Nulitate titlu de proprietate – lipsă cerere de stabilire a dreptului de proprietate, nemenţionare titular în anexa de validare.

Prin cererea înregistrată la data de 08.11.2018 sub nr. ...../866/2018 pe rolul Judecătoriei Paşcani, reclamantul P.I. a chemat în judecată pârâţii B.(B) P. şi Comisia judeţeană Iaşi, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună nulitatea absolută parţiale a titlului de proprietate nr. 827/04.10.1994 în sensul radierii din acesta a pârâtului B.(B) P., persoană neîndreptăţită la reconstituire, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul arată că la data de 09.07.1979 a decedat F.C., cunoscut şi sub numele de P.. Cu ocazia dezbaterii succesiunii la Notariatul de Stat local Paşcani, dosar nr. 52/1980, s-a emis certificatul de moştenitor nr. 62 din data de 29.02.1980. În certificatul de moştenitor au fost declaraţi ca moştenitori acceptanţi: P.I.(tatăl său), în calitate de fiu şi B.V, în calitate de nepot de fiică. Au fost străini de succesiune: F.E., P.P., P.V., P.M., F. P. A., P.A., C.I. (I.), B. A., B.M., cu declaraţii de renunţare si G. M., B.P. si B.A., conform art. 700 Cod civil.

Cu ocazia dezbaterii succesiunii, la data de 18.02.1980, în dosarul nr. 52/1980, B.P. (B.) a declarat că de la F.C.(cunoscut şi sub numele de P.), din Ş., nu a luat absolut nimic şi nu are nicio pretenţie, pentru că nu este moştenitor, întrucât are copii care are această calitate. Separat de aceasta, s-a menţionat că încă de la vârsta de şapte ani a fost luat de B. C.. De altfel, a fost şi înfiat, el pierzând astfel legătura cu familia biologică. Pe rolul Judecătoriei Paşcani a fost înregistrat dosarul nr...../866/2015, în care a avut calitatea de reclamant şi a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate cu nr. 827 din data de 04.10.1994, în sensul radierii din anexa nr. 3 moştenire, dar şi din titlul de proprietate a numiţilor F.E., P.A., F.A., P.V., P.P., P.M., C.I. (I.) şi B.M..

Prin sentinţa civilă nr. .../2016, s-a admis acţiunea formulată de reclamant, sentinţa fiind definitivă prin decizia civilă nr. .../25.09.2017 a Tribunalului Iaşi şi s-a constatat nulitatea absolută parţială atât a hotărârii comisiei judeţene din anul 1991 cu privire la anexa nr. 3 de validare, poziţia nr. 147/275 privind pe moştenitorii lui P. C., în sensul radierii din anexă a celor menţionaţi, dar şi nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 827 din data de 04.10.1994 cu privire la titularii persoane neîndreptăţite la reconstituire F.E., P.A., F.A., P.V., P.P., P.M., C.I. (I....) şi B.M., dispunându-se radierea din titlu a acestora.

Verificând documentaţia titlului de proprietate care a fost depusă la dosar de comisia judeţeană de fond funciar, se poate observa că B.P. (B.P.) nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma defunctului F.C.(P.), el neavând de altfel această calitate de moştenitor şi nu figurează în anexa de validare ca moştenitor, însă a fost greşit menţionat în titlu şi, pe cale de consecinţă, se impune radierea lui din titlu. În anexa de validare figurează P.V., P.P., P.M., C.I., P.I. P.A., F.A., F.E., P. E., B.M. şi B.V, dintre aceştia cei pe care i-a menţionat mai sus (respectiv opt) sunt radiaţi din anexă.

Potrivit Legii nr. 18/1991 (art. 8), stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere. Drept urmare, orice persoană îndreptăţită formulează cerere de reconstituire, dovedindu-şi dreptul cu înscrisuri, în aşa fel încât să se poată valida prin hotărârea comisiei judeţene care are drept componentă adresa de validare dreptul de proprietate ca autor sau moştenitor.

Pârâtul este persoană neîndreptăţită la reconstituire în sensul Legii nr. 18/1991 şi se impune constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului, dispunând radierea din titlu a acestuia.

Titlul de proprietate în original a fost ridicat de unul din cei care este radiat prin hotărâre judecătorească definitivă, respectiv de P.P., cu moştenitorii: P. C. şi P. D., care au refuzat să-i predea titlul şi au fost acţionaţi în judecată pentru obligaţie de a face, respectiv predarea titlului. Dosarul are nr. /.....866/2018 şi termen la data de 13.11.2018, de pe rolul Judecătoriei Paşcani.

La data de 04.12.2018 pârâtul B.(B) P. a depus întâmpinare.

Arată acesta că a fost chemat în judecată ca pe baza probatoriului administrat să se dispună constatarea nulităţii parţiale a titlului de proprietate nr. 827/04.10.1994 in sensul excluderii sale, motivat de faptul ca nu ar fi îndreptăţit să fie trecut pe titlu deoarece nu ar fi formulat cerere de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991.

Reclamantul a mai promovat în anul 2015 o acţiune similară prin care a solicitat acelaşi lucru atât în ceea ce îl priveşte, cât şi în ceea ce-i priveşte pe ceilalţi titulari. Prin sentinţa civilă nr. ...01.07.2016 a Judecătoriei Paşcani, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. ..../25.09.2017 a Tribunalului Iaşi, instanţa a stabilit care sunt persoanele îndreptăţite să rămână pe titlu, printre acestea aflându-se şi pârâtul.

Drept urmare, înţelege să invoce excepţia autorităţii de lucru judecat raportat la obiectul acţiunii, la părţi şi la temeiul de drept.

Menţionează faptul că la data dezbaterii succesiunii de pe urma defunctului F.C.nu a fost citat şi nu a dat nicio declaraţie expresă autentică de renunţare la succesiune, declaraţia despre care face vorbire reclamantul în cuprinsul acţiunii, nu-i aparţine, persoana înscrisă în declaraţie se numeşte „B. P.,, şi nu a fost menţionată în certificatul de moştenitor.

Această declaraţie nu este scrisă de dânsul, nu este ştampilată şi nu rezultă că ar fi fost înregistrată la Notariatul de Stat Paşcani Judeţul Iaşi, Dosar nr. 52/1980, unde a avut loc dezbaterea succesiunii. Declaraţia de renunţare trebuia să fie înregistrată în registrul special de renunţări şi acceptări la succesiune respectiv în certificatul de moştenitor nr. 62/29.11.1980, emis pe urma defunctului F. (P. ) C.cu declaraţie de renunţare sau acceptare. Certificatul menţionează trei moştenitori neacceptanţi, conform art.700 Cod civil : G. M., B.P. şi B. A., în concluzie, susţinerea reclamantului fiind fără temei.

Aceasta fiind situaţia, consideră aplicabile dispoziţiile art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1999: "Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei." Prin Decizia nr. XI din 5 februarie 2007 cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 18/1991, republicata, referitoare la posibilitatea repunerii in termenul de acceptare a succesiunii a succesibililor care au renunţat la moştenire, s-a statuat că: beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 din Codul civil, iar nu şi cei care au renunţat la moştenire.

Cât priveşte cererea de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma defunctului F. (P.) C., menţionează faptul că în cererea anexată de reclamant la acţiune, acesta nu figurează ca solicitant, solicitant fiind numitul P. I., în calitate de fiu al defunctului F. (P.) C.. Reclamantul nu apare în cerere în calitate de nepot de fiu şi ca atare nu ar avea ce căuta pe titlul de proprietate. In cerere figurează înscrisă defuncta B. E., respectiv mama pârâtului, în calitate de fiică a defunctului F. (P.) C.., pe care o moşteneşte.

Susţinerile reclamantului referitoare la faptul ca nu a formulat cerere de reconstituire sunt nefondate, deoarece a făcut acest lucru, prin cererea nr. 275/18.03.1991 alături de moştenitorii: B.V., B.M., B. E., C.I., P. I., P.A., F.A. şi F.E..

In ce priveşte susţinerea reclamantului că şi-a pierdut legătura cu mama biologică datorită faptului că a fost înfiat, precizează că nu s-a întâmplat acest lucru, fiind o înfiere ce s-a produs ulterior aplicării Legii nr. 18/1991, conform sentinţei civile nr.... /1993 a Judecătoriei Paşcani pe care o anexează în copie.

Menţionează că a formulat cerere şi în nume propriu pentru care va depune ulterior documente în acest sens, dar consideră că, din eroare, nu a fost trecut în anexă.

Precizează că şi dânsul este îndreptăţit la terenul rămas de pe urma defunctului F. (P.) C. în aceeaşi măsură ca şi reclamantul.

Din tot probatoriul ce va fi administrat în prezenta cauză rezultă foarte clar că atât reclamantul, cât şi pârâtul sunt nepoţi ai defunctului F.(P.) C. şi tocmai pentru acest lucru au fost înscrişi în titlul de proprietate cu respectarea procedurii prevăzute de Legea nr. 18/1991.

La data de 06.12.2018 pârâta Comisia judeţeană Iaşi a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei coparticipării procesuale obligatorii. Potrivit art.59 C.Pr.Civ. "Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură."

În toate situaţiile în care se solicită rectificarea, modificarea sau anularea unui act juridic - aşa cum în speţa de faţă se solicită modificarea/rectificarea unui titlu de proprietate - chemarea în judecată a tuturor părţilor implicate în emiterea acestuia, iar în special a titularilor/tuturor moştenitorilor titularilor dreptului înscris în titlu reprezintă o condiţie necesară, constituind un caz de coparticipare procesuală obligatorie, iar ignorarea acestui aspect conduce la respingerea acţiunii pentru lipsa coparticipării procesuale.

Necesitatea chemării în judecată a titularilor/beneficiarilor dreptului înscris în actul juridic a cărui modificare/rectificare se solicită rezidă în necesitatea asigurării acestuia a tuturor garanţiilor principiului dreptului la un proces echitabil.

Astfel, întrucât titlul de proprietate nr.827/1994 este emis pe numele mai multor persoane (chiar şi după pronunţarea sentinţei civile nr. .../01.07.2016 a Judecătoriei Paşcani în dosarul nr. 3699/866/2015, definitivă prin decizia civilă nr. ..../25.09.2017 a Tribunalului Iaşi), menţionează că este necesar ca toate aceste persoane sau toţi moştenitorii lor, acolo unde este cazul, să fie citate/citaţi în cauză.

 Pe fondul cauzei, menţionează că potrivit art.8 din Legea nr.18/1991, forma iniţială "Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin,reconstituirea dreptului de proprietate sau construirea acestui drept.

De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.

Stabilirea dreptului de proprietate se face, ia cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

Prin familie se înţeleg soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor."

Arată că potrivit art.35 alin.(l) din H.G.nr.131/1991, republicată, în vigoare la data emiterii titlului de proprietate contestat "Pe buza documentaţiilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, comisia judeţeană, după operaţiunea de validare, emite titlul de proprietate, conform modelului anexă nr.27.".

Prin urmare, titlul de proprietate se emite pe numele persoanelor care au urmat procedura speriată prevăzută de Legea nr.18/1991 si le-a fost reconstituit/constituit dreptul de proprietate (figurează în anexa de validare).

Menţionează că potrivit art.58 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare "Pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îi va înlocui sau îl va desfiinţa."

La data de 18.12.2018 reclamantul a depus răspuns la întâmpinări, făcând următoarele precizări.

Cu privire la întâmpinarea comisiei judeţene de fond funciar, se invocă excepţia lipsei coparticipării procesuale obligatorii, comisia judeţeană menţionând, ca de altfel în toate întâmpinările ce reprezintă copy-paste după un exemplar existent probabil în arhiva respectivei comisii, neverificându-se acţiunea promovată de reclamant şi ignorându-se şi dispoziţiile art. 643 Cod civil, care reglementează posibilitatea ca orice coindivizar să stea singur în justiţie în orice calitate, în orice pricină, chiar revendicare.

A menţionat că deja prin sentinţa civilă nr. 1265/2016 s-a admis acţiunea formulată de reclamant, sentinţa fiind definitivă prin decizia civilă nr. 1436 din data de 25.09.2017 a Tribunalului Iaşi şi s-a constatat nulitatea absolută parţială, radiindu-se din titlu persoanele neîndreptăţite la reconstituire. Această sentinţă a fost depusă la dosar, astfel încât F.E., P.A., F.A., P.V., P.P., P.M., C.I. (I.) şi B.M. au fost radiaţi din titlu, părţi în dosar fiind şi moştenitorii celor care au decedat din cei menţionaţi.

În aceste condiţii, pe titlul de proprietate mai figurează reclamantul, P. I., a cărui moştenitor este doar reclamantul în calitate de fiu, B.V, pârâtul B. (B.) P. nefigurând în actele de reconstituire, însă apare menţionat pe titlul de proprietate. Drept urmare, dat fiind că reclamantul este moştenitorul lui P. I., că pârâtul B. (B.) Pe. nu este persoană îndreptăţită la reconstituire şi că doar B.V nu a fost menţionat pentru nulitatea absolută a titlului de proprietate, însă nu-l priveşte pe B.V, excepţia lipsei coparticipării procesual pasive obligatorii invocată este total neîntemeiată şi trebuie respinsă.

Este aberantă susţinerea comisiei judeţene de a indica toate persoanele care au fost radiate din titlu printr-o hotărâre judecătorească definitivă ca pârâţi în prezenta cauză.

În ce priveşte susţinerea comisiei judeţene potrivit căreia va modifica, înlocui sau desfiinţa titlul după hotărârea judecătorească definitivă, are convingerea că, faţă de actele pe care le-a depus şi care au fost înaintate, s-a înţeles că persoana pârâtă în prezenta cauză nu a urmat procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991, nu este persoană îndreptăţită la reconstituire şi trebuie îndepărtată din titlu.

Cu privire la întâmpinarea depusă de B. (B.) P., înţelege să solicite respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată fără temei şi dintr-o lipsă de analiză temeinică a documentelor depuse, neînţelegându-se că în dosarul menţionat, în care s-a pronunţat sentinţa arătată, pârâtul din prezenta cauză a fost chemat nu pentru a fi radiat din titlu, deci doar pentru că era menţionat în titlul de proprietate, radierea sau nulitatea parţială a titlului a privit acele persoane pe care le-a menţionat.

Pentru a fi operantă excepţia autorităţii de lucru judecat, trebuie să fie aceleaşi părţi, aceeaşi cauză, acelaşi obiect. Or, nu sunt îndeplinite aceste condiţii. Drept urmare, excepţia este neîntemeiată şi trebuie respinsă. Excepţia autorităţii de lucru judecat nu se raportează la obiect, la părţi şi la temeiul de drept. Pârâtul este în eroare sau este de rea-credinţă, cum a fost de obicei. Nu interesează cele susţinute de pârât cu privire la aşa-zisa succesiune ce s-ar fi dezbătut de pe urma lui F.C., iar precizarea cu privire la acea declaraţie din anul 1980 dovedeşte din nou reaua-credinţă a acestui pârât, pentru că declaraţia îi aparţine, este completată cu datele de identificare ale pârâtului, iar în întâmpinare, deşi dispoziţiile Codului de procedură civilă privesc în mod expres la art. 205 că trebuie indicat CNP-ul celui care depune întâmpinare, tocmai pentru a lăsa impresia că nu este vorba de pârât, a omis să indice codul numeric personal.

S-a referit în acţiune şi la acea declaraţie tocmai pentru a arăta că, deşi el tot timpul a pretins că ar fi formulat cerere de reconstituire, acea declaraţie există în dosarul succesoral, însă pentru a verifica temeinicia înscrierilor în titlul de proprietate a persoanelor îndreptăţite, în mod logic este necesar să existe cererea de reconstituire şi să se urmeze procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991. Or, în mod cert pârâtul nu a formulat o astfel de cerere de reconstituire, nefiind menţionat nici în anexă, dar nici în cerere.

În anexa nr. 3 validare de pe urma lui P. C., la poziţia nr. 147, număr din anexă 275 apar menţionaţi P.V., P.P., P.M., C.I., P. I., P.A., F.A., F.E., P.I., B. V. si B. M.. Cererea de reconstituire nu-l menţionează şi pe pârâtul din prezenta cauză, el neformulând cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate şi, în atare condiţii, fiind persoană neîndreptăţită la reconstituire şi în mod logic trebuie radiat din titlu.

Susţinerea acestuia că reclamantul nu ar apărea în cerere în calitate „de nepot de fiu şi, ca atare, nu ar avea ce căuta pe titlul de proprietate''' este lipsită de temei pentru că se poate observa că pe cerere figurează alături de ceilalţi moştenitori, este menţionat în anexa nr. 3 validare. Drept urmare, înscrierea sa în titlu ca titular, dar şi ca moştenitor este justificată. Susţinerea pârâtului că apare în cererea cu nr. 275 din data de 18.03.1991 alături de restul moştenitorilor este fără nicio valoare în cauza de faţă.

Cererea cu nr. 275/1991 menţionează în mod clar persoanele care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, aceştia fiind P.V., P.P., P.M., C.I., P. I., P.A., F.A., F.E. şi apare şi B. E., care era decedată, iar moştenitorii sunt, după cum apare în cerere: I., B.M. şi V., B.M. fiind radiat din titlu.

Drept urmare, nu apare pe nicio cerere B. (B.) P.. El nu are îndreptăţire la reconstituirea dreptului de proprietate, nu există nicio cerere de reconstituire în nume propriu şi este făcută cu rea-credinţă şi precizarea că din eroare nu apare în anexă. Nu s-a respectat procedura prevăzută de Lega fondului funciar. Pârâtul nu este persoană îndreptăţită la reconstituire şi trebuie radiat din titlu.

Având în vedere că pe titlu mai apare doar B.V, înţelege să-l cheme în judecată şi pe acesta în calitate de pârât, hotărârea urmând să-i fie opozabilă.

La solicitarea instanţei, OCPI Iaşi şi comisia judeţeană au înaintat la dosar documentaţia ce a stat la baza emiterii titlului contestat.

La termenul din 20.02.2019 instanţa a luat act de modificarea acţiunii de către reclamant, a introdus în cauză în calitate de pârât pe numitul B.V, i-a comunicat acestuia cererea de chemare în judecată, întâmpinările şi răspunsul la întâmpinări, punându-i în vedere să depună întâmpinare, însă acesta nu s-a conformat.

A fost ataşat dosarul nr. 3699/866/2015 al acestei instanţe.

La termenul din 22.05.2019 instanţa a respins excepţia lipsei coparticipării procesuale obligatorii invocată de comisia judeţeană Iaşi şi excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâtul B. P. pentru motivele consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată.

În susţinerea cererii instanţa a încuviinţat reclamantului proba cu înscrisuri şi interogatoriul pârâtului B. P., iar acestuia din urmă proba cu înscrisuri.

A fost interogat pârâtul B. P..

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea nr. 275/18.03.1991 ( f. 70) „moştenitorii lui C.P.” - B.V, B.P., B.M., B. E., C.I.,  P. I., P.A.,  F.A. şi F.E. - au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după autorul arătat.

Prin cererea nr. 528/08.03.1991 ( f. 71) „moştenitorii lui F. P. C.l” – P.V., P.P., P.M., B. E., C.I.,  P. I., P.A.,  F.A. şi F.E. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 4,77 ha.

Prin hotărârea Comisiei judeţene Iaşi fără număr din 1991 au fost validate cererile de reconstituire, P.V., P.P., P.M., C.I., P. I, P.A., F.A., F.E., P.I., B.M. şi B.V fiind înscrişi în anexa 3 la poziţia 147/275, ca moştenitori ai lui P. C. (f.72).

La data de 04.10.1994 a fost emis titlul de proprietate nr. 827 pe numele B.P., B.M., B.V, F.E., P.I., P.A., F.A., P.V., P.P., P.M., C.I., P. I.

Prin sentinţa civilă nr. ..../01.07.2016 a Judecătoriei Paşcani, pronunţată în dosarul nr. ..../866/2015, rămasă definitivă prin decizia nr. .../25.09.2017 a Tribunalului Iaşi a fost admisă acţiunea formulată de reclamant şi s-a constatat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 827/04.10.1994 cu privire la titularii persoane neîndreptăţite la reconstituire F.E., P.A., F.A., P.V., P.P., P.M., C.I. şi B.M.,  dispunându-se radierea din titlu a acestora.

De asemenea, s-a constatat nulitatea absolută parţială a hotărârii Comisiei judeţene de fond funciar Iaşi fără număr din anul 1991 aferentă comunei A.I.C, respectiv cu privire la anexa 3 de validare  poziţia 147/ 275 – privind moştenitorii autorului P. C. şi s-a dispus radierea din anexa 3 – poziţia 147/275 a numiţilor F.E., P.A., F.A., P.V., P.P., P.M., C.I. şi B.M..

Ca urmare, în momentul de faţă în acest titlu de proprietate mai figurează înscrişi B.P., B.V, P.I., P. I.

P.I.a decedat la data de 19.06.1994, iar reclamantul este fiul acestuia ( după cum rezultă din actele de stare civilă depuse în copie în dosarul...../866/2015).

Reclamantul solicită radierea din titlu a numitului B. (B. ) P., arătând că acesta nu este persoană îndreptăţită la reconstituire, nu a formulat cerere de reconstituire şi nu figurează în anexa de validare.

Potrivit certificatului de deces de la fila 12 dosar, F.C. a fost fiul lui I. şi C. şi a decedat la 09.07.1979.

Niciuna din părţi nu a negat că P. C. (indicat în cererile de reconstituire) nu a fost una şi aceiaşi persoană cu F.C.(după care a fost emis certificatul de moştenitor nr. 62/1980).

Potrivit certificatului de moştenitor nr. 62/ 0.02.1980 (f. 23) au rămas ca moştenitori acceptanţi ai defunctului F.C.fiul, P.I.şi nepotul de fiică- B.V.

În acelaşi certificat se indică moştenitori renunţători: F.E. (declaraţia 60/1980), P.P. (declaraţia 61/1980), P.V. (declaraţia 62/1980), P.M. (declaraţia 63/1980), F. P.A.(declaraţia 64/1980), P.A. (declaraţia 229/1980), C.I. (declaraţia 230/1980), B. A. (declaraţia 231/1980) şi B.M. (declaraţia 232/1980).

Tot din certificat rezultă că au fost şi trei moştenitori neacceptanţi (conform art. 700 Cod civil) : G. M., B.P. şi B. A..

Prin sentinţa civilă nr. ..../1993 a Judecătoriei Paşcani s-a încuviinţat înfierea de către B. C. şi B. M. a numitului B.P., fiul lui B.P. şi B. E., cu efectele unei filiaţii fireşti.

Conform art. 79 al. 2 din Codul familiei în vigoare la data de pronunţării acestei sentinţe de la data înfierii cu efectele unei filiaţii fireşti, înfiatul devine rudă cu rudele celor care înfiază, ca un copil firesc al acestora din urmă, iar drepturile şi îndatoririle izvorâte din filiaţie între cel înfiat şi părinţii săi fireşti şi rudele acestora încetează.

Prin urmare, pârâtul B. P. avea vocaţie succesorală la moştenirea lui F. ( P. ) C., la data deschiderii succesiunii acestuia nefiind încă înfiat.

Conform art. 13 alin.2 din Legea 18/1991 :”Moştenitorii care nu-şi pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi ca au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.”.

Conform deciziei nr. 11/05.02.2007 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, privind aplicarea dispoziţiilor art.13 din Legea 18/1991, referitoare la posibilitatea repunerii în termenul de acceptare a succesiunii a succesibililor care au renunţat la moştenire se arată :”beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 din Codul civil, iar nu şi cei care au renunţat la moştenire.”

Faţă de aceste dispoziţii, instanţa constată că atâta timp cât nu a renunţat în mod expres la moştenirea lui F.C., fiind menţionat ca fiind doar moştenitor neacceptant, pârâtul B. ( fost B.) P.era îndreptăţit să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după acest autor.

Potrivit dispoziţiilor art. 8 din legea 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere.

În cuprinsul întâmpinării pârâtul pretinde că este îndreptăţit să figureze în titlu întrucât mama sa, B. E. apare pe cererea de reconstituire, iar el o moşteneşte. Or, mama sa nu a fost înscrisă în anexa de validare şi nici nu putea formula vreo cerere în anul 1981 în condiţiile în care în mod cert aceasta era decedată anterior anului 1980, la dezbaterea succesiunii lui F.C.fiind menţionat pârâtul ca nepot de fiică.

A mai susţinut pârâtul în întâmpinare că a formulat cerere de reconstituire, respectiv cererea nr. 275/18.03.1991. Or, în această cerere nu figurează numele B.P., ci doar B.E., aceasta fiind însă decedată la acel moment după cum am arătat.

A mai susţinut pârâtul şi că a formulat cerere în nume propriu, însă nu a făcut în nici un fel dovada acestor susţineri. Din contră, în cuprinsul răspunsului la interogatoriu acesta arată că nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul ce a aparţinut lui F.C.

Prin urmare, instanţa constată că pârâtul B.(B) P. a fost menţionat în titlul de proprietate contestat fără să fi formulat vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul F. C.şi fără să fi fost menţionat în anexa de validare, astfel că din acest punct de vedere titlul este nelegal emis.

În ceea ce priveşte susţinerile pârâtului referitoare la faptul că nici reclamantul nu avea ce căuta pe titlu întrucât nu figura ca solicitant în cerere, se constată că în cuprinsul sentinţei civile nr. 1265/2016 instanţa a reţinut următoarele: „Chiar presupunând că P.I. nu trebuia înscris în titlul de proprietate şi anexa, instanţa observă că acesta este oricum moştenitorul lui P. I., care nu a renunţat la moştenirea lui F.(P. C.) şi a formulat cerere de reconstituire la legea 18/1991 ce a fost validată prin HCJ din 1991.”

Faţă de considerentele expuse, instanţa constată că în mod nelegal pârâtul B.(B) P. a fost înscris în titlul de proprietate contestat, astfel că acţiunea reclamantului este întemeiată şi va fi admisă.

Instanţa va respinge însă solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului B.(B) P. la plata cheltuielilor de judecată întrucât acesta nu este în culpă pentru faptul că pârâta Comisia judeţeană Iaşi de fond funciar şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile prevăzute de lege şi astfel acesta a ajuns să fie menţionat într-un titlu de proprietate fără să fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate şi fără să figureze în anexa de validare ( reclamantul solicitând în mod expres ca doar acest pârât să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite astfel cum a fost modificată acţiunea formulată de reclamantul P.I., în contradictoriu cu pârâţii B.(B) P.,  B.V.

Constată nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 827/04.10.1994 emis pe numele B.P., B.M., B.V, F.E., P.I., P.A., F.A., P.V., P.P., P.M., C.I., P.I.cu privire la titularul B.P. şi dispune radierea din titlu a acestuia.

Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtului B.(B) P. la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel care se depune la Judecătoria Paşcani în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, .....

PREȘEDINTE,GREFIER,

Domenii speta

Spete similare