Fara titlu

Dosar nr.3556/4/2008

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI- SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1774

SEDINŢA PUBLICĂ DE LA 16.03.2009

Instanţa constituită din :

PREŞEDINTE : ………………….

GREFIER:  …………………………

Pe rol soluţionarea cauzei civile de faţă privind pe reclamantul …………….. împotriva pârâtei ……………. si în contrtadictoriu cu Autoritatea Titelară- Primăria Sectorului 4 Bucuresti si în contradictoriu cu interveneinta ……………., având ca obiect divorţ cu copii si partaj bunuri comune.

Dezbaterile au avut loc la termenul din 09.03.2009 când instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunţarea la 16.03.2009, încheierea de dezbateri făcând corp comun cu hotărârea.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ……. la data de …………, reclamantul …………… a chemat în judecată pe pârâta ………… ., pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa, în contradictoriu şi cu Autoritatea Tutelară, să dispună desfacerea căsătoriei încheiate între părţi, din culpa exclusivă a pârâtei, şi să dispună revenirea pârâtei la numele anterior căsătoriei, acela de …………., încredinţarea minorului ………….., născut la data de …………., spre creştere şi educare pârâtei, obligarea sa la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că s-a căsătorit cu pârâta la data de ……….,  şi că din această căsătorie a rezultat un copil. Se arată că de la început au existat neînţelegeri din cauza tratamentului la care a fost supus reclamantul, fiind mai degrabă un străin decât un membru de familie, fiind nevoit să se ocupe singur de menajul propriu, accesul la bucătărie fiindu-i restricţionat. Mai arată reclamantul că pârâta era nemulţumită de faptul că nu aducea suficienţi bani în casă, aceasta fiind cauza a numeroase certuri, starea tensionată culminând în ziua ……… când, prin telefon, pârâta i-a solicitat să părăsească domiciliul conjugal, fapt pe care reclamantul l-a realizat în seara aceleiaşi zile. Înainte de a-i adresa solicitarea de a părăsi domiciliul conjugal, reclamantul arată că pârâta a retras de pe cadrul său suma de ……….. lei, concluzionând că pârâta urmărit doar un interes material în căsătorie. Se consideră că relaţiile dintre părţi sunt grav vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

În dovedirea cererii, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 38 şi urm C.fam., reclamantul a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri şi doi martori.

Acţiunea a fost legal timbrată.

Pârâta a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa reclamantului, revenirea la numele anterior căsătoriei, încredinţarea minorului spre creştere şi educare, obligarea reclamantului la pensie de întreţinere către minor dar şi către pârâtă, împărţirea bunurilor comune şi cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii depuse, pârâta a arătat că relaţiile din căsătorie au decurs normal până în urmă cu doi ani. Pârâta invocă faptul că sora şi părinţii reclamantului au pretins de la cesta bani tot timpul, fapt care a fost cauza a numeroase discuţii şi tensiuni, culminând cu ameninţări ale reclamantului şa adresa sa şi a părinţilor săi. Pârâta arată că în urmă cu doi ani, a aflat că reclamantul a devenit proprietarul unei garsoniere iar la solicitarea de a-i înmâna o cheie, acesta a refuzat. După cumpărarea garsonierei, reclamantul şi-a schimbat domiciliul din cartea de identitate. Se mai arată de către pârâtă că nu a avut vreun interes material, a lucrat şi este titulara unui apartament de patru camere. Pârâta arată că a întrerupt serviciul pentru a avea grijă de copil cu intenţia de a-l relua, însă s-a îmbolnăvit şi din această cauză nu mai poate lucra. Pârâta neagă că i-ar fi reproşat reclamantului că nu aduce bani suficienţi în casă, discuţiile fiind generate de influenţa familiei reclamantului asupra sa. Mai arată pârâta că relaţiile dintre minor şi reclamant sunt reci, datorită comportamentului acestuia. Consideră că raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai e posibilă. Pârâta solicită împărţirea bunurilor comune, respectiv imobilul achiziţionat în timpul căsătoriei, apartamentul situat în ……….i, Aleea …., nr ., bl ., sc ., et. ., sector ., contribuţia la dobândirea lui fiind în cote egale.

În dovedirea întâmpinării şi cererii reconvenţionale, pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, martori.

Reclamantul a depus întâmpinare la cererea reconvenţională solicitând respingerea capătului de cerere privind desfacerea căsătoriei din culpa sa, pârâta fiind cea care avut comportament necuviincios faţă de părinţii şi sora sa, aceasta nu i-a dat decât foarte târziu bani pentru cheltuieli personale, majoritatea acestora fiind efectuate cu bani daţi de la părinţi. Reclamantul invocă faptul că a fost izolat de la începutul căsniciei, era restricţionat de la folosirea apei, pârâta era tot timpul nemulţumită de cuantumul sumelor de bani ce le aducea în casă. Se mai arată că pârâta l-a alungat din domiciliu, obligându-l să îşi ia lucruri personale pe care le-a împachetat în saci transparenţi, imediat după venirea sa dintr-un stagiu în Olanda desfăşurat în perioada………... Reclamantul este de acord cu încredinţarea minorului către pârâtă şi să plătească pensie de întreţinere pentru minor, nefiind de acord cu obligarea sa la plata unei pensii de întreţinere către pârâtă. Simpla depunere a unei adeverinţe medicale şi a unor reţete obţinute după alungarea sa din domiciliu, nu o îndreptăţeşte la pensie de întreţinere. Reclamantul arată că pârâta a avut serviciu o perioadă foarte scurtă de timp, iar după naşterea copilului a refuzat să muncească afirmând că numai comuniştii îşi trimit nevestele la muncă. Precizează reclamantul că a achitat în favoarea minorului în fiecare lună de la despărţirea în fapt, a unei sume de ……….. lei. Cu privire la partajul bunurilor comune, reclamantul arată că apartamentul solicitat a fi partajat este o garsonieră achiziţionată cu banii pe care i-a primit de la părinţii săi, bani obţinuţi din vânzarea unui imobil situat în …….. nr ., sector .. În vederea cumpărării acestui imobil, ……… a încheiat cu vânzătorul ……….., un precontract de vânzare-cumpărare. La încheierea precontractului, mama sa a achitat suma de …… euro, angajându-se totodată să achite până la perfectarea contractului diferenţa de ………. . euro. Ulterior, contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat între el şi vânzător …….., iar diferenţa de preţ de ……….. euro a fost achitată cu banii primiţi de la părinţi. Chiar dacă în contractul de vânzare-cumpărare, încheiat în formă autentică, sun inserate dispoziţiile art.30 C.fam.,în sensul că acesta are regimul unui bun comun, această clauză are caracter relativ, în sensul că reclamantul pârât poate face dovada contrarie prezumţiei de comunitate. Această prezumţie este combătută de antecontractul de vânzare-cumpărare prin care …………, mama sa, a achitat avansul de ………. euro şi s-a angajat să plătească diferenţa de preţ de ………. euro. Invocă reclamantul faptul că dobândirea acestei garsoniere reprezintă pentru el o donaţie indirectă făcută de mama sa numai în favoarea sa. Achiziţionarea garsonierei cu mijloace financiare proprii şi ale pârâtei era imposibilă, dat fiind faptul că el era singurul care aducea bani în casă, banii fiind gestionaţi doar de pârâta reclamantă care avea acces la contul său.

Reclamantul a depus precizare la întâmpinarea la cererea reconvenţională ( fila 149 ) prin care arată că întâmpinarea are caracter de cerere reconvenţională prin care solicită să se constate că apartamentul situat în Bucureşti, ………., nr .., bl. . ., sc ., et. ., ap. .., sector ., este bun propriu, achiziţionat pe numele său cu bani proveniţi de la părinţi.

În temeiul art. 167 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi pe divorţ probele cu înscrisuri, câte un martor, interogatoriu, anchetă socială, iar pe partaj, probele cu înscrisuri, interogatoriu şi câte un martor.

La dosar au fost depuse următoarele înscrisuri: certificat de căsătorie înregistrat sub nr. ………. la Primăria Sector 4 Bucureşti, copie după certificatul de naştere al minorului ………….., anchetă socială,copie după sentinţa civilă ……….., copii după adeverinţă medicală ( fila 30), diagnostic ( fila 31,31, 71, 72), contract de vânzare-cumpărare între ……….. şi reclamant, autentificat( fila 33), adeverinţă de venituri a reclamantului ( fila 40, fila 130), copii după chitanţe de plată a unor sume lunare de către reclamant în favoarea minorului ( filele 55-59, fila 115), extrase de cont ale reclamantului, copie după cartea de muncă a pârâtei, copii după fluturaşii de salariu ai reclamantului, copii după precontract de vânzare-cumpărare între …………. şi ……………….. ( fila 103), antecontract de vânzare-cumpărare încheiat de …………. …….. şi …………… în calitate de promitenţi-vânzători ( fila 109), cerere de lichidare depozit ( fila 114), A fost administrat interogatoriul părţilor ( fila 77-82, fila 131- 136), au fost audiaţi martorii ………….., …………, ……………. ale căror declaraţii au fost consemnate şi ataşate la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul …………. şi pârâta …………. s-au căsătorit la data de ……………., actul de căsătorie fiind înregistrat la aceeaşi dată sub … în Registrul de stare civilă al Primăriei Sector Bucureşti.

Din căsătoria părţilor a rezultat un copil, respectiv numitul ………. …….., născută la ………….

Potrivit art. 38 alin.1 C.fam., în redactarea dată prin Legea nr. 59/1993, instanţa judecătorească poate desface căsătoria prin divorţ atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

Din probele administrate în cauză rezultă că aceste condiţii sunt îndeplinite. Din ambele declaraţii ale martorilor …………… şi ………….. rezultă relaţiile dintre părţi s-au deteriorat datorită atitudinii culpabile ambilor soţi. Neînţelegerile dintre soţi se datorau reproşurilor reciproce. Instanţa apreciază că relaţiile dintre cei doi soţi nu se caracteriza prin un climat de ajutor reciproc ci de o stare de tensiune întreţinută de ambiisoţi. Nici unul dintre aceştia nu a depus eforturi pentru a identifica cauza reală a problemelor apărute care s-au acutizat, ducând la despărţirea în fapt. Pârâta nu a dovedit că neînţelegerile se datorau familiei soţului, afirmaţia martorului …. ………… fiind preluată de la pârâtă. De asemenea, nici reclamantul nu a dovedit un anumit comportament al pârâtei contrar un ei relaţii normale între soţi, în sensul că pârâta îi controla banii, îi restricţiona accesul la apă, ori îl izola în cadrul familiei, fiind vorba tot de afirmaţii ale reclamantului comunicate martorului …………………. Instanţa reţine însă că cele invocate de către ambele părţi reprezintă în fapt reproşuri la a căror rezolvare nu au depus eforturi şi alături de starea de tensiune şi nemulţumire reciprocă a produs drept consecinţă subminarea relaţiilor de căsătorie.

Instanţa reţine că relaţiile dintre soţi sunt grav vătămate, ca urmare  a neînţelegerilor survenite de-a lungul timpului, iar culpa pentru această situaţie aparţine ambilor soţi, care s-au despărţit în fapt şi nu mai doresc continuarea căsătoriei.

În consecinţă, în temeiul art. 38 alin.1 C.fam., va admite capătul de cerere privind desfacerea căsătoriei formulat în cererea principală şi în cererea reconvenţională şi va dispune desfacerea căsătoriei din culpa comună a soţilor.

În temeiul art. 40 alin.3 C.fam., pârâta va reveni la numele anterior căsătoriei acela de ……………

În ceea ce priveşte pe minorul ………………, instanţa apreciază că este în interesul acestuia să fie încredinţat spre creştere şi educare mamei; de altfel, părţile înseşi au apreciat că aceasta este soluţia cea mai potrivită pentru minor, care şi-a exprimat de asemenea dorinţa de a fi încredinţat spre creştere si educare mamei ei.

Această opinie va fi luată în considerare, potrivit art. 24 din Legea nr. 272/2004 privind drepturile copilului, având în vedere şi gradul de maturitate al minorului.

În temeiul art. 86 rap. la art. 94 C.fam., instanţa va obliga reclamantul la plata unei pensii de întreţinere lunare în cuantum de …………lei în favoarea minorei, raportat la veniturile reclamantului. Reclamantul a făcut dovada achitării lunare în favoarea minorului a unei sume de bani de ………… lei, până în luna februarie inclusiv, cu excepţia lunii aprilie 2008 când achitat suma de …. lei. Pârâta a recunoscut totodată la interogatoriu că reclamantul a achitat lunar sume de bani, astfel va obliga reclamantul la plata pensiei de întreţinere în sumă de ………… lei începând cu data de ……………, până la majoratul acestuia.

În ce priveşte capătul de cerere din cererea reconvenţională a pârâtei cu referire la obligarea reclamantului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea sa, cu motivaţia că suferă de o boală anume nevroză, potrivit actelor depuse, datorită căreia nu poate munci, instanţa o va respinge ca neîntemeiată.

Potrivit art 41 alin 2 teza I C.fam., soţul divorţat are dreptul la pensie de întreţinere, dacă se află în stare de nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de căsătorie sau în timpul căsătoriei. Pentru a fi admisibilă acţiunea în stabilirea unei astfel de pensii de întreţinere, trebuie dovedită starea de nevoie din pricina incapacităţii de muncă. Incapacitatea de muncă implică reducerea totală sau parţială, a funcţionării normale a organismului de a presta munca, datorită fie bolii, fie unui accident. Reclamanta invocă starea de boală apărută în timpul căsătoriei, boala constând în tulburări nevrotice anxios-depresive, potrivit actelor medicale depuse la dosar ( fila 71). De asemenea, martora …………….. arată că pârâta lucra la grădiniţă dar ştie că din cauza problemelor de sănătate s-a retras de la servici, apreciind că pârâta avea o fire sensibilă. Instanţa apreciază că diagnosticul relevat de actul medical depus la dosar nu determină incapacitatea de muncă a pârâtei astfel încât aceasta nu este în starea de nevoie prevăzută de art 41 C.fam. Boala arătată ( stare de anxietate) nu împiedică funcţionarea organismului de o manieră a conduce la imposibilitatea acesteia de a munci. Această boală poate fi tratată în mod adecvat, astfel cum rezultă şi din actele medicale depuse la dosar, existând posibilitatea prestării unei munci potrivit pregătirii pârâtei. Totodată instanţa apreciază că boala se poate datora stresului şi stării de tensiuni din cadrul relaţiilor de căsătorie, astfel că prin concursul pârâtei, aceasta poate presta munca necesară propriei întreţineri. Deoarece nu se poate reţine din actele depuse la dosar incapacitatea pârâtei de a munci si implicit starea de nevoie în care se află la aceasta, instanţa va respinge capătul de cerere privind obligarea reclamantului la plata unei pensii în vederea întreţinerii pârâtei.

Referitor la capătul de cerere al reclamantului privind constatarea regimului de bun comun al garsonierei dobândită prin actul de vânzare-cumpărare nr ……………….., instanţa va respinge această cerere ca neîntemeiată. Reclamantul invocă faptul că la achiziţionarea garsonierei banii au provenit de la mama sa în integralitate, garsoniera constituind astfel o donaţie făcută exclusiv în favoarea sa.

Donaţia la care face referire reclamantul, constând în contribuţia bănească totală a părinţilor acestuia la dobândirea imobilului, nu este dovedită în cauză, în contextul în care potrivit art 813 C.Civ., toate donaţiile se fac prin act autentic. Pe de o parte, antecontractul de vânzare cumpărare încheiat de părinţii săi în calitate de promitenţi vânzători, nu face dovada că suma de bani prin care a fost achiziţionată garsoniera ar fi provenit de la părinţi. Pe de altă parte, copia după cererea de lichidare a depozitului de …………. euro de către mama reclamantului din …………… şi afirmaţia martorului …………… că banii folosiţi la achitarea garsonierei erau ai acesteia deoarece a însoţit-o la bancă pentru a-i ridica, nu sunt de natură să dovedească donaţia invocată de reclamant. Reclamantul nu a făcut dovada unei declaraţii exprese a părinţilor în sensul că suma de bani utilizată la achiziţionarea garsonierei a fost donaţi exclusiv fiului lor. Prezumţia de comunitate nu a fost înfrântă în ce priveşte garsoniera, aceasta constituie bun comun, fiind dobândit de către reclamant în timpul căsătoriei. Totuşi, ajutorul dat de către părinţi la cumpărarea unui bun poate fi luat în considerare ca aport la achiziţionarea bunului comun, ce trebuie avut în vedere la stabilirea cotei de contribuţie. Pârâta arată în cererea reconvenţională că nu a fost în cunoştinţă de achiziţionarea garsonierei, iar ambele părţi au recunoscut că divergenţele  au provenit mai ales din pricina neînţelegerilor cu privire la modul de utilizare a sumelor de bani. Se reţine de asemenea că reclamantul era cel aducea venituri în casă, astfel cum reiese din răspunsurile la interogatoriu ale pârâtei care arată că nu a lucrat după naşterea copilului, a reluat serviciul dar a renunţat din ……….. şi nu a mai continuat să lucreze. Din antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat iniţial de către mama reclamantului în calitate de promitentă-cumpărătoare referitor la garsonieră, rezultă că aceasta achitat suma de ………. euro. Ulterior, contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat de reclamant. Instanţa va reţine că părinţii reclamantului aveau mijloacele necesare pentru a-l ajuta pe reclamant la achiziţionarea garsonierei, fapt care va fi luat în considerare la stabilirea cotei acestuia de contribuţie. Instanţa nu are a reţine afirmaţia martorei ………………… în sensul că reclamanta nu se ocupă de gospodărie, nu are grijă de menaj. Reclamantul a fost de acord cu încredinţarea minorului către pârâtă, recunoscând astfel implicit contribuţia acesteia la creşterea minorului, lucru imposibil în contextul arătat de martoră. Însuşi minorul a arătat că vrea sa stea cu mama sa, de aici instanţa reţinând că aceasta are grijă de el şi implicit ca acesta se ocupă să aibă toate condiţiile necesare pentru creştere. Toate acestea sunt sprijinite de declaraţia martorei ……………. care arată că pârâta se ocupa de menaj, avea grijă de copil şi de membrii familiei. Din probele dosarului rezultă aşadar că în perioada în care a fost achiziţionată garsoniera, pârâta s-a ocupat de menajul familiei, de îngrijirea copilului, gătea pentru copil şi pentru ceilalţi membri ai familiei. Prin activitatea desfăşurată în gospodărie şi prin creşterea copilului, aceasta şi-a adus contribuţia la viaţa privită din punct de vedere material a celor doi soţi, respectiv la dobândirea bunului arătat ca fiind bunul comun dobândit în timpul căsătoriei. Instanţa va lua în considerare că reclamantul era singurul care câştiga un venit bănesc, fiind ajutat de către părinţi la dobândirea garsonierei, astfel că va reţine că la dobândirea bunului comun, acesta a avut o  contribuţie de 75%, în timp ce pârâta a adus propria contribuţie arătată mai sus, de 25%.

Faţă de respingerea capătului de cerere a reclamantului privind constatarea regimului de bun propriu a garsonierei, nu va fi luată în considerare, din cheltuielile de judecată efectuate de către acesta cu taxa de timbru corespunzătoare contribuţiei solicitate, suma de …….. lei. Totodată, dat fiind respingerea capătului de cerere al pârâtei în ce priveşte pensia de întreţinere în favoarea sa, instanţa nu va reţine drept cheltuieli de judecată din onorariul de avocat achitat cu chitanţele depuse la fila 150, suma de 500 lei.

 Instanţa va compensa cheltuielile efectuate de părţi în cauză, în urma compensării rezultând că reclamantul are de achitat o diferenţă de ….. lei cu acest titlu către pârâtă, pentru reclamant fiind reţinute cheltuieli în valoare de……. lei ( . lei taxa de timbru….. lei timbru judiciar, …. lei din ………taxa de timbru), pentru pârâtă fiind reţinute cheltuieli în valoare de  ……….  lei ( . lei taxă de timbru, ….lei taxa de timbru, . timbru judiciar, ………. lei onorariu avocat din ………. lei).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite parţial cererea principală formulată de reclamantul ………., cu  domiciliu ales la ………., în Bucuresti, bd. ……., nr.., bl.., sc.., et.., ap.., sector . în contradictoriu cu pârâta ………., domiciliată în Bucuresti, .. ., nr.., bl.., sc.., et..5, ap.., sector . si în contradictoriu cu Autoritatea Tutelară de pe lângă Primăria Sectorului 4 Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, bd. George Coşbuc, nr.6-16, sector  4.

Admite parţial cererea reconvenţională formulată de către pârâtă împotriva reclamantului.

Declară desfăcută căsătoria încheiată la data ………. şi înregistrată sub nr. ….. la Primăria Sectorului 4 Bucureşti din culpă comună.

Încredinţează pe minorul ………, născut la data de …….., către pârâta reclamantă,  spre creştere şi educare.

Obligă reclamantul-pârât la plata în favoarea minorului a unei pensii de întreţinere în cuantum de ……… lei lunar,  începând de la …… şi până la majoratul acestuia.

Pârâta va reveni la numele anterior căsătoriei acela de ……..

Respinge capătul de cerere din cererea reconvenţională a pârâtei-reclamante privind obligarea reclamantului-pârât la plata unei pensii de întreţinere către pârâta-reclamantă, ca neîntemeiată.

Respinge cererea reconvenţională a reclamantului-pârât privind constatarea regimului de bun propriu a apartamentului situat în Bucureşti, …… nr. .., bl. …, sc …, et. .., ap. .., sector ...

Respinge cererea de intervenţie accesorie a intervenientei ….., domiciliată în Bucureşti, str. .., nr…, bl…, sc.., et.., ap…, sector ., ca lipsită de obiect.

Constată că părţile au dobândit în timpul căsătoriei cu contribuţie de … pentru reclamant, … pentru pârâtă, apartamentul din …… nr. ., bl.., sc …, et. ., ap. ……, sector ., în valoare de …….. lei astfel cum a fost evaluat de către reclamant.

Dispune sistarea stării de devălmăşie.

În baza art. 673 ind.9 şi art 673 ind. 10 alin. 4 C.pr.civ., atribuie reclamantului-pârât apartamentul situat în Bucureşti, ….. nr. .., bl. .., sc A, et. ., ap. …, sector ..

Obligă reclamantul-pârât la plata către pârâta-reclamantă a sumei de …… lei cu titlu de sultă, în termen de 90 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentinţe.

Compensează parţial cheltuielile de judecată solicitate de părţi.

Obligă reclamantul pârât la plata către pârâta reclamantă a sumei de ….. lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 16.03.2009.

PREŞEDINTEGREFIER

……………….………………………

Domenii speta

Spete similare