei contestații la tabelul preliminar/suplimentar.

Astfel, deşi contestatoarea invocă faptul că administratorul judiciar a prezentat date incomplete și fără suport, în motivare, aceasta critică, în esenţă, concluziile expuse de administratorul judiciar cu privire la contribuţia unor acţiuni contractuale la ajungerea societății în incapacitate de plată a creanțelor.

Reţine judecătorul sindic faptul că întreaga argumentație expusă de contestatoare în motivarea demersului judiciar constituie, în esență, o pledoarie a acestei în sensul existenței culpei organelor de conducere a societății pentru ajungerea societății în incapacitate de plată.

Astfel, toate argumentele expuse de către contestatoare converg spre concluzia dorită de aceasta în sensul că, în fapt, ar fi existat o conivență între administratorul judiciar și conducerea societății debitoare și a societăților afiliate.

Or, judecătorul sindic constată că pe calea prezentei contestaţii nu poate analiza temeinicia concluziilor expuse de administratorul judiciar cu privire la efectele tranzacţiilor efectuate de societatea debitoare şi nu poate cenzura aceste concluzii întrucât raportul întocmit cuprinde opinia administratorul judiciar cu privire la aceste aspecte, iar criticile formulate nu sunt unele care ţin de legalitate.

Referitor la persoanele responsabile de starea de insolvenţă, judecătorul sindic reiterează concluzia expusă anterior, în sensul că raportul prevăzut la art. 97 din Legea nr. 85/2014 cuprinde şi din această perspectivă, opinia administratorului judiciar, opinie care nu poate fi cenzurată de instanţă.

Câtă vreme nu se relevă de către partea interesată veritabile vicii de legalitate a Raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia stării de insolvenţă, simpla divergenţă cu privire la concluziile acestuia nu poate conduce la cenzurarea ori modificarea sa.

Pe de altă parte, concluziile administratorul judiciar cu privire la incidența prevederilor art. 169 din Legea nr. 85/2014 au fost în sensul că nu au fost identificate, la momentul efectuării analizei, elemente care să atragă incidența textului de lege menționat nu pot fi cenzurate de judecătorul sindic, fiind vorba despre o părere a celui care a întocmit raportul, iar nu o chestiune care ține de legalitatea întocmirii raportului.

Pe de altă parte, lipsa indicării persoanelor culpabile de ajungerea societății în stare de insolvență în cadrul raportului întocmit conform art. 97 nu presupune de principiu că nu poate fi promovată ulterior o cerere în temeiul dispozițiilor art. 169.

Faţă de toate aceste considerente, nefiind constatate motive de nelegalitate ale raportului contestat, instanţa urmează să respingă contestaţia creditoarei, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii contestaţiei, excepţie invocată de administratorul judiciar.

Respinge contestaţia împotriva raportului privind cauzele care au condus la starea de insolvenţă formulată de către *** în contradictoriu cu intimata *** cu sediul în Bucureşti, *** administrator judiciar al debitoarei *** şi *** cu sediul în Bucureşti, ***, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare prin publicarea hotărârii în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi 18.02.2020.

PREŞEDINTE, GREFIER,

**** ****