Contestatie la executare - opozitie executare - bilet la ordin

Opoziție la executare. Completarea abuzivă a biletului la ordin.

Dosar nr. XXX

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CONSTANȚA – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

.

SENTINȚA CIVILĂ NR.

Ședința publică din data de Completul compus din:

PREȘEDINTE:

GREFIER:

Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind pe contestator XX, contestator XX și pe intimat XX, având ca obiect opoziție la executare 470/O/2017,

Dezbaterile asupra fondului, au avut loc în ședința publică din data de 06.11.2019 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea data ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de  22.11.2019 și apoi la 29.11.2019, când;

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul prezentei instanțe sub nr. XXX la data de 02.05.2018, contestatorul XXX, în calitate de titlular al ÎNTREPRINDERII INDIVIDUALE XXX și în nume propriu, în contradictoriu cu intimata XXX, a solicitat constatarea nulității biletului la ordin nr. RZBR3AB 0450866, titlu executoriu în Dosarul de executare 470/2017 înregistrat la BEJ XX și constatarea nulității/inexistentei raportului juridic fundamental în baza căruia a fost emis biletul la ordin.

În motivare, s-a precizat că, în luna decembrie 2014, fiul contestatorului XXX a cumpărat prin intermediul societății XXX o semănătoare Vogel & Noot Profil Drill D400 la un preț de 10200 EUR, iar întrucât prin intermediul întreprinderii Individuale fiul realiza activități agricole, reprezentanții XXX. i-au dat în folosința în anul 2016 o altă semănătoare, fără a concretiza în vreun fel înțelegerea părților.

S-a menționat că singurul lucru care s-a stabilit a fost ca prețul pe care îl va achita va fi de 11.000 euro, fără a se emite vreo factură sau vreun termen de plata a acesteia. Ca o garanție a dării în exploatare a utilajului agricol și până la emiterea facturii s-a cerut un bilet la ordin în alb de la fiul contestatorului. Întrucât la acel moment acesta nu deținea instrumente de plată, contestatorul a acceptat să lase în posesia reprezentantului societății creditoare un bilet în alb cu titlu de garanție.

S-a precizat că, la data de 23.04.2018, s-au comunicat mai multe acte de executare de la BEJ XXX din cadrul dosarului de executare 470/2017, dosar constituit  în baza titlului executoriu bilet la ordin nr. RZBR^AB 0450866.

Contestatorul a solicitat admiterea contestației la executare pentru următoarele motive:

1.Somația cambială a fost comunicată odată cu somației prevăzută de art.668 CPC

S-a precizat că legiuitorul a considerat somația cambială drept un mod de aducere la cunoștința debitorului a titlului cambial, o veritabila punere în întârziere a acestuia, comunicată pentru a îi da posibilitatea celui căruia i se opune titlul cambial să își exprime poziția asupra valabilității acestuia pe calea opoziției cambiale. Numai după ce această posibilitate este oferită debitorului se poate trece la executarea silită, în acest sens, somația (cambială) este indispensabilă pentru a se trece la urmărirea debitorului, nicio executare neputând începe înainte de notificarea somației. Somația prevăzută de art. 61 din Legea nr. 58/1934 trebuie sa fie precedentă oricărui act de executare, în timp ce somația prevăzută de art. 668 NCPC reprezintă un act începător de executare somația prevăzută în legea cambiei și biletului la ordin, având natura unei puneri în întârziere, cu scopul de a da posibilitatea celui căruia i se opune titlul de credit să invoce excepțiile pe care i le permite legea specială. Această somație este făcută pentru a consolida titlul cambial prin neinvocarea de către cel căruia i se opune a excepțiilor cambiale

 2. Biletului la ordin căruia îi lipsesc mențiunea sumei și mențiunea scadenței este nul ca titlu de credit cambial conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 58/1934.

S-a menționat că Biletului la ordin căruia ii lipsesc mențiunea sumei și mențiunea scadenței este nul ca titlu, conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 58/1934.

Absența mențiunii scadenței are drept remediu considerarea biletului la ordin ca fiind plătibil la vedere, ceea de îl obligă pe creditor să-l prezinte debitorului spre vedere completându- se caseta din stânga sus de pe fața biletului la ordin.  In speță biletul la ordin nu are o astfel de mențiune a prezentării spre vedere.

3. Completarea abuzivă a biletului la ordin dat în alb

Contestatorul a precizat nu a existat o convenție de completare a biletului la ordin in care sa rezulte suma datorată si modalitatea în care biletul la ordin putea fi introdus la plată și că suma pe care o datorează intimatei este inferioară celei pentru care s-a început executarea silită.

Biletul la ordin fiind emis "în alb", completarea lui cu mențiunile lipsa trebuia făcută cu respectarea înțelegerilor care au avut loc intre semnatarii lor, potrivit art. 12 din Legea nr.58/1834, potrivit căruia odată cu predarea titlului, se va adaugă si o clauză, care va trebui sa fie astfel făcută încât sa poată întregi voința semnatarului titlului.

S-a precizat că voința contestatorului a fost strict de a garanta plata utilajului agricol, neexistând vreo înțelegere cu privire la introducerea la plata a biletului la ordin

Potrivit dispozițiilor articolului 12 din lege nerespectarea înțelegerii nu poate opusa posesorului în cazul în care acesta a dobândit titlul cu rea-credință sau a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea sa. În cauză dobândirea și introducerea la plata a biletului la ordin s-a făcut cu rea credință.

Totodată, s-a menționat că executarea silită s-a pornit în temeiul unui înscris care nu are valoare de titlu executoriu: data emiterii înscrisă pe acesta este o dată falsă, conform art.1 și 2 din Legea 58/1934. Cambia va cuprinde în mod obligatoriu arătarea datei emiterii, în caz contrar „Titlul căruia îi lipsește vreuna din condițiile arătate nu are valoarea unei cambii.

4. Nu există niciun raport obligațional între contestator și creditor și nici între posesorul utilajului agricol și creditor, acesta nereglementând situația juridică a utilajului până la acest moment.

S-a arătat că obligația de garantare sumată de contestator prin avalizarea biletului la ordin nu putea fi executată în lipsa unei obligații de plată și că nu s-a primit o factură prin care să se concretizeze transferul de proprietate asupra utilajului agricol sau vreo notificare de punere în întârziere cu privire la depășirea scadentei plății utilajului agricol.

Mai mult, utilajele agricole nu erau proprietatea creditorului, astfel încât un raport contractual și eventuala executare silita putea fi stabilit și respectiv formula de proprietarul utilajului agricol. Chiar și în eventualitatea în care ar exista o factura emisă, înțelegerea părților a fost de plată a sumei de 11.000 euro, astfel încât completarea biletului la ordin pentru suma de 82.291,48 lei a fost făcut cu rea credința de către creditoare.

În drept, au fost invocate prevederile legale anterior menționate.

În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială și proba cu interogatoriul intimatei.

La data de 31.05.2018, intimata a formulat întâmpinare (f. 13), prin care a fost invocată excepția tardivității formulării opoziției cambiale, în temeiul dispozițiilor art. 62 din Legea nr. 58/1932.

Pe fondul cauzei, s-a precizat că demararea procedurii de executare silită a avalistului XXX a fost dispusă ca urmare a refuzului de a achita bunurile achiziționate de către XXX, fiul avalistului.

S-a menționat că avalistul recunoaște că a emis biletul la ordin ca o garanție a îndeplinirii obligațiilor, dar omite să menționeze că a închis contul bancar înainte ca acesta să fie introdus spre plată, intenția fiind aceea de a frauda creditorul.

S-a precizat că biletul la ordin cuprinde elementele obligatorii spre a fi emis, întrucât forma corectă se impune a exista în momentul valorificării titlului conform pct. 323 din Norma nr. 6/1994, respectiv data plății. Completarea biletului la ordin este o condiție obligatorie pentru valorificarea acestuia, nu pentru nașterea obligației. Esențial pentru validitatea obligației cambiale este semnătura emitentului, aceasta nefiind contestată. Prin semnarea și emiterea biletului în alb, emitentul conferă în mod intențional beneficiarului un drept de completare a biletului la ordin emis în alb, primitorul având un mandat tacit de completare a celorlalte date.

Intimatul a invocat prevederile pct. 70 din Norma nr. 6/1994 și a precizat că titlul emis în alb a fost predat în mod voluntar beneficiarului de către emitent, fiind de presupus că emitentul a dorit să se oblige în mod valabil prin emiterea biletului la ordin în alb, nu că ar fi intenționat ca, prin emiterea acestuia, să nu se producă niciun efect juridic cambial

Totodată, s-a menționat că biletul la ordin nu a fost completat abuziv, ci a fost completat în baza înțelegerii părților, contestatorul recunoscând că a primit o semănătoare.

În probațiune, a fost solicitată încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale și a probei cu interogatoriul reclamantului.

La data de 18.06.2018, contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare (f.24), prin care a precizat că cererea de chemare în judecată a fost depusă la oficiul poștal la data de 28.04.2018, cu respectarea termenului prevăzut de art. 62 din Legea nr. 58/1932.

În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu expertiză evaluatorie a utilajului agricol și proba testimonială.

La termenul din data de 16.04.2019, având în vedere decesul contestatorului XXX și radierea Întreprinderii Individuale XXX, s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a  Întreprinderii Individuale XXX și s-a dispus introducerea în cauză a numiților XXX și XXX, moștenitorii contestatorului XXX, în calitate de reclamanți.

Totodată, instanța a admis excepția netimbrării capătului doi de cerere, având în vedere că nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, urmând a da efect soluției prin hotărârea finală și a respins excepția tardivității contestației la executare, ca neîntemeiată.

În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul intimatei.

Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

În fapt, la data de 12.12.2017, a fost formulată cerere de executare silită de către intimata XXX., în vederea punerii în executare silită a titlului executoriu reprezentat de Biletul la Ordin RZBR3AB0450866 emis la data de 15.07.2016, scadent la data de 27.10.2017, împotriva debitorilor XXX și Întreprindere Individuală XXX, fiind astfel înregistrat dosarul de executare nr. 470/2017.

Prin încheierea nr. 20041 din 18.12.2017 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. XXX s-a dispus încuviințarea executării silite privind pe contestator.

La data de 21.03.2018 executorul judecătoresc a emis somații de executare în temeiul art. 667, 668 și art. 732 Cod proc. civ. și art. 61 din Legea nr. 58/1934, prin care a pus în vedere debitorilor să achite creanța totală în sumă de 89.870,93lei, în termen de 1 zi de la comunicare.

În drept, conform prevederilor art. 62 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin „În termen de 5 zile de la comunicarea somațiunii, debitorul poate face contestație la executare. Contestația se va introduce la instanța de executare, care o va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini. Hotărârea pronunțată asupra contestației va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare. Instanța va putea suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul nu recunoaște semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaște procura. În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obține măsuri de asigurare”

Contestația la executare este o cale de apărare pusa de legiuitor la îndemâna debitorului, pentru a se apăra, pe calea excepțiilor, împotriva pretențiilor creditorului cambial, având ca scop invalidarea raportului cambial.

Instanța reține că raportul juridic fundamental are la bază folosința unei semănători de către fiul debitorului XXX.

Prin cererea de chemare în judecată s-a invocat nevalabilitatea titlului executoriu ca urmare a inexistenței unui raport obligațional între părți și între posesorul utilajului agricol și creditor, nefiind reglementată situația juridică a utilajului până la acest moment.

La termenul de judecată din data de 16.04.2019, instanța a admis excepția netimbrării capătului doi de cerere, având în vedere că nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.

În consecință, instanța va anula capătul de cerere referitor la constatarea nulității ori a inexistenței raportului juridic în baza căruia a fost emis biletul la ordin, ca netimbrat.

Astfel, instanța urmează a analiza doar celelalte motive ale contestației la executare invocate prin cererea de chemare în judecată, respectiv necomunicarea somației cambiale, lipsa mențiunilor referitoare la suma și scadență și completarea abuzivă a biletului la ordin dat în alb.

Totodată, la același termen de judecată, ca urmare a radierii Întreprinderii Individuale XXX, instanța a admis excepția lipsei capacității de folosință a Întreprinderii Individuale XXX, sens în care, având în vedere prevederile art. 40 alin. 1 Cod proc. civ., instanța va constata nulitatea contestației la executare formulată de către contestatorul XXX, în contradictoriu cu intimata XXX

În ceea ce privește primul motiv al contestației la executare, instanța constată că, la data de 21.03.2018 executorul judecătoresc a emis somații de executare în temeiul art. 667, 668 și art. 732 Cod proc. civ. și art. 61 din Legea nr. 58/1934, prin care a pus în vedere debitorilor să achite creanța totală în sumă de 89.870,93lei, în termen de 1 zi de la comunicare.

Din analiza conținutului somațiilor de executare emise în cadrul dosarului de executare nr. 470/2017, instanța constată că au fost respectate prevederile art. 61 din Legea nr. 58/1934, potrivit cărora somațiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma dorită. Articolul 54, forma în vigoare la momentul introducerii cererii de executare silită, prevede că în termen de 5 zile de la primirea somației, debitorul poate face contestație la executare. Contestația se va introduce la instanța de executare, care o va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini. Prin urmare, din analiza prevederilor anterior menționate, instanța concluzionează că emiterea somațiilor anterior menționate este suficientă pentru demararea executării silite, context în care va reține caracterul neîntemeiat al primului motiv de contestație la executare.

Cu privire la motivul de contestație referitor la nemenționarea scadenței, instanța reține prevederile art. 105 din Legea nr. 58/1934, potrivit cărora biletul la ordin a cărui scadența nu este arătată, este socotit plătibil la vedere.

In referire la motivul invocat constând în completarea abuzivă a biletului la ordin și nemenționarea sumei, instanța reține că aceste motive nu sunt întemeiate, prin raportare la dispozițiile articolului 12 din Legea nr. 58/1934 conform cărora „Daca o cambie, necompletata la emitere, a fost completata fără a se tine seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu va pute fi opusa posesorului, afara numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea credință, sau daca a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea ei. Posesorul decade din dreptul de a completa cambia in alb după trei ani de la data emisiunii cambiei. Asemenea decădere nu este opozabila posesorului de buna credință, căruia titlul ia fost transmis completat.”

Biletul la ordin în alb constituie acel titlu de credit care poartă semnătura emitentului, mențiunile obligatorii prevăzute de lege urmând a fi completate ulterior, cu excluderea intervenției emitentului.

Dreptul de completare aparține posesorului biletului la ordin, acest drept fiind transmis odată cu remiterea titlului. Prin completarea titlului cu mențiunile lăsate în alb, biletul la ordin devine perfect și produce efectele specifice titlului de credit, conținutul biletului la ordin fiind cel care rezultă din înscris, emitentul fiind obligat față de posesorul titlului chiar dacă dreptul de completare nu s-a exercitat potrivit înțelegerii.

Potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, nerespectarea înțelegerii intervenite nu poate fi opusă posesorului decât în cazul în care acesta a dobândit titlul cu rea-credință sau a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea sa.

În prezenta cauză, dobândirea biletului la ordin s-a făcut cu bună credință, în baza raporturilor comerciale dintre părți, fiind recunoscut de către contestator faptul că au convenit întocmirea unui bilet la ordin cu titlu de garanție, întrucât fiul debitorului, XXX, a obținut folosința unei semănători.

Potrivit art. 19 din Legea nr. 58/1934 „persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambială nu pot opune posesorului excepțiile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu știință în paguba debitorului.”

Articolul 19 din Legea nr. 58/1934 trebuie coroborat și cu dispozițiile art. 63 din același act normativ, conform cărora „în procesele cambiale pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiile de nulitate a titlului potrivit dispozițiilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19.”

Instanța reține că raporturile contractuale care au preexistat emiterii biletului la ordin au justificat emiterea acestuia, dar odată emis, biletul la ordin constituie un titlu de sine stătător și toate operațiunile referitoare la acesta sunt supuse unor reguli speciale, diferite de regulile care reglementează raporturile fundamentale.

Drept urmare, în situația concretă dedusă judecății, în raport de dispozițiile art. 19 coroborat cu art. 63 din Legea nr. 58/1934, contestatoarea putea să invoce față de actualul posesor al biletului la ordin excepții de nulitate a titlului potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 58/1934 ori situația de excepție reglementată de art. 19 din același act normativ.

Conform pct. 76 din Norma BNR nr. 6/194 Excepțiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se împart în următoarele categorii:

a) excepții privitoare la nulitatea titlului;

b) excepții decurgând din raporturile personale dintre posesorul și debitorul cambiei (excepții personale);

c) excepții privitoare la condițiile de exercitare ale acțiunii sau execuției cambiale (excepții procedurale).

În cuprinsul cererii de chemare în judecată nu s-au formulat critici sub aspectul existenței unor cauze de nulitate a biletului la ordin, decurgând din neîndeplinirea condițiilor de formă în sensul dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 58/1934.

Potrivit punctelor 328 și 329 din Normele BNR nr. 6/1994 referitoare la excepțiile personale:

Excepțiile personale derivă din raporturile juridice care intervin între părțile semnatare ale cambiei. Aceste raporturi constituie, de regulă, raportul fundamental al obligației cambiale abstracte.

Excepțiile personale sunt:

a) excepții referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulația cambiei;

 b) excepții  referitoare la viciile de consimțământ;

 c) excepții izvorând din raporturi ulterioare creației cambiale.

Pe cale de consecință, nu poate fi reținută nelegalitatea introducerii la plată a biletului la ordin prin prisma excepției reglementată de art. 19 din Legea nr. 58/1934, privitoare la raportul juridic fundamental care a generat emiterea lui deoarece buna credință se prezumă, iar contestatoare nu a răsturnat această prezumție și nu a dovedit că posesorul actual ar fi lucrat cu știință în paguba sa și deci, ar fi fost de rea credință la momentul dobândirii biletului la ordin.

Împrejurarea că intenția debitorilor a fost doar aceea de a garanta obligația fiului XXX, nu și aceea de a introducere la plata biletul la ordin, nu poate atrage nelegalitatea actelor de executare, întrucât biletul la ordin este un instrument de plată, iar, potrivit înțelegerii părților, în măsura în care numitul XXX nu își executa obligațiile ce îi revin, creditorul avea posibilitatea de a obține suma de bani aferentă de la debitor, respectiv de la avalist.

În ceea ce privește susținerea contestatorilor conform căreia obligația de plată nu există, instanța reține faptul că potrivit art. 63 din Legea nr. 58/1934 contestația la executare este limitata la invocarea unor excepții obiective de nulitate a raportului cambial sau a unor excepții personale de nulitate care se referă la raportul juridic fundamental între posesor si emitent în baza căruia a fost emis biletul la ordin.

Excepțiile obiective se refera la inexistența obligației (nulitatea biletului la ordin pentru lipsa mențiunilor esențiale, stingerea obligației sau decăderea din drepturile cambiale, neîndeplinirea unei condiții pentru acțiunea cambiala), iar excepțiile personale, care trebuie să se întemeieze obligatoriu pe o proba scrisa – conform art. 63 al. 2 din Legea nr. 58/1934, se întemeiază pe dreptul comun si vizează nulitatea raportului juridic fundamental în baza căruia a fost emis biletul la ordin (excepții referitoare la viciile de consimțământ; excepții izvorând din raporturi ulterioare creației cambiale).

Instanța reține că motivele invocate de debitori în susținerea contestației la executare, nu se circumscriu excepțiilor care atrag nevalabilitatea biletului la ordin ori excepțiilor personale care privesc raportul fundamental care a stat la baza emiterii titlului, ci converg spre nedatorarea sumei pentru care s-a pornit executarea silită, ceea ce excede limitelor judecății stabilite de art. 63 din Legea nr.58/1934. Mai mult, capătul de cerere referitor la constatarea nulității ori a inexistenței raportului juridic în baza căruia a fost emis biletul la ordin, a fost anulat ca netimbrat.

Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge contestația la executare formulată de către contestatorii XXX, în contradictoriu cu intimata XXX, ca neîntemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 717 alin. (2) Cod proc.civ., contestatorii, ca persoană interesată în realizarea fotocopiilor de pe înscrisurile componente ale dosarului de executare silită, urmează să fie obligați la plata către B.E.J. XXX a sumei de 71 lei, reprezentând contravaloare cheltuieli ocazionate de transmiterea dosarului de executare nr. 470/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Anulează capătul de cerere referitor la constatarea nulității ori a inexistenței raportului juridic în baza căruia a fost emis biletul la ordin, ca netimbrat.

Constată nulitatea contestației la executare formulată de către contestatorul ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ XXX, în contradictoriu cu intimata XXX.

Respinge contestația la executare formulată de către contestatorii XXX, în contradictoriu cu intimata XXX, ca neîntemeiată.

Obligă contestatoarea la plata către B.E.J. XXX a sumei de 71 lei, reprezentând contravaloare cheltuieli ocazionate de transmiterea dosarului de executare nr. 470/2017.

Cu drept de a formula apel în termen de 10 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Constanța.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 29.11.2019.

PREȘEDINTE GREFIER,

Domenii speta

Spete similare