Ordonanţă preşedinţială – neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 997 cpc.

Prin cererea înregistrată la data de 21.03.2019 sub nr. ..../866/2019 pe rolul Judecătoriei Paşcani, reclamantul A.V., reprezentat de mandatar A.R. a chemat în judecată pe pârâtul A.N., solicitând să se dispună sistarea lucrărilor de construcţie începute de către acesta fără autorizaţie de construcţie şi pe linia de hotar dintre proprietăţile părţilor până la soluţionarea definitivă a litigiului de fond dintre părţi.

În fapt, se arată că A. I. V. a obţinut titlul de proprietate numărul 133374/12.06.1996 prin reconstituire pentru suprafaţa de 4,8 hectare pe raza comunei S..

Din suprafaţa de mai sus în intravilanul comunei S. sunt incluse 1,2 hectare din care 0,81 hectare sunt amplasate în tarlaua T45 parcelele 1968,1665,1666, 1667 pe teren aflându-se şi o casă de locuit.

Suprafaţa de teren de mai sus este gospodărită de A. V.V. şi fiul său A.R.- deţinătorul procurii speciale.

La data de 5.05.2009 a încetat din viaţă A. I. V. de pe urma acestora rămânând ca moştenitori: A. V.V., A.V. G., B. E. în calitate de fii.

Suprafaţa de teren de 0,81 hectare are următoarele vecinătăţi: nord- B. E., est -DS1932, sud - Rusu I.C., vest – M. E.

Pârâtul A. Ghe. N. deţine titlul de proprietate nr. 133171/16.01.1995 (prin constituire) pentru suprafaţa de teren de 1000 mp intravilan, tarlaua T45, parcela 1664 cu următoarele vecinătăţi: nord – A.V., est - DS 1932, sud – R. Ghe., vest- Ţ. P.

Pârâtul a construit pe latura de nord a proprietăţii un gard despărţitor fără autorizaţie de construcţie ocupând în acest fel şi o parte din proprietatea lui A. I. V..

În prezent a început edificarea unui imobil fără autorizaţie, amplasat pe linia de hotar fără voia proprietarului vecin, proiecţia streşinii acesteia căzând pe proprietatea vecină, afectând dreptul reclamantului de proprietate.

Se impune sistarea lucrărilor de construcţie până la finalizarea litigiului de fond având în vedere faptul că s-a construit fără autorizare, construcţia este amplasată cel puţin pe linia de hotar dacă nu chiar pe proprietatea reclamantului. Construcţia este în faza incipientă.

A solicitat autorităţilor locale luarea de măsuri, prin adresa nr. 4201 din 12.09.2018, fără a primi răspuns la acest demers.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 997 şi art. 630 din N.C.P.C., legea nr. 50 din 1991.

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a prin care a invocat excepţii şi a formulat apărările pe baza cărora solicită respingerea acţiunii, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

A. I. V., prin mandatar A. R., indicând procura specială autentificată sub nr. 2563 din data de 27 august 2018, a solicitat sistarea lucrărilor de construcţii începute, în opinia lui, pe linia de hotar dintre proprietăţile părţilor, cu precizarea că se solicită aceasta până la soluţionarea definitivă a litigiului dintre părţi. Înţelege să invoce excepţia lipsei calităţii de reprezentant a lui A. V. R., având în vedere că procura încheiată este o procură specială pentru prezenţa la biroul notarului public în vederea dezbaterii succesiunii defuncţilor părinţi A.M., A. V., iar la pct. 2 din procură se menţionează că se va solicita efectuarea şi autentificarea partajului succesoral sau să încheie contract de partaj voluntar sau orice act în formă autentică.

Nu se menţionează în procura specială că mandatarul poate să reprezinte în instanţă în litigii cu terţii privind bunurile succesorale, aşa încât, în consecinţă, înţelege să invoce excepţia menţionată şi, separat de aceasta, având în vedere că reclamantul a încheiat contractul de angajament prin mandatar, procura nefiind pentru litigiul de faţă, invocă şi excepţia lipsei calităţii de reprezentant pentru avocatul reclamantului.

În aceste condiţii, raportat şi la dispoziţiile Codului de procedură civilă, în speţă art. 194-196, înţelege să invoce excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată pentru lipsa semnăturii titularului. Separat de aceasta, temeiul cererii îl constituie dispoziţiile art. 997 şi 630 din Noul Cod de Procedură Civilă. Dispoziţiile art. 997 Cod procedură civilă reglementează, într-adevăr, procedura ordonanţei preşedinţiale, condiţiile de admisibilitate, însă dispoziţiile art. 960 Cod de procedură civilă se referă la executarea silită, şi anume neînţelegeri privind efectuarea executării.

Înţelege să invoce excepţia inadmisibilităţii cererii formulate, raportat la condiţiile impuse de dispoziţiile art. 997 Cod de procedură civilă. Potrivit dispoziţiilor menţionate instanţa de judecată, atunci când există o aparenţă de drept, urgenţa, poate dispune măsuri provizorii pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere sau pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru împiedicarea piedicii care s-ar putea păgubi prin întârziere.

Potrivit textului menţionat, în favoarea reclamantului a trebui să existe o aparenţă de drept, o urgenţă a măsurii ce se impune, iar măsura să fie provizorie. In conţinutul acţiunii nu s-a motivat cererea pe condiţiile care trebuie îndeplinite potrivit dispoziţiilor art. 997 Cod procedură civilă. Se pretinde de A.V. că autorul lui, A. I. V., a obţinut un titlu de proprietate pentru suprafaţa de 4,8 ha, iar suprafaţa de 0,81 ha din parcelele 1961, 1665, 1666, 1667 a fi „gospodărită de A.V. şi fiul său A. V. R.", pretins a fi mandatar cu procură specială.

Potrivit chiar menţiunilor reclamantului din acţiune, suprafaţa de 0,81 ha nu se învecinează cu pârâtul. Vecinii terenului sunt: la nord – C. E., la est -drum sătesc 1932, la sud – R. I. C. si la vest – M. C.

Verificând titlul de proprietate depus alăturat, se poate observa că nu se învecinează cu pârâtul şi, în consecinţă, nu există nicio aparenţă de drept pentru reclamant. Adevărat, pârâtul are un titlu de proprietate emis în condiţii de legalitate, cu nr. 133171 din data de 16.01.1995, pentru suprafaţa de 1.000 mp teren. A cumpărat în perioada colectivizării cu act sub semnătură privată împreună cu soţia sa, A. R., o casă de locuit de la Ţ. I..

Casa era veche, amplasată aproape de linia de hotar, cu şandrama în spate, în care au locuit permanent, dar au mai construit o casă în interiorul proprietăţii lor în jurul anului 1983. Terenul său se învecinează nu cu A.V., ci, chiar dacă este menţionat în titlul său acest vecin, proprietatea sa se învecinează cu drumul de pe proprietatea lui A. I. V., cu o lăţime de 4 m, drum pe care se face accesul la imobilul casă de locuit proprietatea reclamantului, dar si a unui imobil nou construit de A.R.fară autorizaţie de construire, casă tip vilă.

Ca urmare, în mod nejustificat se menţionează edificarea unui gard fără autorizaţie în vechime care ar fi dus la ocuparea unei părţi din terenul proprietatea autorului reclamantului. Pârâtul şi soţia sa, A.R., au avut o relaţie foarte bună cu tatăl reclamantului, cu fraţii lui şi pentru că au fost şi solicitaţi, au asigurat întreţinerea mamei reclamantului care a fost mai mulţi ani la pat, iar după decesul ei l-au ajutat şi pe el, acesta deplasându-se.

Nu ştie despre ce litigiu de fond vorbeşte reclamantul, pentru că nu a primit vreo citaţie pentru un alt dosar şi nu ştie care ar putea fi obiectul acelui dosar, atâta vreme cât limitele proprietăţii au fost stabilite dintotdeauna, pârâtul nemodificând împreună cu soţia sa vreodată linia de hotar.

În apropierea proprietăţii pârâtului curge un pârâu care, în condiţii de vreme nefavorabilă, de ploi, a revărsat, încât a fost inundată proprietatea sa în mai multe rânduri şi din acest motiv în jurul anilor 2005-2006 a edificat cu acordul lui A. I. V., pe linia de hotar trasată de el, stâlpii vechi fiind montaţi de el, un gard cu bordură din beton şi plase din lemn. Nu au fost neînţelegeri cu privire la linia de hotar, care oricum nu putea să-i deranjeze nici pe autori, dar nici pe moştenitori, pentru că vecinătatea proprietăţii sale este drumul de 3-4 m, pe care, de altfel, reclamantul şi fiul lui îl folosesc inclusiv cu utilaje sau autoturisme proprietate.

De rea-credinţă este reclamantul, care ştie că pârâtul nu a avut niciun fel de neînţelegeri cu tatăl lui, respectând întocmai proprietatea şi construcţia veche situată chiar aproape de linia de hotar pe care a cumpărat-o, nu a constituit niciodată motiv de conflict între dânşii. Imobilul casă de locuit cumpărat de pârât şi soţia sa cu act autentic de vânzare-cumpărare de la numitul Ţ. I. a ajuns în stare de stare de degradare, dar cu acordul autorităţilor locale, cărora le-a înaintat o cerere pentru modificare, renovare, consolidare a acelui mobil, a început lucrările, fără să depăşească în niciun fel limitele vechii proprietăţi, respectiv casă de locuit.

A început deja o documentaţie cadastrală, un proiect cu un specialist în domeniu. La nivel de comună există documente pentru consolidarea, refacerea construcţiei şi nu a întâmpinat niciun fel de opoziţie din partea moştenitorilor B. E. şi A. G. De altfel, B. E. şi doreşte să fie audiată ca martor în legătură cu refacerea, consolidarea acelei construcţii, a liniei de hotar şi asupra tuturor celor inserate de pârât în cerere.

Consolidarea, renovarea, refacerea construcţiei se fac de soţii A.N. si A.R..

În consecinţă, având în vedere că nu se construieşte un imobil, ci se consolidează, se reface în interiorul proprietăţii, fără să afecteze în vreun fel proprietatea moştenitorilor defunctului A. I. V., limita proprietăţii fiind drumul de 3-4 mp, iar casa veche proprietatea lui A. I. V. şi casa nouă edificată fără autorizaţie de A. R. sunt situate de la capătul drumului la aproape 100 m, fără vreo legătură cu gardul pârâţilor, peretele construcţiei, streaşina pârâtului, în aşa fel încât să existe vreun motiv de deranj pentru reclamantul din prezenta cauză, solicită respingerea cererii pentru neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate impuse de dispoziţiile art. 997 Cod de procedură civilă, nu s-a motivat aparenţa de drept, urgenţa şi nici luarea măsurii provizorii.

Nu sunt motive pentru admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială.

Situaţia este cea prezentată în conţinutul întâmpinării şi solicită respingerea cererii.

La data de 03.04.2019 pârâtul a depus un înscris în care arată că în întâmpinare a menţionat în mod greşit că imobilul a fost dobândit de la Ţ. I.. În realitate, acesta şi soţia E. au înstrăinat cu act autentic de vânzare cumpărare nr. 783/24.07.1975 casa de locuit numiţilor F. A. şi M. de la care au cumpărat pârâtul şi soţia sa cu act sub semnătură privată. De la Ţ. I. a cumpărat restul de etern, încheind un act sub semnătură privată, terenul în întregime fiind împrejmuit şi folosit fără a deranja pe autorul A. I. V.cu care s-a înţeles.

De la fostul CAP  a cumpărat o suprafaţă de teren pe care a inclus-o în terenul său, astfel încât proprietatea sa cu toate construcţiile este delimitată din timpul vieţii lui A. I. V. fără a afecta nici limitele de hotar , nici proprietatea. Înţelege să invoce excepţia lipsei de interes  a reclamantului întrucât pârâtul se învecinează cu drumul menţionat în acte şi nu cu proprietatea A. I. V.. Reclamantul nu este proprietar al suprafeţei menţionate în titlu, chiar dacă a promovat o acţiune în grăniţuire, acolo toţi moştenitorii trebuie să fie prezenţi.

La termenul din 03.04.2019 reclamantul prezent în instanţă a declarat că îşi însuşeşte cererea prin avocat de mandatarul său şi înţelege să susţină această cerere.

 Ca urmare, pârâtul prin apărător a renunţat la excepţiile lipsei calităţii de reprezentant a mandatarului reclamantului, lipsei calităţii de reprezentant a avocatului reclamantului şi a nulităţii cererii de chemare în judecată pentru lipsa semnăturii titularului, instanţa luând act de această renunţare.

La termenul din 15.05.2019 instanţa a unit cu fondul excepţiile inadmisibilităţii şi excepţia lipsei de interes.

Instanţa a încuviinţat ambelor părţi proba cu înscrisuri, interogatoriu şi proba testimonială.

La termenul din 22.05.2019 au fost interogate părţile şi au fost audiaţi martorii T. I. şi R. N.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt,  pe numele autorului reclamantului, A. I. V. a fost emis titlul de proprietate nr. 133374/12.06.1996 pentru suprafaţa totală de 4,48 ha teren, din care o suprafaţă de 8100 mp teren intravilan situat în tarlaua 45.

Conform menţiunilor din acest titlu de proprietate, terenul din tarlaua 45 nu se învecinează cu A.N..

La data de 16.01.1995 pe numele pârâtului a fost emis titlul de proprietate nr. 133171 pentru suprafaţa de 1000 mp teren situat în tarlaua 45, acest teren având ca vecin în partea de nord pe A. V.

După cum rezultă din ansamblul probelor administrate, pârâtul edifică în prezent o construcţie pe terenul proprietatea sa.

În drept, vor fi avute în vedere dispozițiile art. 997 Cod procedură civilă, potrivit cărora, instanţa va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar putea păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executării. 

Astfel, instanţa reţine că pe lângă condiţiile generale ce trebuie să existe în cazul oricărei forme concrete care intră în conţinutul acţiunii civile, admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale presupune şi îndeplinirea anumitor condiţii speciale, care se desprind din dispoziţiile legale menţionate anterior.

Aşadar, pentru a fi admisibilă ordonanţă preşedinţială trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: aparenţa dreptului, caracterul provizoriu al măsurii solicitate a se lua pe această cale, existenţa unor cazuri grabnice şi neprejudecarea fondului.

Cu privire la prima condiție enunțată, respectiv existența aparenței dreptului în favoarea reclamantului, instanța reține că în cadrul acestei proceduri nu poate analiza însăși existența dreptului, acesta fiind atributul instanței învestite cu soluționarea fondului.

În cauză, reclamantul invocă că pârâtul a început edificarea construcţiei amplasată pe linia de hotar fără voia proprietarului vecin, proiecţia streşinii acesteia căzând pe proprietatea vecină, afectând dreptul său de proprietate.

De asemenea, a mai invocat faptul că pârâtul a construit pe latura de nord a proprietăţii un gard despărţitor fără autorizaţie de construcţie ocupând în acest fel şi o parte din proprietatea lui A.I. V..

Or, din declaraţiile ambilor martori rezultă că gardul de pe proprietatea pârâtului a fost construit în urmă cu cel puţin 5 ani. Martorul audiat la solicitarea reclamantului a arătat faptul că a avut discuţii cu fiul reclamantului, A. R., care nu i-a spus că pârâtul ar fi construit gardul sau clădirea pe terenul proprietatea familiei A. şi nici că acesta ar fi încălcat linia de hotar.

Din compararea titlurilor de proprietate se poate observa că terenul pârâtului se învecinează cu terenul autorului reclamantului, dar terenul acestuia din urmă nu se învecinează cu al pârâtului. Prin urmare, în mod cert unul dintre titluri conţine menţiuni eronate.

Pe calea ordonanţei preşedinţiale, instanţa nu are dreptul să examineze validitatea titlurilor invocate de părţi, întrucât prin aceasta ar rezolva fondul, ci ea trebuie să se mărginească la stabilirea, în raport de probele prezentate de părţi, a părţii în favoarea căreia există aparenţă de drept.

Din declaraţia martorei R. N. rezultă că drumul care se observă în fotografii, amplasat lângă gardul pârâtului există de peste 60 de ani şi se opreşte în dreptul casei familiei A.. Acest drum a fost folosit de-a lungul timpului doar de familia A., însă martora nu cunoaşte dacă acesta este un drum public sau este de fapt proprietatea familiei A.

Faţă de aceste împrejurări, instanţa reţine că reclamantul îşi justifică interesul în cauză, astfel că excepţia lipsei de interes invocată de către pârât urmează a fi respinsă.

A mai arătat această martoră că acel gard a fost edificat în urmă cu cel puţin 15 ani, iar în urmă cu vreo opt ani a fost doar înălţată temelia acestuia din cauza unui pârâu care trece prin apropiere şi care a inundat de mai multe ori curtea pârâtului.

Prin urmare, raportat la susţinerile reclamantului, potrivit cu care pârâtul a construit gardul prin ocuparea unei părţi din proprietatea sa, coroborat cu faptul că potrivit titlului de proprietate terenul reclamantului nu se învecinează cu proprietatea pârâtului, instanța reține ca nefiind îndeplinită condiția aparenței dreptului în favoarea reclamantului.

De asemenea, chiar și în situația în care s-ar constata îndeplinirea condiției privind aparența de drept în favoarea reclamantului, instanța constată că nu este îndeplinită nici condiția urgenței în condițiile în care gardul a fost edificat în urmă cu mai mulţi ani, iar construcţia a început să fie ridicată în toamna anului 2018. Mai mult, urgenţa trebuie să rezulte din fapte concrete, iar instanţa trebuie să analizeze aceste fapte, nu o eventualitate sau o probabilitate. Există urgenţă ori de câte ori dreptul părţii care reclamă ar fi ameninţat a se pierde cu totul, dacă această parte ar recurge la procedura obişnuită de judecată, respectiv dreptul comun, sau cel puţin ar suferi un prejudiciu imediat, atât de grav încât să apară foarte greu de reparat.

Or, reclamantul nu indică concret în ce constă urgenţa în speţă, care ar fi dreptul pe care el l-ar risca să îl piardă dacă ar recurge la procedura de drept comun sau care este prejudiciul imediat şi grav pe care la-r suferi şi care nu ar putea fi reparat sau fi foarte greu de reparat.

Pe de altă parte, nici nu se poate susţine că prin edificarea acestei construcţii de către pârât reclamantului i s-au produce o pagubă iminentă şi care nu s-ar putea repara ori că sistarea lucrărilor de construcţie se impune pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere sau pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Reclamantul a pretins că prin construirea gardului şi a clădirii s-a încălcat linia de hotar şi s-a ocupat din terenul familiei A..

Or, în condiţiile în care în realitate drumul aflat lângă gardul pârâtului este de fapt teren proprietatea familiei reclamantului, iar pârâtul chiar a încălcat linia de hotar, singurul care ar fi cu adevărat păgubit ar fi pârâtul şi nu reclamantul. În condiţiile în care acel drum a fost folosit întotdeauna ca şi cale de acces către casa proprietatea autorului reclamantului, fiind folosit şi în prezent în acest scop ( şi putându-se presupune în mod rezonabil că va fi folosit în continuare în condiţiile în care lângă casa veche a familiei A. fiul reclamantului a edificat o casă nouă), în situaţia în care se va stabili ulterior că pârâtul nu a respectat dispoziţiile legale referitoare la distanţa pe care trebuia să o păstreze faţă de linia de hotar la edificarea construcţiilor sau, şi mai grav că a încălcat linia de hotar, acesta ar putea fi obligat să desfiinţeze construcţiile edificate cu încălcarea legii sau cu încălcarea proprietăţii familiei reclamantului şi astfel va suporta o pagubă considerabilă constând în contravaloarea lucrărilor efectuate.

Prin urmare, dacă pârâtul continuă lucrările de construcţie ( deşi din probele administrate rezultă că acestea au fost deja sistate în fapt), iar ulterior se dovedeşte că le-a efectuat cu încălcarea dispoziţiilor legale sau prin încălcarea dreptului de proprietate al familiei A., pârâtul va fi cel care va suferi o pagubă considerabilă, putând fi obligat la desfiinţarea lucrărilor.

Faţă de considerentele expuse anterior, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile  cumulativ prevăzute pentru admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale, instanţa va respinge ca inadmisibilă ordonanța președințială formulată de reclamant.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 cod proc. civ. reclamantul va fi obligat să plătească pârâtului suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată ( onorariu de avocat).

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantului invocată de pârât.

Respinge ca inadmisibilă ordonanţa preşedinţială formulată de reclamantul A.V.,  în contradictoriu cu pârâtul A.N.,

Obligă pe reclamant să plătească pârâtului suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel care se depune la Judecătoria Paşcani în termen de 5 zile de la pronunţare.

Pronunţată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi.....

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare