Întoarcere executare

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:..............

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A III- A CIVILĂ

DOSAR NR. .................

DECIZIA CIVILĂ NR. .............

Sedinta publică din data de 20.01.2020

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE:

JUDECĂTOR: 

JUDECĂTOR:

GREFIER:

Pe rol se află soluţionarea cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă ..........................împotriva Sentinţei civile nr. ..........................pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr. ..........................în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi .........................., în cauza având ca obiect întoarcere executare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, au lipsit părţile.

Procedura de citare a părţilor este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat instanţei că intimaţii-pârâţi au depus la dosarul cauzei întâmpinare într-un singur exemplar.

Tribunalul, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, încuviinţează proba cu înscrisuri şi rămâne în pronunţare pe recurs.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la data de ............... sub nr. .........................., reclamanta ..........................în contradictoriu cu pârâţii .......................... a solicitat instanţei să dispună întoarcerea executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare executării silite efectuate în dosarul de executare nr. ..........................prin obligarea pârâţilor la restituirea sumei de .................. lei reprezentând 2/3 din suma totală de ............... lei, fără cheltuieli de judecată.

În motivare, în esenţă, reclamanta a arătat că a formulat contestaţie la executare împotriva executării din dosarul de executare nr. ..................., contestaţie admisă prin sentinţa civilă nr. ............... pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr. ...................

Prin decizia civilă nr. ............. pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. ................ în contradictoriu cu debitoarea ................, instanţa a obligat-o pe aceasta la restituirea unei cote de 1/3 din suma totală ...................... lei.

Raportat la art. 404/1 alin. 1 şi 2 C.proc.civ. a solicitat instanţei restabilirea situaţiei anterioare prin restituirea şi restului de 2/3 din această sumă.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 404/1 alin. 1 şi alin. 2 şi art. 404/3 C.proc.civ.

Reclamanta a solicitat judecarea cauzei chiar şi în lipsă.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a propus proba cu înscrisuri, încuviinţată şi administrată de instanţă.

Pârâţii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii, în subsidiar aplicarea dispoziţiilor legale privind compensarea de drept.

În motivare, în esenţă, s-a arătat că s-a formulat cerere de întoarcere a executării silite ca urmare a anulării executării silite faţă de O.U.G. nr. 10/2013, reţinându-se că a devenit neexigibilă creanţa la momentul intrării în vigoare a ordonanţei, soluţie menţinută în recurs.

Au arătat pârâţii referitor la caracterul neexigibil al creanţei că s-a declarat neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 10/2013 conform deciziei nr. 528/2013 a Curţii Constituţionale.

Nu este vorba despre anularea titlului executoriu, întrucât Hotărârea nr. ............... emisă de Instituţia Prefectului – judeţul Timiş – Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 nu a fost anulată.

Întrucât părţile au reciproc o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, poate opera compensarea de drept conform art. 1617 alin. 1 C.civ.

În drept, au invocat art. 1617 C.civ.

În dovedire, au propus proba cu înscrisuri.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea compensării de drept ca urmare a aplicării art. 1618 lit. a C.civ., a împrejurării că plata se face eşalonat pe 5 ani începând cu 01.01.2015 şi a faptului că reprezintă o creanţă bugetară supusă dispoziţiilor codului de procedură fiscală.

Prin sentinţa civilă nr. ..........................pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în dosarul nr. ..........................s-a respins cererea formulată de reclamanta .........................., în contradictoriu cu pârâţii .........................., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie, analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a  reţinut următoarele.

În fapt, la data de .............., în nume propriu şi în calitate de mandatar pentru .................., a formulat cerere de executare silită înregistrată la B.E.J. „................”, în acest sens fiind format dosarul de executare nr..............., în vederea recuperării creanţei stabilite prin  Hotărârea nr................ emisă de ................. pentru aplicarea Legii nr.9/1998 validată prin Ordinul Cancelariei Primului-Ministru nr.3962/06.07.2007.

Prin încheierea pronunţată la data de .................. de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosar nr. .................. a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite.

La data de ................... executorul judecătoresc a dispus înfiinţarea popririi asupra conturilor deschise la terţul poprit Trezoreria Sector 1 Bucureşti (f.86), care a comunicat blocarea conturilor până la concurenţa sumei de .................... lei (f.60), sumă eliberată la data de .................. conform procesului-verbal de eliberare sume rezultate din executare şi încetare executare (f.51).

Prin sentinţa civilă nr. ..................... pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr. ................... s-a admis contestaţia la executare silită formulată de ..........................şi s-a dispus anularea tuturor actelor de executare întocmite după data de .......................... în cadrul dosarului de executare nr. ..................... (f.6-9).

Reclamanta a mai formulat o cerere de întoarcere a executării silite înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ........................ sub nr. ....................... prin care a solicitat restituirea sumei de .........................lei de la ............................

Prin sentinţa civilă nr. ...................... pronunţată în acest dosar s-a respins cererea în contradictoriu cu .................................., ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosinţă, şi obligarea pârâtei .............................. la restituirea către reclamantă a întregii sume de ............................. lei.

Prin decizia civilă nr. ................... pronunţată în recurs de Tribunalul Bucureşti s-a casat în parte sentinţa sus-amintită şi s-a dispus obligarea pârâtei la restituirea unei cote de 1/3 din suma de ........................ lei, respectiv ...................... lei (f.15-17).

În cauza de faţă reclamanta a învestit instanţa cu o nouă cerere de întoarcere a executării silite având ca obiect diferenţa de 2/3 din suma de .................. lei, respectiv ................... lei.

În drept, potrivit art. 404/1 C.proc.civ. „În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit”, iar potrivit  art. 404/2 „În cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării. Dacă instanţa care a desfiinţat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a luat măsura restabilirii situaţiei anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanţa care rejudecă fondul. Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. 1 şi 2, cel îndreptăţit o va putea cere instanţei judecătoreşti competente potrivit legii”.

Având în vedere împrejurarea că prin sentinţa civilă nr. ............... pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr. ................. s-a dispus anularea tuturor actelor de executare întocmite după data de ................. în cadrul dosarului de executare nr. ..........................(f.6-9), instanţa constată că reclamanta ...................... este îndreptăţită la recuperarea sumei executate silit de la moştenitorii lui ..............................

Instanţa va înlătura apărările pârâţilor în sensul că reclamanta nu are dreptul la întoarcerea executării silite faţă de împrejurarea că titlul executoriu nu a fost desfiinţat, întrucât dreptul la întoarcerea executării silite se naşte şi ca urmare a desfiinţării actelor de executare, cum este situaţia în cauza de faţă.

De altfel, dreptul la întoarcerea executării silite a fost recunoscut reclamantei cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr. ........................ pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. ........................

Conform certificatului de moştenitor nr. ................., ................... a fost moştenită de pârâtul ................... şi de ...................., în cote egale (f.12-13).

Conform certificatului de moştenitor nr. ................., moştenitorii lui ..................... sunt pârâţii .......................... în cote egale, renunţător fiind ...................... (f.14).

Faţă de considerentele deciziei civile nr. ................. pronunţată de Tribunalul Bucureşti în recursul formulat împotriva primei sentinţe privind întoarcerea executării silite în dosarul nr. .............................., instanţa a constatat că obligaţia de restituire a sumelor încasate este divizibilă, nu solidară.

Astfel, cota de 1/3 a defunctei .................. a trecut în cote egale de 1/6 la pârâtul .............. şi numitul ..........................(decedat).

Cota de 1/6 a lui ................ moştenită de pe urma lui ..........................s-a adăugat cotei proprii de 1/3 rezultând o cotă de 3/6 transmisă ulterior în cote egale către pârâţii ..........................şi ...........................

Astfel, .......................... are o cotă de 3/12, iar ..........................o cotă de 5/12 compusă din cota de 1/6 moştenită de la ..........................şi cota de 3/12 moştenită de la ...........................

În consecinţă, reclamanta are un drept de creanţă de ................... lei împotriva pârâtei .......................... corespunzător cotei sale de 3/12 şi de ................... lei împotriva pârâtului ..........................aferent cotei de 5/12.

În ceea ce priveşte compensarea legală a creanţei, instanţa a apreciat că sunt întemeiate apărările pârâţilor formulate prin întâmpinare în sensul incidenţei instituţiei compensaţiei legale în cauză.

Prin decizia civilă nr. .................. pronunţată de Tribunalul Bucureşti .................. în care s-a analizat compensaţia legală în cererea de întoarcere a executării formulate de reclamantă în contradictoriu cu .........................., s-a stabilit cu putere de lucru judecat că operează compensaţia legală a creanţelor reciproce ale părţilor în dosarul nr. .............. al .................. şi că nu sunt incidente dispoziţiile art. 1618 lit. a C.civ. invocate de reclamantă prin răspunsul la întâmpinare depus în prezenta cauză, reţinând instanţa de control judiciar că acţiunea creditorilor din dosarul de executare silită nu a fost ilicită în condiţiile în care solicitarea de executare silită a fost verificată de mai multe organe ale statului, iar anularea ulterioară a executării a reprezentat o simplă operaţiune prin care s-a stabilit adevărul judiciar în cauză.

Compensaţia reprezintă un mod de stingere a două obligaţii reciproce, până la concurenţa celei mai mici dintre ele.

Potrivit art.1617 alin.1 C.civ., compensaţia operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide şi exigibile, oricare ar fi izvorul lor, şi care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură.

Aşadar, cerinţele legale pentru a opera compensaţia legală, prevăzute de art.1615 din C.civ., sunt: 1) reciprocitatea creanţelor (aceleaşi persoane având, concomitent, calitatea de creditor şi de debitor una faţă de cealaltă); 2) creanţele să aibă ca obiect bunuri fungibile de aceeași natură; 3) creanţele să fie certe, lichide şi exigibile.

În cauză se constată că părţile deţin creanţe reciproce, având calitatea de creditor şi debitor unul faţă de altul, creanţele au ca obiect o sumă de bani şi sunt certe, lichide şi exigibile, reţinându-se în acest sens şi Decizia nr. 528/12.12.2013 a Curţii Constituţionale prin s-a constatat că sunt neconstituţionale prevederile O.U.G. nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor.

Instanţa a mai avut în vedere şi incidenţa art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului potrivit căruia „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.”

În lumina jurisprudenţei C.E.D.O. un reclamant nu poate invoca încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie decât dacă decizia contestată se referă la bunurile sale, noţiunea de „bun” putând desemna atât bunuri actuale, cât şi valori patrimoniale, inclusiv creanţe ce au temei suficient în legislaţia naţională şi în baza cărora se poate pretinde cel puţin speranţa legitimă de a redobândi efectiv dreptul de proprietate.

Or în cauză dreptul de creanţă al pârâţilor a fost stabilit clar în dreptul intern prin Hotărârea nr................... emisă de Comisia Judeţeană Timiş pentru aplicarea Legii nr.9/1998, iar O.U.G. nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor a fost declarată neconstituţională prin Decizia nr. 528/12.12.2013 a Curţii Constituţionale a României.

În aceste condiţii, instanţa a apreciat că admiterea cererii de întoarcere a executării silite ar contraveni atât art. 1 din Protocolul 1, cât şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aplicabile prioritar conform art. 11 alin. 2 şi art. 20 din Constituţia României.

Pentru motivele anterior expuse, ca urmare a intervenirii compensaţiei de drept, instanţa a respins cererea formulată de reclamanta ..........................în contradictoriu cu pârâţii .........................., ca neîntemeiată.

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, a formulat recurs împotriva Sentinţei Civile nr. ..........................pronunţată în dosarul nr. ..........................de către Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

In fapt: Prin cererea de chemare în judecată, ..........................a solicitat întoarcerea executării silite efectuate în dosarul nr. ................. aflat pe rolul B.E.J................. şi recuperarea sumei de ................. lei încasată necuvenit, reprezentând 2/3 din suma de ............ lei, sumă ce urmează a fi actualizată de la data de ................... până la momentul plăţii efective, ca urmare a anulării tuturor actelor de executare.

Având în vedere Decizia civilă nr. .............. pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. .............. ce a avut ca obiect cererea de întoarcere a executării formulate de ANRP în contradictoriu cu .......................... şi prin care s-a stabilit cu putere de lucru judecat că operează compensaţia legală a creanţelor reciproce ale părților în dosarul de executare nr. ............ al B.E.J. ......................, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, prin Sentinţa civilă nr. ..........................a constatat faptul că reclamanta are un drept de creanţă în cuantum de ................... lei, sumă compusă dintr-un drept de creanţă de .................... iei împotriva pârâtei .......................... şi un drept de creanţă de ......................... lei împotriva pârâtei ..............., şi astfel a respins cererea având ca obiect întoarcere executare formulată de A.N.R.P. ca neîntemeiată.

In temeiul art. 299, Art. 304 pct. 8, art. 3041 din Codul de procedură civilă consideră Sentinţa civilă nr. ..........................pronunţata în dosarul nr. ..........................de către Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti ca fiind netemeinică si nelegală, pentru următoarele considerente.

În ceea ce priveşte aspectele reţinute de instanţa de fond referitoare la faptul că suma ce se compensează este suma de .................. iei reprezentând 2/3 din suma de ..................... lei, a precizat următoarele.

Prin Sentinţa Civilă nr. ................... din ................ pronunţată de Judecătoria Sectorul 2 Bucureşti, în dosarul nr. ............... a fost admisă contestaţia la executare formulată de către ..........................şi s-a dispus anularea tuturor actelor de executare întocmite după data de .................... în cadrul dosarului de executare nr. ............. întocmit de către ........................

Prin Decizia Civilă nr. .................., pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. ............., rămasă irevocabilă, în contradictoriu cu debitoarea .......................... instanţa de judecată a obligat pe pârâtă la restituirea către reclamantă a cotei de 1/3 din ..........................lei, respectiv a sumei de ..........................lei, sumă executată nelegal, astfel că a mat rămas de recuperat suma de ..........................lei reprezentând 2/3 din suma de ..........................lei.

Având în vedere cele prezentate mai sus, instanţa de fond în mod greşit a reţinut făptul că în prezenta speţă se urmăreşte recuperarea sumei de ..........................lei reprezentând 2/3 din suma de ..........................lei, întrucât prin compensarea dispusă de către instanţa de fond, ar rămâne în sarcina subscrisei în mod complet nelegal, plata tuturor cheltuielilor de executare, chiar dacă executarea a fost desfiinţată.

Instanţa de fond în mod eronat a constatat faptul că a intervenit compensarea legală a creanţelor ce fac obiectul cererii principale, pentru următoarele motive.

Pârâta poate pot să-i opună reclamantului compensarea legală în condiţiile art. 1144 şi urm. din Codul civil numai dacă deţine asupra acestuia, la rândul său, o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.

În conformitate cu art. 1616 Cod Civil, datoriile reciproce se sting prin compensaţie legală, până ia concurenţa celei mai mici dintre ele. Or, In data de 15.12.2014 a fost publicată în Monitorul Oficia! al României Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998.

Prin Legea nr. 164/2014 a fost reglementată o nouă procedură cu privire la soluţionarea dosarelor constituite în temeiul Legii nr. 9/1998, inclusiv o nouă procedură de plată.

Conform art. 3 alin. 2, „dispoziţiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data Intrăhi în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata. cererilor nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum si cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare".

Referitor la plata sumelor de bani stabilite prin hotărâri judecătoreşti, potrivii art. 10 alin. (3) aceasta „se efectuează în tranşe anuale egale, eşalonat pe o perioada de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015".

Conform art. 10 alin, (6) din lege, pentru fiecare tranşă anuală, A.N.R.P. emite un titlu de plată.

Potrivit art. 11 alin. (1), „Plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice în termen de cel mult 180 de zile de la data emiterii acestora".

De asemenea, potrivit art. 1617 alin, (1) din Codul Civil "Compensaţia operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide si exigibile, oricare ar fi izvorul lor, şi care au ca obiect o suma de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură."

Cerinţele prevăzute de legiuitor pentru a opera compensaţia legală, prevăzute de art. 1615 din Codul Civil, sunt următoarele: 1) reciprocitatea creanţelor {aceleaşi persoane având concomitent, calitatea de creditor si de debitor una fată de cealaltă); 2) creanţele să aibă ca obiect bunuri fungibile de aceeaşi natură; 3) creanţele să fie certe, lichide şi exigibile.

În cauză nu poate opera compensaţia legală, deoarece părţile nu au concomitent calitatea de creditor şi debitor, unul în raport cu celălalt.

Naşterea obligaţiei pârâţilor de a restitui A.N.R.P. suma rezultată din executarea silită este condiţionată de pronunţarea unei hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de întoarcere a executării silite, iar obligaţia M.F.P. de a plăti pârâtei aceeaşi sumă de bani este supusă unor termene şi condiţii, astfel că nici nu se poate pune problema exigibilităţii acestei pretinse îndatoriri.

Realizarea unei creanţe pe calea executării silite trebuie efectuată cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, iar persoanele care au încasat sume de bani printr-o executare anulată definitiv de către o instanţă judecătorească nu pot refuza restituirea acestora cu motivarea că debitorul oricum datorează sumele respective, căci a considera astfel, dispoziţie art. 722 şi următoarele din Codul de procedură civilă şi celelalte norme care reglementează condiţiile în care actele de executare silită trebuie îndeplinite ar rămâne inaplicabile în toate situaţiile în care ar exista un titlu executoriu nedesfiinţat.

Compensaţia este exclusă în cazurile menţionate la art. 1618 din Codul civil, respectiv atunci când: a) creanţa rezultă dintr-un act făcut cu intenţia de a păgubi; b) datoria are ca obiect restituirea bunului dat în depozit sau cu titlu de comodat; c) are ca obiect un bun insesizabil.

A apreciat faptul că în speţă are incidenţă lit. a) prevăzută ia art. 1618 din Codul civil. întrucât a fost păgubită prin faptul că a fost executată în mod ilicit de o sumă de bani, motiv pentru care, chiar dacă A.N.R.P. ar avea calitatea de debitoare a pârâţilor, aşa cum susţin aceştia, nu se poate opune compensaţia legală, justificat de principiul nimeni nu îşi poate face dreptate singur.

O interpretare contrară ar încuraja creditorii care deţin creanţe integrale să procedeze la executarea silita fără respectarea normelor procedurale, urmărind numai atingerea rezultatului final si anume încasarea creanţei lor, întrucât anularea executării nu ar mai produce vreo consecinţă în sensul restabilirii situaţiei anterioare aşa cum a fost reglementat de către legiuitor în temeiul prevederilor legale mai sus menţionate, invocând compensarea legală.

A precizat faptul că datoria pe care apelanţii-pârâţi trebuie să o restituie statului român ca urmare a admiterii cererii de întoarcere a executării silite este o creanţă bugetară, asimilată creanţelor fiscale, ce se face venit la bugetul general consolidat al statului român şi care este suspusă dispoziţiilor Codului de procedură fiscală.

Astfel, potrivit art. 167 alin. (1) din legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, "Prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât si pe cea de debitor, cu condiţia ca respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică, inclusiv unităţile subordonate acesteia. "

Prin urmare, a învederat instanţei faptul că, sub imperiul noii legislaţii aplicabile în prezenta cauză, sarcina plăţii revine în mod exclusiv Ministerului Finanţelor Publice, ..........................neavând obligaţii privind plata despăgubirilor, astfel rugăm onorata instanţă se observe faptul că sumele cu privire la care se solicită a se constata că a intervenit compensarea legală nu sunt administrate de către aceeaşi autoritate publică.

Totodată, a precizat faptul că Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, prin Sentinţa civilă nr. ......................................., pronunţată în dosarul nr. ........................, a reţinut următoarele:

"Compensaţia este exclusă în cazurile menţionate la art. 1618 C.civ., respectiv atunci când: a) creanţa rezultă dintr-un act făcut cu intenţia de a păgubi; b) datoria are ca obiect restituirea bunului dat în depozit sau cu titlu de comodat; c) are ca obiect un bun insesizabil.

Instanţa a apreciat că în cauză este incident cazul de la lit. a sus citat, întrucât reclamanta a fost păgubită prin faptul că i s-a executat silit în mod ilicit o sumă de bani, motiv pentru care, chiar dacă este debitoarea pârâţilor în privinţa sumei de ............................ lei reprezentând onorariu de avocat, nu i se poate opune compensaţia legală, justificat de principiul că nimeni nu îşi poate face dreptate singur. Pârâtele trebuie în acest caz. înainte de a pretinde plata creanţei sale, să restituie suma de bani executată reclamantei, care este şi debitorul ei. potrivit regulii spoliatus ante omnia restituendus."

Având în vedere aceste aspecte, cu atât mai mult cu cât nu are calitatea de debitoare în raport cu intimata, compensarea legală dispusă de către instanţa de fond este nelegală.

 Astfel în temeiul art. 299, art. 304 pct. 8, art. 3041 C.pr.civ., a solicitat să se admită recursul formulat, să se caseze  sentinţa atacată şi, în rejudecare, să se admită cererea de chemare în judecată cu consecinţa obligării pârâtelor la restituirea sumei de ..........................lei reprezentând 2/3 din suma de ..........................lei, suma actualizată de la data de .................... până la momentul plăţii efective

A solicitat judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu art. 242 alin. 2 din Codul de Procedură Civilă.

În drept, dispoziţiile art. 299, art. 304 pct. 9, art. 3041 din Codul de procedură civilă, Legea nr. 9/1998, H. G. nr. 753/1998, cu modificările şi completările ulterioare, Legea 164/2014.

A depus delegaţia consilierului juridic.

..........................si .........................., in calitate de intimați-parați in dosarul nr. .........................., au formulat şi depus întâmpinare la recursul formulat de contestatoarea AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR, pe care a solicitat să se respingă ca neîntemeiat, având în vedere următoarele considerente.

Instanţa de fond a reţinut in mod corect aspectul potrivit căruia in prezenta cauza operează compensarea legala.

Astfel potrivit art. 1617 alin. 1 C.civ., " compensaţia operează de plin drept de îndată ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile, oricare ar fi Izvorul lor si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natura''.

Mai mult decât atât a solicitat să se aibă in vedere Decizia civila nr. .................... pronunţata de către Tribunalul București - Secția a – V - a Civila in dosarul nr. .............................. prin care s-a analizat compensaţia legala in cererea de întoarcere a executării silite formulate de către ANRP in contradictoriu cu .................... in acelaşi dosar de executare silita si anume dosarul nr. ................... B.E.J. .................................... si in care s-a stabilit cu putere de lucru judecat ca operează compensaţia legala a creanţelor reciproce ale pârtilor din acest dosar, reţinând instanţa de control judiciar ca acţiunea creditorilor din dosarul de executare silita nu a fost ilicita in condiţiile in care solicitarea de executare silita a fost verificata de mai multe organe ale statului.

Prin încheierea din ....................... dată în dosarul nr. .........................., Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de Hotărârea nr........................

În baza încheierii de încuviinţare a executării silite, SCPEJ ........................ a procedat la executarea silită împotriva con testatoarei, recuperând 60% din creanţa, actualizată, precum si cheltuielile de executare, prin poprirea conturilor debitoarei deschise la terţul poprit TREZORERIA SECTOR 1, executarea silită încetând în conformitate cu disp. art. 371 lit. a) Cod procedură civilă.

Împotriva executării silite reclamanta ANRP a formulat contestaţiei la executare.

Judecătoria Sectorului 2 prin sentinţa civila nr. 10688 din data de 13.06.2013, a admis in parte contestaţia la executare, in sensul ca a dispus anularea actelor de executare întocmite după data de 28.02.2013 in dosarul de executare nr. .................... SCPEJ ..................... având in vedere faptul ca potrivit dispoziţiilor OUG nr. 10/2013 creanţa a devenit neeligibila la momentul intrării in vigoare a acesteia.

A declarat Recurs împotriva sentinţei civile, iar prin Decizia civila ....................... din data de .................... in dosarul nr. .................... Tribunalul Bucureşti - Secţia a - IV- a Civila, a respins ambele Recursuri ca nefondate.

A solicitat  să se aibă în vedere ca prin Decizia civila nr. ........... din data de ...................... in dosarul nr. ................. Tribunalul Bucureşti - Secţia a - IV- a Civila Instanţa a apreciat ca după data intrării in vigoare a OUG nr. 10/2013, creanţa a devenit neexigibila.

Cat priveşte caracterul neeligibil al creanţei pe care la reţinut Instanţa de Recurs, raportat la O.U.G. nr. 10/2013 va rugam sa aveţi in vedere Decizia nr. 528/12.12.2013 a Curţii Constituţionale potrivit căreia prevederile O.U.G. nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998, ale Legii nr. 290/2003 si ale Legii nr. 393/2006 sunt neconstituționale.

La data de ..................... a fost eliberata Hotărârea nr................. emisa de către Comisia Judeţeană Timiş pentru aplicarea Legii nr. 9/1998.

 Reclamanta nu a înțeles sa achite in termenul legal si nici intr-un termen rezonabil aceasta transa a Ii-a din despăgubiri, motiv pentru care s-au adresat unui executor judecătoresc in vederea recuperării creanţei datorate, creanţa certa, lichida si exigibila.

La acest moment sunt deţinătorii unui titlu de creanţa împotriva statului, titlu executoriu ce nu a fost anulat si cu privire la care nu a fost solicitata anularea, iar reclamanta se afla in posesia unui titlu executoriu prin care au fost anulate formele de executare silita pentru 60% din totalul despăgubirilor ce le-au fost acordate prin Hotărârea nr..........................

Soluţia pronunţata in Recurs a fost aceea prin care s-a dispus anularea in parte a actelor de executare din dosarul nr. ................... întrucât atât Instanţa de fond cat si Instanţa de Recurs au apreciat ca, odată cu intrarea in vigoare a OUG nr. 10/2013, creanţa datorata de Statul Roman a devenit neexigibilă.

Întoarcerea executării reprezintă in opinia subsemnaţilor un incident procedural apărut in cursul executării silite, având drept fundament dispariţia temeiurilor masurilor de urmărire silita. In cazul in care intervine anularea titlului executoriu sau a insasi executării silite, creditorul are obligaţia de a restitui debitorului tot ceea ce a primit prin executarea silita.

A solicitat să se aibă in vedere faptul ca in prezenta cauza nu poate vorbi despre anularea titlului executoriu, respectiv Hotărârea nr. .................. emisa de către Instituţia Prefectului Judeţul Timiş - Comisia pentru Aplicarea Legii nr.9/1998, întrucât aceasta nu a fost anulata nici de către Instanţa de fond nici de către Instanţa de recurs.

A solicitat să se constate ca, pe de o parte la reclamanta, pe de alta parte ia paraţi, exista doua creanţe certe, lichide si exigibile, una împotriva celeilalte, motiv pentru care poate opera compensarea (o modalitate de stingere a obligaţiei de plata).

Conform art. 1143-1145 C. Civil( in forma sub imperiul căreia se judeca prezenta cauza), compensarea operează de drept, in puterea legii, si chiar când debitorii n-ar ști nimic despre aceasta, cele doua datorii se sting reciproc in momentul când ele se găsesc existând deodată si pana ia concurenta cotităţii lor respective.

Compensaţia anterior menţionata intervine atunci când sunt îndeplinite anumite condiţii: reciprocitatea obligaţiilor, obligaţia sa privească bunuri fungibile, datoriile reciproce sa fie certe (adică sa nu se pună in discuţie existenta lor), sa fie lichide (adică determinate ca valoare) si sa fie exigibile, adică sa fie ambele ajunse la scadenta( sa nu existe un termen de plata pentru vreuna din ele care sa nu s-a împlinit inca).

Întrucât modul de stingere a obligaţiilor este prevăzut de lege, reclamanta trebuia sa formuleze in acţiunea paraţilor o cerere prin care sa invoce compensaţia. fiind suficient ca aceasta operaţiune juridica sa fie invocata pe cale de apărare, in orice stadiu al procesului.

De asemenea, in jurisprudența si in doctrina se admite in privinţa compensaţiei ca poate fi invocata atât in situaţia in care a intervenit anterior, cat si ulterior hotărârii ce se ataca.

 Compensaţia, așa cum rezulta din cuprinsul art. 1617 alin. 1 Cod civil „operează de plin drept de îndată ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile, oricare ar fi izvorul lor, si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natura".

Considera ca in speţa sunt îndeplinite toate condiţiile pentru constatarea stingerii obligației de restituire a sumelor recuperate prin executarea silita anulata. prin compensarea legala.

Obligaţiile sa fie reciproce.

Aceasta condiţie are in vedere ca raporturile obligaționale sa existe intre aceleaşi persoane, flecare având fata de cealaltă atât calitatea de debitor, cat si calitate de creditor.

Din situaţia de fapt expusa anterior, rezulta cu uşurinţa faptul ca aceasta condiţie este îndeplinita prin prisma faptului ca au un titlu de creanţa împotriva statului, iar statul are o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila asupra contestaţiei la executare.

Datoriile sa fie certe, lichide si exigibile.

Pentru a fi îndeplinita aceasta condiţie creanţele trebuie sa fie neîndoielnice, determinate in întinderea lor si sa poată fi ceruta executarea acestora.

Astfel cum a arătat si mai sus, creanţa statului este neîndoielnica prin faptul ca s-a emis o Hotărâre care conferă dreptul de a incasa suma respectiva. De asemenea, tot in cadrul Hotărârii cuantumul sumei este expres determinat.

Totodată si statul are asupra reclamanţilor o creanţa, ca urmare a soluţionării irevocabile a cauzei având ca obiect contestaţie !a executare. Raportat la aceste menţiuni, considera ca si ce de-a doua condiţie a compensaţiei de drept este îndeplinita.

Datoriile sa aibă ca obiect prestaţia de a da sume de bani sau o anumita cantitate de bunuri.

In cuprinsul Hotărârii nr. .................. emisa de către Instituţia Prefectului-județul Timiș -Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 este prevăzut expres cuantumul despăgubirilor acordate in calitate de moştenitori.

De asemenea, Decizia nr. ................... din data de .................... prin care s-a soluţionat recursul cu  privire la  contestaţia la  executare in dosarul nr. ..................., conferă reclamantei posibilitatea de a primi o suma de bani respectiv suma de ................... lei, reprezentând cota de 2/3 din cea de a doua transa din despăgubiri.

Astfel, considera ca se verifica si cea de-a treia condiţie a compensaţiei de drept ori a celei judiciare.

De asemenea a solicitat să se aibă in vedere dispoziţiile O.U.G. nr. 63/2018.

Faţă de cele expuse, a solicitat să se respingă recursul ca neîntemeiat.

Analizând înscrisurile dosarului, reţine asupra recursului următoarele.

Recursul nu este fondat.

Prin sentinţa civilă nr. ....................... pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr. .................... s-a admis contestaţia la executare silită formulată de ..........................şi s-a dispus anularea tuturor actelor de executare întocmite după data de ................. în cadrul dosarului de executare nr. ........................ al B.E.J. ....................... Potrivit considerentelor, se reține că motivul anulării executării silite a fost reprezentat de faptul că, raportat la prevederile O.U.G. nr. 10/2013, creanţa pentru care s-a început executarea silită a devenit neexigibilă la data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv la data de ..........................

Cu toate acestea, prin decizia nr. 528/2013, publicată în Monitorul Oficial din data de 24.01.2014, Curtea Constituţională a admis excepţia de constituţionalitate a prevederilor O.U.G. nr. 10/2013 şi a constatat că prevederile O.U.G. nr. 10/2013 sunt neconstituţionale.

În drept, conform art. 4041 alin. 1 C.proc.civ., în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia, iar potrivit art. 4042  alin. 1 C.proc.civ., în cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării.

Cauzei îi sunt aplicabile prevederile vechiului Cod de procedură civilă conform art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, având în vedere că vizează întoarcerea unei executări silite începute sub imperiul vechiul Cod de procedură civilă.

Rezultă, aşadar, că sunt întrunite condiţiile compensaţiei legale conform art. 1617 alin. 1 C.civ. creanţa invocată de  recurenta reclamantă în temeiul sentinţei civile nr. ..................... fiind stinsă prin mecanismul compensaţiei legale cu creanţa intimaţilor pârâţi în temeiul Hotărârii nr. ....................... emise de Comisia Judeţeană Timiş pentru aplicarea Legii nr.9/1998, validate prin Ordinul Cancelariei Primului-Ministru nr.3962/06.07.2007, care, potrivit practicii constante a Tribunalului Bucureşti, reprezintă titlu executoriu în virtutea calităţii sale de act administrativ individual.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă ..........................cu sediul în ........................... împotriva Sentinţei civile nr. ..........................pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr. ..........................în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi .......................... ambii cu domiciliul procesual ales la cabinet de avocat .................., ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 20.01.2020.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 

 GREFIER

RED.V.Ţ.:03.02.2020.

DACT.M.G./5EX.

JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREŞTI

JUDECĂTOR FOND

Domenii speta

Spete similare