Drept penal

Sentinţă penală 1100 din 19.12.2019


SENTINŢA PENALĂ NR. 1100

Şedinţa publică din data de 19.12.2019

Instanţa constituită din:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. ..... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata AA, pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere în formă continuată (două acte materiale) faptă prev. și ped. de art. 253 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt că, în data de 01.01.2018, în intervalul orar 17.30-18.30, inculpata AA a aruncat cu sticle de 1 litru cu etichetă ,,Cotnari Vin Selecționat” în lunetele autoturismelor marca Opel Astra, cu nr. de înmatriculare ...și marca VW Jetta cu nr. de înmatriculare ..., aparținând persoanelor vătămate BBși CC, care erau parcate pe strada Libertății, nr.326 A, din orașul DD, jud. Neamț, în fața locuinței martorului EE. Acțiunile inculpatei AA au avut ca efect spargerea geamurilor autoturismelor, fiindu-le provocat persoanelor vătămate un prejudiciu de 610 lei, respectiv 2.405 lei conform documentelor justificative prezentate de acestea.

Organele de poliție au fost sesizate inițial prin SNUAU 112 de către martorul EE la care veniseră în vizită persoanele vătămate. Acesta a precizat că între el și familia Nițu există o stare conflictuală mai veche deoarece l-au reclamat în repetate rânduri la poliție acuzându-l de fapte pe care nu le-a comis. Martorul a mai precizat că inculpata AA și soțul ei FFconsumă în mod frecvent vin Cotnari la sticlă de 1 litru. Acest aspect este confirmat și de martora GG, vânzătoare la HH, de unde aceștia cumpără sticle cu vin de Cotnari la 1 litru.

Cu ocazia cercetării la fața locului au fost ridicate din cele două autoturisme sticlele de 1 litru cu etichetă de culoare galbenă inscripționată ,,COTNARI  Vin Selecționat” și au fost prelevate de pe acestea 3 urme papilare.

AA, EE, persoanele vătămate și martora GG au fost amprentanți, întocmindu-se fișa dactiloscopică. În urma comparării amprentelor în banca de date a sistemului AFIS, s-a comunicat că fragmentul de urmă papilară ridicat în data de 01.01.2018 cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei privind distrugerea lunetelor autoturismelor cu nr. de înmatriculare ...și ..., a fost creat de AA.

În cauză a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico științifice cu privire la urmele papilare ridicate de pe sticlele de 1 litru cu etichetă de culoare galbenă inscripționată ,,COTNARI  Vin Selecționat”. Prin raportul de constatare criminalistică nr.... din 09.02.2018 s-a stabilit că urma papilară indicată prin litera ,,A” a fost creată de palma de la mâna dreaptă, zona hipotenară, a numitei AA. Urma papilară indicată prin litera ,,B” nu prezintă suficiente elemente caracteristice individuale pentru identificarea sursei de origine. Urma papilară indicată prin litera ,,C” nu a fost creată de numita AA.

Inculpata AA a negat comiterea faptelor.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces verbal de consemnare a plângerilor persoanelor vătămate –f.3,7; declarațiile persoanelor vătămate – f.5-6, 9-10; proces verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică – f.12, 14-19; raport de constatare criminalistică nr.... din 09.02.2018 – f.27-33; fișa de custodie a probei- f.34; plic ce conține trei urme papilare ridicate de pe sticle – f.35; documente justificative depuse de persoanele vătămate-f.63,64; declaraţii martori -f.37-38, 40-41, 42, 44-45; declaraţia suspectei –f.55-56; declaraţia inculpatei-f.55-56.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ la data de 31.01.2019, sub nr. .......

Prin Încheierea de şedinţă nr. … din data de …, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La termenul de judecată din …. s-a dat citire actului de sesizare a instanței și a fost audiată inculpata AA, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosar (f. nr. 13). Inculpata nu a solicitat ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, având în vedere că nu a recunoscut învinuirea adusă, apreciind că nu se face vinovată de fapta reținută în sarcina sa.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, s-a procedat la audierea martorilor EE, CCCşi EE.

Instanţa a încuviinţat, la cererea inculpatei, administrarea probei cu expertiza pentru detectarea comportamentului simulat, însă s-a constatat imposibilitatea administrării acesteia din cauza stării de sănătate a inculpatei.

De asemenea, din oficiu s-a dispus ataşarea fişei de cazier judiciar a inculpatei, f. 8.

Analizând materialul probator administrat în cursul procesului penal, instanţa reţine următoarele:

În fapt, aşa cum rezultă din procesul – verbal de sesizare din oficiu întocmit la data de …, organele de poliţie din cadrul Poliţiei Oraşului DD au fost sesizate prin SNUAU 112 de către numitul EE cu privire la faptul că, la data indicată anterior, în intervalul orar 17:30-18:00, persoane necunoscute, prin aruncarea unor sticle de un litru, goale, au spart luneta spate a autoturismului marca Opel Astra cu numărul de înmatriculare … aparţinând numitului BBşi luneta spate a autoturismului marca Volkswagen Jetta cu numărul de înmatriculare …. aparţinând numitului CC, f. 2 ds up.

În termenul legal de introducere a plângerii prealabile, persoanele vătămate BBşi CC au formulat plângere prealabilă pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, f. 3 şi 7 ds up.

Fiind audiată în calitate de persoană vătămată, BBa declarat că, în data de 01.01.2018, în jurul orei 17:00, a mers în vizită la prietenul său EE. La plecare a constatat că luneta spate a autoturismului său, marca Opel Astra cu numărul de înmatriculare …, era spartă, iar, în interior, pe bancheta din spate, era o sticlă de vin de 1 litru, inscripţionată Cotnari. Nu a constatat lipsa unor bunuri din interiorul autoturismului. În mod similar, şi maşina numitului CC, aflat şi el în vizită la EE, prezenta luneta distrusă, f. 5-6 ds up.

Fiind audiat în calitate de persoană vătămată, CC a declarat organelor de urmărire penală că în data de 01.01.2018, în jurul orei 14:00, a mers în vizită la prietenul său EE. La plecare a constatat că luneta spate a autoturismului său, marca Volkswagen Jetta cu numărul de înmatriculare …, era spartă, iar, în interior, pe bancheta din spate, era o sticlă de vin de 1 litru, inscripţionată Cotnari. În mod similar, şi maşina numitului Constantin Petru Marius, aflat şi el în vizită la EE, prezenta luneta distrusă. Persoana vătămată a mai declarat că îi bănuieşte pe soţii FFşi AA de săvârşirea faptelor, vecinii martorului EE , care au avut divergenţe cu acesta, f. 9 ds up.

Martorul EE a declarat organelor de urmărire penală că în data de 01.01.2018, la domiciliul său din loc DD au venit cu persoanele vătămate însoţite de prietenele acestora. La plecare, acestea au constatat că aveau lunetele autoturismelor personale sparte. Martorul a mai declarat că este posibil ca fapta de distrugere să fie săvârşită de soţii …, întrucât între el şi aceştia există o situaţie conflictuală mai veche, vecinii săi reclamându-l de mai multe ori la poliţie pentru fapte pe care nu le-a comis. Totodată, martorul a mai declarat că soţii … sunt consumatori de vin marca Cotnari şi că la o săptămână după comiterea faptei l-a văzut pe FFaruncând sticle de vin peste gardul din faţa magazinului aparţinând lui CC, apreciind că vor să-şi construiască un alibi, pentru a îngreuna ancheta poliţiei, f. 37-38 ds up.

În faţa instanţei de judecată, martorul EE a declarat că, după incident, a auzit-o pe inculpata AA reproşându-i lui FFcă el a spart geamurile autoturismelor. A mai completat că cei doi soţi se ceartă şi se jignesc des, având în vedere că FFeste în vârstă şi are probleme de sănătate, inculsiv de natură psihică, f. 41.

Martorul CCCa declarat că este angajată în calitate de vânzător la magazinul … şi că, în data de .. sau .., la magazin s-a prezentat inculpata AA care a achiziţionat o sticlă de vin de 1 litru marca Cotnari Vin Selecţionat. A mai arătat că inculpata şi soţul său achiziţionează, în mod fregvent acest tip de băutură, pe care o consumă la domiciliul lor, f. 40-41 ds up. În faţa instanţei, martorul a revenit parţial asupra declaraţiei arătând că inculpata obişnuia să cumpere vin. Nu îi vindea martorului FFpentru că acesta are probleme de natură psihică, în sensul că este o persoană agresivă. A mai adăugat că l-a văzut pe FFaruncând cu sticle goale de vin marca Cotnari peste un gard, în curtea liceului, f. 40.

Aspectele sesizate de martorul EE şi de persoanele vătămate BBşi CC, au fost confirmate de constatările efectuate cu ocazia cercetării efectuate la faţa locului. Astfel, aşa cum rezultă din procesul verbal întocmit la data de 01.01.2018 şi planşa foto aferentă acestuia, organele de cercetare penală au constatat că în faţa imobilului situat pe .s….din oraş DD, pe partea dreaptă a direcţiei de mers dinspre str. ….., erau staţionate trei autoturisme – ale martorului EE şi ale celor două persoane vătămate. Procedând la examinarea acestora s-a constatat că autoturismul marca Opel Astra cu numărul de înmatriculare … aparţinând numitului BBşi autoturismului marca Volkswagen Jetta cu numărul de înmatriculare … aparţinând numitului CC, prezentau urme de distrugere la nivelul lunetei. În interiorul celor două vehicule a fost identificată câte o sticlă de 1 litru, marca Cotnari, f. 12-19 ds up.

Cu ocazia cercetării la fața locului au fost ridicate din cele două autoturisme sticlele de 1 litru cu etichetă de culoare galbenă inscripționată ,,COTNARI  Vin Selecționat” și au fost prelevate de pe acestea 3 urme papilare.

Martorul EE, soţul inculpatei, a confirmat faptul că în data de 31.12.2017 soţia sa a cumpărat o sticlă de vin marca Cotnari, pe care au consumat-o după care a aruncat recipientul la tomberon. De asemenea, acesta a recunoscut că între familia sa şi vecinul EE există o relaţie conflictuală, f. 44 ds up.

În faţa instanţei martorul FFşi-a nuanţat declaraţia, completând că după ce au consumat sticlele de vin, s-a ameţit (pentru că nu rezistă la băutură), a luat recipientele şi le-a pus lângă gardul ce desparte proprietatea sa de a martorului EE. A mai declarat că nu cunoaşte cine a săvârşit fapta, că putea oricine să ia cele două sticle de lângă gard, fiind suficient să se aplece peste gard şi să ajungă la ele, că nu le cunoaşte pe cele două persoane vătămate, iar dacă ar fi avut intenţia să-i facă rău vecinului său, îi cunoştea maşina acestuia. Martorul a mai adăugat că „putea oricine să spargă lunetele şi mi se pare cidat că amprente nu au fost găsite pe gâtul sticlei”, ci la jumătate, f. 53.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpata a recunoscut că a achiziţionat o sticlă de vin de la …., însă nu a aruncat cu aceasta în cele două autoturisme. În faţa instanţei a mai arătat că, în ziua de 31 decembrie 2017 a consumat vinul cu soţul său, iar recipientele le-a lăsat în bucătărie. A doua zi a văzut că nu mai sunt cele două recipiente, l-a întrebat pe soţul său de ele, care i-a spus că nu ştie ce s-a întâmplat cu ele. Totodată, aceasta a adăugat că soţul său are pierderi de memorie, f. 13.

Instanţa a încuviinţat, la cererea inculpatei, administrarea probei cu expertiza pentru detectarea comportamentului simulat, însă s-a constatat imposibilitatea administrării acesteia din cauza stării de sănătate a inculpatei.

Pentru identificarea persoanelor ale căror urme erau pe sticlele ridicate, s-a procedat la amprentarea inculpatei AA, soţului acesteia EE, persoanelor vătămate și martorei GG. În urma comparării amprentelor în banca de date a sistemului AFIS, s-a comunicat că fragmentul de urmă papilară ridicat în data de 01.01.2018 cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei privind distrugerea lunetelor autoturismelor cu nr. de înmatriculare ...și ..., a fost creat de AA, f. 23 ds up.

Potrivit raportului de constatare criminalistică nr.... din 09.02.2018, s-a stabilit că urma papilară indicată prin litera ,,A” a fost creată de palma de la mâna dreaptă, zona hipotenară, a numitei AA. Urma papilară indicată prin litera ,,B” nu prezintă suficiente elemente caracteristice individuale pentru identificarea sursei de origine. Urma papilară indicată prin litera ,,C” nu a fost creată de numita AA, f. 27-33 ds up.

Lecturând considerentele rechizitoriului, se constată, în ceea ce priveşte acuzaţia adusă inculpatei AA, că aceasta se întemeiază, în principal, pe amprentele ridicate de pe unul din recipientele din sticlă găsite în interiorul autoturismului persoanei vătămate şi pe faptul că inculpata şi soţul acesteia, FFs-ar afla într-o relaţie de duşmănie cu martorul EE.

Instanţa apreciază că nu există probe în sensul că inculpata ar fi săvârşit infracţiunea de distrugere în formă continuată, cu cele două acte materiale.

Este adevărat că în cauză s-a dispus efectuarea unei constatări criminalistice dactiloscopice, iar potrivit concluziilor raportului de constatare s-a stabilit că urma papilară identificată pe recipientul de sticlă găsit în autoturismul marca Volkswagen Jetta cu numărul de înmatriculare .. aparţinând persoanei vătămate CC, indicată prin litera ,,A” a fost creată de palma de la mâna dreaptă, zona hipotenară, a numitei AA.

Cu toate acestea, instanţa nu poate acorda acestei probe o valoare hotărâtoare, având în vedere şi celelalte probe existente la dosar.

Coroborarea acestui rezultat cu faptul că inculpata se află în stare conflictuală cu martorul EE (vecinul inculpatei, la care veniseră în vizită cele două persoane vătămate), nu este suficientă pentru a aprecia, dincolo de orice îndoială rezonabilă, împrejurarea că fapta ce i se pune în sarcină inculpatei, ar fost cu adevărat săvârşită de către acesta.

Instanţa reţine în favoarea inculpatei şi nu împotriva ei, împrejurarea că aceasta a cumpărat cu o zi înainte de săvârşirea faptei o sticlă de vin marca Cotnari de la magazinul SC MOC Dioda Service SRL, aşa cum rezultă din declaraţia inculpatei, a martorilor Niţă Constantin şi GG, motiv pentru care amprenta a fost găsită pe recipientul de sticlă.

De asemenea, instanţa reţine şi depoziţia martorului EE, care declară că după incident, a auzit-o pe inculpata AA reproşându-i lui FFcă el a spart geamurile autoturismelor. De altfel, şi inculpata a susţinut aceleaşi aspecte în şedinţa publică din data de 08.10.2019.

Instanţa mai reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 103 alin. 2 teza finală Cod de procedură penală „Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.”

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală „Condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

Se impune, aşadar, a reda conţinutul dispoziţiilor art. 4 Cod procedură penală, care detaliază principiul constituţional potrivit căruia orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă, iar după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului.

În temeiul acestui principiu, în cazul în care probele referitoare la vinovăţia inculpatului nu sunt certe, complete şi sigure, se impune aplicarea regulii potrivit căreia orice îndoială profită celui acuzat (in dubio pro reo), iar soluţia va fi achitarea inculpatului de către instanţa de judecată, deoarece simpla învinuire nu înseamnă şi stabilirea vinovăţiei.

Chiar dacă s-au administrat probe în sprijinul învinuirii aduse unei persoane, dacă îndoiala persistă în ce priveşte vinovăţia acesteia, aceasta echivalează cu o probă pozitivă de nevinovăţie, astfel că inculpatul trebuie achitat.

Instanţa subliniază, în final, că se impunea ca vinovăţia inculpatei AA să rezulte din ansamblul de probe administrat în cauză, în condiţiile în care probele nu au o valoare prestabilită (conform art. 103 Cod procedură penală) şi, întrucât nu şi-a putut forma convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă este, fără echivoc, cea pe care o înfăţişează realitatea reconstituită ideologic prin intermediul probelor, urmează a interpreta în favoarea inculpatei îndoiala care persistă în legătură cu activităţile ilicite care au format obiectul acuzaţiei penale.

Un argument suplimentar rezidă şi în faptul că, pe parcursul urmăririi penale, s-a conturat posibilitatea ca autorul faptei să fie martorul EE. De altfel, acesta are două declaraţii contradictorii cu privire la ce a făcut cu cele două recipiente de sticlă. În cursul urmăririi penale acesta declară că le-a aruncat la gunoi, în faţa instanţei declarând că le-a pus lângă gardul ce desparte proprietatea sa de a vecinului EE.

Instanţa reţine că nu a fost administrată nicio probă cu caracter definitoriu în dovedirea vinovăţiei inculpatei AA.

Coroborând toate aspectele reţinute, instanţa conchide că probele în acuzare, analizate în detaliu în cuprinsul prezentei hotărâri, nu au un caracter direct, cert şi decisiv în privinţa inculpatei AA, astfel că, deşi amprenta acesteia a fost găsită pe unul din recipientele de sticlă, nu se poate apela exclusiv la prezumţii pentru a-i atrage răspunderea penală (prezumţia că ea ar fi săvârşit şi cele două acte de distrugere).

Aşa fiind, în temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 litera c) Cod procedură penală, se va dispune achitare inculpatei AA, fiica lui Găborici Vasile şi Marița, născută la data de 11.06.1950 în com. …, cetăţean român, studii gimnaziale, căsătorită, fără antecedente penale, pensionară, domiciliată în DD, str. .., în ce priveşte săvârşirea infracţiunii de distrugere în formă continuată (două acte materiale) faptă prev. și ped. de art. 253 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, întrucât nu există probe că inculpata a săvârşit infracţiunea.

Având în vedere soluţia pe latură penală, în temeiul art. 25 alin. 5 Cod procedură penală, va lasa nesoluţionată acţiunea civilă exercitată în procesul penal de părţile civile civile BB.), CC ..

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Calea de atac împotriva prezentei sentinţe penale este apelul, care se poate exercita în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei, conform art. 408 şi următoarele Cod procedură penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 litera c Cod procedură penală, achită pe inculpata AA, ….., cetăţean român, studii gimnaziale, căsătorită, fără antecedente penale, pensionară, domiciliată în DD, str. Libertății, nr.328, jud. Neamţ, în ce priveşte săvârşirea infracţiunii de distrugere în formă continuată (două acte materiale) faptă prev. și ped. de art. 253 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, întrucât nu există probe că inculpata a săvârşit infracţiunea.

În temeiul art. 25 alin. 5 Cod procedură penală, lasă nesoluţionată acţiunea civilă exercitată în procesul penal de părţile civile civile BB(.. CC ..

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 19.12.2019.