Reintegrare domiciliu

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti sub nr. ____, reclamantele ______ prin administrator __________ au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul _______, reintegrarea reclamantelor _____________prin administrator _________________şi a minorului___________________, născut la data de _______________în imobilul situat în_______________, până la soluţionarea dosarului nr. _____________având ca obiect partaj bunuri commune şi obligarea pârâtului să-i permită accesul reclamantei în locuinţă şi să-i predea o cheie de la locuinţa situată ______________

În motivare a arătat că părţile au fost căsătorite iar prin certificatul de divorţ nr._________________ s a dispus desfacerea căsătoriei şi s a realizat acordul cu privire la minorul_________________, născut la data de 22.03.2011 astfel: autoritatea părintească asupra minorului Mărgărit Alexandru Mihai, născut la data_______________, să fie exercitată în comun şi în mod egal de către ambii părinţi, s a stabilit locuinţa minorului, la mama şi a obligat pârâtul la plata, în favoarea minorului a unei pensii lunare de întreţinere în cuantum de 1/4 din venitul net realizat.

Anterior încheierii căsătoriei, părţile au achiziţionat imobilul în a cărei reintegrare se cere, prin contractual de vânzare cumpărare, autentificat prin închierea de autentificare nr. _____________din_______________. Preţul a fost de 70000 de euro, preţ achitat printr un contract de credit încheiat de cele două părţi. Astfel prin contractul de vânzare cumpărare pârâtul a dobândit cota indiviză de 2/3 din imobil iar reclamanta a dobândit cota indiviză de 1/3 din imobil.

Susţine că în present reclamanetei nu îi mai este permis accesul în apartamentul sus menţionat şi raţiunea admiterii acestei acţiuni pe cale de ordonanţă preşidenţială se justifică prin dreptul fiecărui copropietar de a folosi locuinţa. 

Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca inadmisibilă întrucât nu sunt respectate cerinţele imperative dispuse de art. 997 Cod procedură civilă: lipseşte urgenţa justificată de păstrarea unui drept ce s ar păgubi prin întârziere şi necesitatea unei pagube iminente şi care nu s ar putea repara. În motivare a arătat că reclamanta are condiţii locative proprii optime.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri, testimonială, cu interogatoriu ambelor părţi şi anchetă socială.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 997 alin. 1 din Noul Cod procedură civilă, aplicabil în cauză având în vedere data promovării prezentului litigiu, „Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

De asemenea potrivit art. 920 C.pr.civ., instanţa poate lua pe parcursul procesului de divorţ prin ordonanţă preşedinţială măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei minorilor.

Aşadar, procedura specială a ordonanţei preşedinţiale presupune, potrivit dispoziţiilor legale anterior menţionate, îndeplinirea cumulativă a trei condiţii, respectiv, existenţa urgenţei în luarea măsurii cerute (păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere sau paguba iminentă ce nu s-ar putea repara, caracterul vremelnic al măsurii solicitate, precum şi neprejudecarea fondului.

În ceea ce priveşte existenţa urgenţei în luarea măsurii cerute, aceasta derivă din necesitatea de a nu priva, fie şi temporar până la soluţionarea dosarului nr. 8889/281/2020 având ca obiect partaj bunuri comune, un coproprietar de atributele dreptului de proprietate privată.

Pornind de la conţinutul său juridic şi apreciind în raport de poziţia specifică a proprietarului, dreptul de proprietate se defineşte ca fiind acel drept real care conferă titularului atributele de posesie, folosinţă şi dispoziţie asupra unui bun, atribute pe care le poate exercita în plenitudinea lor, în putere proprie şi în interes propriu, cu respectarea normelor juridice în vigoare. Este definiţia cea mai completă împărtăşită în doctrina română şi este pusă în legătură cu natura subiectivă a dreptului  de proprietate. Exercitarea lui este realizată prin concordanţa care trebuie să existe între capacitatea juridică şi dreptul subiectiv.

Astfel, art. 480 C.civil prevede: “Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura şi dispune de un bun în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege”. Definiţia reţinută mai sus porneşte de la ideea că textul art. 480 C.civil dă o definiţie departe de a fi completă. De aceea, în definirea proprietăţii trebuie să se pornescă de la conţinutul juridic al dreptului de proprietate, alcătuit din prerogativele (atributele) recunoscute de lege proprietarul. În prezent caracterul absolut şi inviolabil al dreptului de proprietate este definit astfel: absolut, deoarece este recunoscut titularului sau în raporturile acestuia cu toţi ceilalţi, aceştia din urmă fiind obligaţi să nu facă nimic de natură a-l încălca; şi inviolabil, înţeles în sensul că nu poate fi încălcat de nimeni. Inviolabilitatea întăreşte caracterul absolut. Inviolabilitatea proprietăţii private este prevăzută de art. 136 (5) din Constituţie şi se impune cu aceeaşi forţă şi statului.

Există două excepţii care operează ope legis : a) exproprierea pentru cauză de utilitate publică, când în condiţiile legii bunurile mobile aflate în proprietate privată, pot fi expropiate. Ea este prevăzută de art. 41(3) din Constituţie, art. 481 C.civil şi Legea nr. 33/1994, care este lege organică şi cuprinde cadrul general al exproprierii; b) folosirea şi exploatarea subsolului oricărei proprietăţi imobiliare pentru lucrări de interes general, conform art. 41 (4) din Constituţie.

Din motivele existente mai sus rezultă clar faptul că nimeni nu poate fi privat de exercitarea dreptului de proprietate nici măcar temporar, decât pentru motive limitate şi care nu se regăsesc în prezenta cauză. Urgenţa astfel rezultă din necesitatea repunerii imediate a reclamantei în postura de a se bucura de exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate. Sunt irelevente astfel, argumentele invocate de pârât: existenţa unui dosar penal aflat în curs( instanţa civilă nu are niciun atribut de a se pronunţa cu privire la o eventuală vinovăţie în sensul legii penale sau a hotărî în prezenta cauză în funcţie de o presupusă faptă penală. E irelevant de asemeni, tot din motivele invocate mai sus faptul că reclamanta ar mai avea un spaţiu locativ sau o altă proprietate. Sunt irelevante motivele invocate de reclamantă şi pârât cu privire la existenţa sau inexistenţa activităţii economice  a reclamantei Maxi Premium Contact SRL în imobilul ce face obiectul prezentei ordonanţe preşidenţiale.

Referitor la cea de-a doua condiţie prevăzută de textul de lege precitat, şi anume vremelnicia măsurii, instanţa reţine că pe rolul Judecătoriei Ploieşti a fost înregistrat dosarul nr. ____________ având ca obiect partaj bunuri commune, soluţia în prezenta cauză producându şi efectele până la rămânerea definitivă a soluţiei în dosarul nr. _________________.

Referitor la condiţia neprejudecării fondului, instanţa reţine că se urmăreşte stabilirea unei măsuri provizorii, raportate la situaţia de fapt prezentă, soluţia definitivă pe fondul partajului bunului constând în  apartamentului situat mun. _____________________urmând a se pronunţa în dosarul nr.______________.

Faţă de considerentele anterior reţinute, instanţa apreciază că cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantă este admisibilă.

Din probatoriul administrat, rezultă că părţile au fost căsătorite iar prin certificatul de divorţ nr.______________ din ___________s a dispus desfacerea căsătoriei şi s a realizat acordul cu privire la minorul_____________, născut la data de _____________astfel: autoritatea părintească asupra minorului Mărgărit Alexandru Mihai, născut la data de______________, să fie exercitată în comun şi în mod egal de către ambii părinţi, s a stabilit locuinţa minorului, la mama şi a obligat pârâtul la plata, în favoarea minorului a unei pensii lunare de întreţinere în cuantum de 1/4 din venitul net realizat.

Anterior încheierii căsătoriei, părţile au achiziţionat imobilul în a cărei reintegrare se cere, prin contractual de vânzare cumpărare, autentificat prin închierea de autentificare nr. ____________din___________. Preţul a fost de 70000 de euro, preţ achitat printr un contract de credit încheiat de cele două părţi. Astfel prin contractul de vânzare cumpărare pârâtul a dobândit cota indiviză de 2/3 din imobil iar reclamanta a dobândit cota indiviză de 1/3 din imobil.

Din probatoriul administrat, rezultă că în prezent reclamanetei nu îi mai este permis accesul în apartamentul sus menţionat şi raţiunea admiterii acestei acţiuni pe cale de ordonanţă preşidenţială se justifică prin dreptul fiecărui copropietar de a folosi locuinţa.

În raport de elementele enunţate, instanţa va admite cererea şi va stabili provizoriu, reintegrarea reclamantelor _______________şi a minorului______________, născut la data de ______________în imobilul situat în ________________nr.______________, până la soluţionarea dosarului nr. ____________având ca obiect partaj bunuri commune şi obligarea pârâtului să-i permită accesul reclamantei în locuinţă şi să-i predea o cheie de la locuinţa situată în mun.______________.

În temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ., va obliga pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2400 lei reprezentând taxă de timbru (20 lei) şi onorariu avocat (2380) lei lei reprezentând taxă de timbru şi onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea având ca obiect „ordonanţă preşedinţială” formulată de reclamantele _____________prin administrator______________, în contradictoriu cu__________________.

Dispune provizoriu reintegrarea reclamantelor ___________________prin administrator ________________şi a minorului_______________, născut la data de ____________în imobilul situat ______________până la soluţionarea dosarului nr. 8889/281/2020.

Obligă pârâtul să-i permită accesul reclamantei în locuinţă şi să-i predea o cheie de la locuinţa situată în_________________.

Obligă pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2400 lei reprezentând taxă de timbru (20 lei) şi onorariu avocat (2380)lei.

Cu cerere de apel în termen de 5 zile de la pronunţare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Ploieşti.

Executorie.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi,.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare