Delapidare

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CONSTANȚA

SENTINȚA PENALĂ NR.163

Ședința publică din 15 februarie  2019

Președinte :

Grefier

Ministerul Public a fost reprezentat de

Procuror

Pe rol soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul X trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare în formă continuată prev.de art.295 alin.(1)/Cod penal rap.la art.35 alin.(1)/Cod penal și art.308/Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art.322 alin.(1)/Cod penal rap.la art.35 alin.(1)/Cod penal.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 17 ianuarie 2019  consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte  integrantă din prezenta, când instanța, în conformitate cu disp.art.391 c.pr.penală , a dispus că deliberarea și pronunțarea vor avea loc la data de 01 februarie 2019 , apoi la 15 februarie 2019  când a dispus următoarele :

INSTANȚA, 

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată că:

Prin rechizitoriul nr.... din data de 24.04.2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 31.05.2018 sub nr. 14177/212/2018, a fost trimis în judecată inculpatul X (...) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare în formă continuată prev.de art.295 alin.(1)/Cod penal rap.la art.35 alin.(1)/Cod penal și art.308/Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art.322 alin.(1)/Cod penal rap.la art.35 alin.(1)/Cod penal.

Prin actul de sesizare s-a reținut că în perioada 2013-2014, in calitate de gestionar depozit materiale de vopsitor în cadrul S.C., inculpatul ... a emis 38 de facturi fiscale, în valoare de 52281,03 lei, care conțineau mențiuni nereale cu privire la societatea care a achiziționat marfa, cantitatea mărfii, calitatea și valoarea acesteia, în toate cazurile, valoarea mărfii fiind mult mai mare decât marfa vândută inițial, iar sumele de bani încasate ca urmare a emiterii facturilor, au fost însușite de către acesta.

Pentru dovedirea situației de fapt, au fost administrate în cursul urmăririi penale următoarele mijloace de probă:plângerea și declarație persoanei vătămate ..., prin administrator ..., declarații martori ..., raport de expertiză contabilă judiciară (vol.I), proces verbal de confruntare persoană vătămate și inculpat, înscrisuri: facturi, documente contabile, chitanțe, declarație inculpat X.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 20.08.2018, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând în consecință începerea judecății.

Persoana vătămată s-a constituit parte civilă în timpul urmăririi penale.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor astfel cum au fost reținute în rechizitoriu. În timpul cercetării judecătorești au fost audiați martorii .... Ceilalți martori nu au putut fi audiați de către instanța de judecată, fiind plecați din țară.

Analizând actele și lucrările dosarului, reține că:

În fapt:

La data de 16.12.2014, a fost înregistrată la organele de cercetare penală plângerea formulată de către persoana vătămată ..., prin reprezentant ..., împotriva inculpatului X.

În cuprinsul plângerii a arătat că acesta din urmă a fost angajat în funcția de gestionar depozit materiale de vopsitorie, în perioada 24.10.2011-03.11.2014, conform Contractului individual de muncă cu nr. 9/21.10.2011. La încetarea activității de muncă, persoana vătămată a descoperit nereguli privind activitatea inculpatului, în sensul că facturile înregistrate în contabilitatea societății comerciale nu coincid cu facturile înregistrate în contabilitatea S.C. CM SRL, cu care persoana vătămată desfășura relații comerciale.

Astfel, s-a reclamat că un număr de 38 de facturi, în suma totală de 52281,03 lei, întocmite de către inculpatul X, au fost falsificate. Modul de operare era în sensul: inculpatul redacta inițial factura care reprezenta datele reale ale tranzacției, iar, ulterior, redacta încă o factură, dar înlocuia societatea care achiziționa marfa, cantitatea mărfii, calitatea și valoarea acesteia. În toate cazurile valoarea mărfii era mult mai mare decât marfa vândută ulterior. Sumele de bani încasate, ca urmare a emiterii acestor facturi în fals, au fost însușite de către inculpatul X. Conform plângerii formulate, inculpatul a prezentat la biroul de contabilitate al persoanei vătămate, mai multe facturi falsificate, pe rubricația unor facturi preexistente. Deoarece facturile se redau în sistem informatic, inculpatul redacta inițial factura care reprezenta adevărata tranzacție, pe care o printa și o salva în baza de date a societății, iar ulterior, pe același formular, înlocuia numele societății care achiziționa marfa, cantitatea mărfii, calitatea acesteia și valoarea mărfii, care era mult mai mare decât marfa vândută inițial. De asemenea, inculpatul întocmea și facturi falsificate în mod direct, fără a mai exista ”facturi în oglindă”, înregistrate în contabilitatea societății. Singurul beneficiar al mărfii astfel facturate era S.C. CM SRL.

Conform înscrisurilor aflate la dosar, inculpatul X a fost angajat în funcția de gestionar depozit materiale de vopsitorie de către S.C. SRL, la data de 24.10.2011, în baza contractului de muncă nr. 9/21.10.2011(f.29 vol.I dup).

 Conform fișei postului, inculpatul avea obligația să efectueze operațiuni de intrare a mărfii în stoc, să efectueze recepția fizică a mărfii, să opereze în stoc mișcările de marfă, să efectueze lunar inventarul stocului de marfă, să semnalizeze șefului ierarhic orice neconcordanțe între stocul fizic și cel scriptic, să predea marfa către client conform documentelor emise, să predea banii încasați șefului ierarhic, în baza chitanțelor încasate (f.34 vol.I dup). Pentru desfășurarea activității, inculpatul avea la dispoziție un birou, un laptop cu program de facturare, cu ajutorul căruia întocmea facturile, fiind singurul care avea acces la această activitate. În activitatea zilnică primea comenzi, întocmea facturile, pregătea marfa și o distribuia clienților. În cadrul societății se afla un magazin de desfacere, pe care inculpatul îl aproviziona în baza notei de transfer între gestiuni.

Conform Raportului de efectuare a expertizei contabile judiciare, efectuat în prezenta cauza (f.146 și urm. vol.I dup), s-a stabilit că inculpatul X, în perioada în care a fost angajat în cadrul S.C. SRL, a întocmit facturi pentru livrări de mărfuri către S.C. CM SRL, înscriind pe originalul facturii (exemplarul albastru) care ajungea la S.C. CM SRL, anumite mărfuri cu valori mai mari decât valorile înscrise în exemplarul nr. 2 (cel roșu) al aceleiași facturi, care rămânea în contabilitatea S.C. ...SRL, cu scopul de a-și însuși diferența.

În concluzie, era emisă o factură cu același număr, dar pe exemplarul original, care ajungea la client (S.C. CM SRL) și a cărei contravaloarea se încasa de către inculpatul X, erau înscrise mărfuri cu valoarea mai mare decât cele înscrise pe exemplarul nr. 2 al facturii, care rămânea în contabilitatea S.C. SRL.

Contravaloarea exemplarului nr. 2 al facturii, de valoare mai mică, era predată de către inculpat, la terminarea programului, șefului ierarhic superior. Diferența dintre valoarea înscrisă pe originalul facturii (exemplarul albastru) și cea înscrisă pe exemplarul nr. 2 (cel roșu), era însușită de agentul de vânzări.

Diferența dintre valoarea înscrisă pe originalul facturii (exemplarul albastru) și cea înscrisă pe exemplarul nr. 2 (exemplarul roșu), este de 3660,60 lei, fiind însușită de către inculpat. Facturile falsificate sunt: ....

În perioada 2013-2014, facturile fictive au aceleași numere cu facturile emise de către S.C. SRL, către alți clienți, cum ar fi: S.C. SC ......

Facturile emise către partenerii enumerați, sunt dublate, prin emiterea acestora și către S.C. CM SRL a altor facturi, cu aceleași numere, dar cu valori mai mari, agentul de vânzări având ca scop însușirea contravalorii facturilor din urmă.

De asemenea, inculpatul a emis facturi fictive de livrare de mărfuri către S.C. CM  SRL, care nu se regăsesc în contabilitate S.C. SRL, cu scopul de a-și însuși contravaloarea acestora.

Facturile fictive emise de către inculpat către S.C. CM SRL, în perioada 24.10.2013-03.11.2014, sunt: ....

Prin cele două metode descrise mai sus, inculpatul X și-a însușit de la S.C. SRL, suma de 23718,54 lei.

De asemenea, conform expertizei contabile, au fost verificate chitanțele și fișele de cont ale partenerilor din evidențele contabile ale S.C. SRL și S.C. CM SRL, în perioada 21.10.2013-2014, rezultând următoarele neconcordanțe:

A. Între exemplarul original și exemplarul nr. 2 al chitanțelor emise de către S.C. CM SRL există o diferență în suma de 3660,60 lei. Chitanțele fictive emise de către inculpat sunt: ....

B. Inculpatul a întocmit chitanțele reprezentând contravaloarea facturilor fictive de livrări de mărfuri către S.C. CM SRL, care nu se regăsesc în contabilitatea S.C. SRL, în vederea însușirii sumei de 20057,94 lei.

Chitanțele fictive întocmite de către inculpat sunt: ....

Din analiza chitanțelor și a fișelor partenerilor din evidențele contabile ale S.C. SRL și S.C. CM SRL, prin expertiza contabilă s-a concluzionat că există neconcordanțe între valorile chitanțelor celor două firme, determinată de existența diferenței între valorile înscrise pe exemplarul original al chitanțelor și cele înscrise pe exemplarul al 2-lea al acestora.

De asemenea, există neconcordanțe între valorile chitanțelor celor două firme, rezultată prin emiterea de către agentul de vânzări a unor chitanțe fictive, reprezentând contravaloarea unor facturi fictive, care se regăsesc numai la S.C. CM SRL.

Atât inculpatul, cât și persoana vătămată au propus audierea de martori în timpul urmăririi penale, fiind audiați în prezenta cauză, martorii ..., care, însă, nu au oferit detalii privind acțiunea de însușire de bani, folosirea sau traficare a inculpatului.

Fiind audiat în timpul urmăririi penale, inculpatul X a recunoscut că a falsificat facturile și chitanțele către S.C. CM SRL, astfel cum a fost reținut de către organele de urmărire penale, însă susține că a procedat în acest mod tocmai la solicitarea administratorului S.C. SRL, respectiv numita ..., căreia i-ar fi predat de fiecare data toate sumele de bani, inclusiv diferențele rezultate din emiterea de facturi false. În primul rând, nu există niciun mijloc de probă care să susțină aceasta ipoteză, toți martorii propuși și audiați de către inculpat pentru a confirma acest aspect, au declarat că nu au cunoștință despre acest fapt, iar în al doilea rând, susținerea inculpatului este total contrazisă de înregistrarea audio, aflată la dosarul cauzei, efectuată de către .., în care administratorul și inculpatul poartă o discuție despre fapta sesizată, înainte de depunerea plângerii penale, în care administratorul îi cere explicit inculpatului explicații în legătură cu facturile întocmite în fals și diferența de bani neîncasată, iar inculpatul nu neagă fapta săvârșită, nu susține în niciun fel că a acționat în acest mod tocmai la cererea persoanei vătămate, ci din contră, își recunoaște implicit fapta, însă susține că nu a produs societății comerciale niciun prejudiciu.

Instanța arată că prin modalitatea de acționare, inculpatul a creat plusuri în gestiune, iar potrivit art.40 din OMFP nr.2861/2009 în situația constatării unor plusuri în gestiune, bunurile respective se evaluează potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Aceste plusuri în gestiune revin unității care răspunde din punct de vedere civil față de cei care au fost prejudiciați.

Crearea unor plusuri în gestiune nu poate constitui decât tot o faptă ilicită chiar de natură penală, conform dispozițiilor art. 35 din Lg. nr. 22/1969, în vigoare încă și potrivit cu care: „Crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.” Este adevărat și faptul că această infracțiune nu a fost avută în vedere de către Ministerul Public, în formularea actului de acuzare în cauză, dar acest aspect nu poate să profite inculpatului în sensul dorit de acesta, respectiv pentru a obține, prin comiterea unei alte fapte penale, diminuarea răspunderii sale pentru fapta penală dedusă judecății sau diminuarea sumei care constitui prejudiciul infracțional al delapidării comise. Cele două fapte ilicite rămân distincte sub aspect penal, dar și civil, având trăsături proprii și persoane vătămate distincte, fiind afectate patrimonii separate.

Față de cele precizate anterior, instanța concluzionează că infracțiunile există și au fost săvârșite de inculpat.

În drept:

Fapta inculpatului care în perioada 2013-2014, în calitate de gestionar depozit materiale de vopsitor în cadrul S.C. SRL, a emis 38 de facturi fiscale, în valoare de 52281,03 lei, care conțineau mențiuni nereale cu privire la societatea care a achiziționat marfa, cantitatea mărfii, calitatea și valoarea acesteia, în toate cazurile, valoarea mărfii fiind mult mai mare decât marfa vândută inițial, iar sumele de bani încasate ca urmare a emiterii facturilor, au fost însușite de către acesta întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Infracțiunea de delapidare presupune însușirea, folosirea sau traficarea, de către un funcționar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.

Având în vedere atribuțiile inculpatului care a fost angajată pe postul de agent de vânzări aceasta avea calitatea de funcționar.

Însușirea presupune scoaterea cu caracter definitiv a bunului din sfera patrimonială a persoanei vătămate urmată de împosedarea făptuitorului

Urmarea imediată constă în scoaterea definitivă sau temporară a bunurilor (plusurilor create în gestiune) din sfera patrimonială a persoanei vătămate și producerea unei pagube acesteia, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Instanța reține că falsul în înscrisuri sub semnătură privată presupune falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile prev.de art.320 sau art.321, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice.

Urmarea imediată constă în starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile sub semnătură privată, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunile cu intenție directă, conform art.16 alin.(3) lit..a/Cod penal, deoarece aceasta a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui.

Individualizarea judiciară a pedepsei:

Art.74/Cod penal prevede că stabilirea duratei și a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, b) starea de pericol create pentru valoarea ocrotită, c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii de delapidare, a precizat că nu a cauzat niciun prejudiciu persoanei vătămate, are 33 de ani, nu are antecedente penale.

Față de cele precizate anterior și ținând cont de data săvârșirii infracțiunilor, îl va condamna pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev.de art.295/Cod penal rap.la art.35 alin.(1)/Cod penal și art.308/Cod penal la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art.66 alin.1 și 3/Cod penal și art.68 alin.1 lit.b/Cod penal,va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 1 (unu) an exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b/Cod penal, deoarece a devenit nedemn prin săvârșirea infracțiunii și nu mai prezintă garanții morale.

În baza art.65 alin.1/Cod penal va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b/Cod penal pe durata prevăzută de art.65 alin.3/Cod penal.

Va condamna pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art.322 alin.(1)/Cod penal rap.la art.35 alin.(1)/Cod penal la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.38/Cod penal rap.la art.39 alin.(1) lit.b/Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care va adăuga un spor de o treime din cealaltă pedeapsă aplicată-2 luni închisoare, în final va aplica inculpatului  pedeapsa de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare.

În baza art.45 alin.(3) lit.a/Cod penal rap.la art.67 va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 1 (unu) an exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b/Cod penal.

În baza art.45 alin.(5)/Cod penal rap.la art.65/Cod penal va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art.66 alin.(1) lit.a,b/Cod penal pe durata prevăzută de art.65 alin.(3)/Cod penal.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei instanța arată că nu se impune executarea efectivă a pedepsei închisorii, inculpatul este infractor primar, este integrat în societate și condamnarea sa este suficientă pentru a-i atrage atenția cu privire la comportamentul pe care trebuie să îl adopte pe viitor.

În baza art.91/Cod penal va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.92/Cod penal va stabili un termen de supraveghere de 3 ani.

Pedeapsa accesorie nu se va executa pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 93 alin.(1)/Cod penal va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin.(2) lit. b)/Cod penal va impune inculpatului, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

Potrivit art. 93 alin.(3)/Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității la una din următoarele  unități: ... sau la ...,  pe o perioadă de 60 zile, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art. 91 alin.(4)/Cod penal va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96/Cod penal.

În baza art. 397 alin.(1)/Cod proc.penală rap.la art.25 alin.(3)/Cod proc.penală va desființa înscrisurile falsificate constând în facturile ....

Acțiunea civilă:

Potrivit art.1357 alin.(1),(2)/ Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.

Conform art.99 alin.(1)/ Cod proc.penală, sarcina probei în cadrul acțiunii civile aparține părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. În cauza de față, având în vedere că nu suntem în prezența unei ipoteze de exercitare a acțiunii civile din oficiu, sarcina probei revine exclusiv părții civile.

În consecință, față de dispozițiile legale precizate, patru sunt condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie: existența unui prejudiciu, fapta ilicită, vinovăția și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.

Referitor la fapta ilicită, vinovăție și legătura de cauzalitate instanța a arătat deja faptul că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii. Rămâne așadar de analizat care este prejudiciul efectiv suferit de partea civilă.

Principiul reparării integrale a prejudiciului este reglementat de art.1385 alin.(1)/Cod civ., despăgubirea trebuind să cuprindă atât pierderea suferită de cel prejudiciat, cât și câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit [...] – alin.(3).

Persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 7000 de lei reprezentând cheltuieli privind asistența juridică și onorarii experți contabili. Nu a solicitat recuperarea prejudiciului cauzat ca urmare a săvârșirii infracțiunii de delapidare.

Din suma de 7000 de lei, partea civilă a probat doar suma de 3009 lei, reprezentând onorariu expertiză, prin urmare va fi admisă doar în parte acțiunea civilă.

Cu privire la suma de 23718,54 lei ce reprezintă plusurile create în gestiune și ce i se cuveneau persoanei vătămate, instanța va dispune confiscarea acesteia în folosul statului.

Va respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.

Cheltuieli judiciare:

În baza art.272 raportat la art.274 alin.1/Cod proc.penală va obliga inculpatul la plata către stat a sumei de 2500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare (2000 de lei din faza de urmărire penală și 500 de lei din faza de judecată).

În baza art.274 alin.(1)/Cod proc.penală va dispune avansarea din fondurile Ministerului de Justiție către Baroul Constanța a sumei de 260 lei, reprezentând onorariu parțial pentru avocatul din oficiu Bechir Emin, conform delegației seria AV nr.2976/11.06.2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Condamnă pe inculpatul X .. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev.de art.295/Cod penal rap.la art.35 alin.(1)/Cod penal și art.308/Cod penal la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art.66 alin.1 și 3/Cod penal și art.68 alin.1 lit.b/Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 1 (unu) an exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b/Cod penal.

În baza art.65 alin.1/Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b/Cod penal pe durata prevăzută de art.65 alin.3/Cod penal.

Condamnă pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art.322 alin.(1)/Cod penal rap.la art.35 alin.(1)/Cod penal la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.38/Cod penal rap.la art.39 alin.(1) lit.b/Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă aplicată-2 luni închisoare, în final aplică inculpatului  pedeapsa de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare.

În baza art.45 alin.(3) lit.a/Cod penal rap.la art.67 interzice inculpatului ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 1 (unu) an exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b/Cod penal.

În baza art.45 alin.(5)/Cod penal rap.la art.65/Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art.66 alin.(1) lit.a,b/Cod penal pe durata prevăzută de art.65 alin.(3)/Cod penal.

În baza art.91/Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.92/Cod penal stabilește un termen de supraveghere de 3 ani.

Pedeapsa accesorie nu se execută pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 93 alin.(1)/Cod penal obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul .., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin.(2) lit. b)/Cod penal impune inculpatului, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

Potrivit art. 93 alin.(3)/Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității la una din următoarele  unități: ... sau la ...,  pe o perioadă de 60 zile, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art. 91 alin.(4)/Cod penal atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96/Cod penal.

În baza art.112 alin.(1) lit.e/Cod penal confiscă suma de 23718,54 lei de la inculpat în folosul statului.

În baza art. 397 alin.(1)/Cod proc.penală rap.la art.25 alin.(3)/Cod proc.penală desființează înscrisurile falsificate constând în facturile ....

În baza art.397/Cod proc.penală rap.la art.25/Cod proc.penală admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă SC SRL, în contradictoriu cu inculpatul.

În baza art.276/Cod proc.penală obligă pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 3009 lei, cu titlu de onorariu expertiză.

Respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.

În baza art.272 raportat la art.274 alin.1/Cod proc.penală obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 2500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare (2000 de lei din faza de urmărire penală și 500 de lei din faza de judecată).

În baza art.274 alin.(1)/Cod proc.penală dispune avansarea din fondurile Ministerului de Justiție către Baroul C a sumei de 260 lei, reprezentând onorariu parțial pentru avocatul din oficiu .., conform delegației ....

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minută.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.02.2019.

 Președinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare