Ordonanta presedintiala

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. ....../207/2021, reclamanta I..... V......-A......a chemat în judecată pe  pârâtul  I............ .C....., pentru ca, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună stabilirea provizorie a locuinţei minorilor I.....M.......-G.......şi I...... F..... E....., până la soluţionarea acţiunii având ca obiect divorţ cu minori, înregistrată pe rolul Judectoriei Caracal sub nr. ......../207/2021, la domiciliul mamei, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii, reclamanta a arătat că, începând cu luna mai a anului 2016, s-a aflat într-o relaţie de concubinaj cu pârâtul, iar, s-au căsătorit, din relaţia de concubinaj şi căsătorie rezultând cei doi minori, I....  M........... G............, născut la 05.02.20....., şi I...... F..... E....., născută la 08.05.20......

Relaţia dintre părţi a început să se deterioreze după naşterea primului copil, în sensul că pârâtul a început să consume alcool şi să se manifeste violent.

Astfel, reclamanta a constatat că pe măsură ce trecea timpul, comportamentul pârâtului se schimba din ce în ce mai mult, pârâtul petrecând foarte mult timp în localuri, venind târziu acasă şi consumând cantităţi exagerate de alcool, iar pe acest fond, se manifesta agresiv cu membrii familiei.

Ca urmare a acestor schimbări, în primăvara anului 2020 s-a produs prima separare în fapt, reclamanta stabilindu-se cu cei doi minori la părinţii săi din Drăgăneşti-Olt, unde locuia tatăl său, mama sa fiind plecată în Spania.

Părţile s-au împăcat între timp la stăruinţa pârâtului, însă pârâtul a revenit la vechile obiceiuri de a consuma alcool şi a-şi petrece timpul în localuri, manifestându-se agresiv tot mai des, în prezenţa minorilor sau chiar faţă de minori. Astfel, într-un episod violent, a bruscat-o puternic pe minoră, lovind-o cu capul de masă şi, cu toate că reclamanta i-a atras atenţia asupra pericolului iminent creat, pârâtul a continuat să se manifeste violent.

Faţă de aceste împrejurări, între părţi s-a produs o a doua separare în fapt, de această dată, reclamanta stabilindu-se cu minorii în O....... N......, jud. Olt, în domiciliul actual al concubinului său. Înainte de sărbătorile de iarnă, la reşedinţa reclamantei din localitatea O.......... N........... s-a prezentat pârâtul, fiind însoţit de câte un reprezentat al Primăriei D....... şi Primăriei O............ şi a solicitat ca reclamanta să consimtă ca pârâtul să poarte legături personale cu minorii, iar pentru că urmau sărbătorile de iarnă, a cerut să îi ia 2 zile la domiciliul său.

După ce i-a luat pe minori la el, pârâtul i-a comunicat reclamantei că nu-i va mai lăsa să revină la mamă. Astfel, reclamanta a solicitat sprijinul organelor de poliţie şi autorităţilor locale, care însă, i-au comunicat că fără o hotărâre judecătorească nu pot să intervină în niciun fel.

Reclamanta a mai precizat că, deşi minorii sunt ataşaţi de mamă şi plâng după aceasta, pârâtul nu a mai lăsat-o să poarte legături personale cu aceştia decât în scurte convorbiri telefonice.

Chiar şi această modalitate, de a purta legături cu minorii are loc cu dificultate şi depinde de stările de moment în care se află pârâtul. Astfel, în urmă cu câteva zile, l-a sunat pe pârât şi i-a cerut să-i permită să vorbească cu minorii la telefon. A fost de acord spunând că îl va da la telefon pe fiul lor, numai că, în realitate, la telefon se afla un bărbat care încerca să vorbească întocmai ca un copil. Reclamanta a recunoscut vocea bărbatului şi a cerut soţului său să înceteze cu ironiile răutăcioase, numai că acesta a devenit agresiv verbal, iar în cele din urmă i-a închis telefonul.

Situaţia prezentă este îngrijorătoare, întrucât pârâtul locuieşte singur şi cu toate că minorii au vârste foarte fragede, sunt lăsaţi singuri acasă, iar el îşi petrece foarte mult timp prin localuri, iar când revine acasă reprezintă un real pericol pentru minori.

De asemenea, reclamanta a precizat că pârâtul este agresiv, fiind recent condamnat prin sentinţa penală nr. 896/2019 a Judecătoriei B........., pentru lovire sau alte violenţe, iar în trecut a fost acuzat de infracţiunea de viol, fapt despre care reclamanta a aflat când era însărcinată cu primul copil.

Reclamanta a mai precizat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale în cauză, respectiv aparenţa dreptului, existenţa urgenţei, caracterul vremelnic al măsurii şi neprejudecarea fondului, pentru motivele din cerere.

În drept, a invocat disp. prev. de art. 997 şi urm. C.pr.civ., rap. la art. 920 C.pr.civ, precum şi 451 şi urm. C.pr.civ.

În dovedire a solicitat proba cu interogatoriul pârâtului şi martorul E........ E.........., precum şi proba cu înscrisuri.

A ataşat la cerere înscrisurile de la filele – 7-10 din dosar.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, astfel cum rezultă din chitanţa seria 126647/2021 nr. 0000571 din 04.02.2021 – f. 12.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare.

Instanţa a dispus efectuarea anchetelor sociale la domiciliile părţilor – f. 21-22 şi 36-38.

De asemenea, la solicitarea instanţei, s-a depus la dosar sentinţa penală nr. 896/2019 pronunţată de B............ în dosarul nr. ............./....../2018 – f. 39-56, precum şi cazierul judiciar al pârâtului – f. 57, 58.

La termenul din 23.02.2021, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, martora E........ E.........., pentru reclamantă, precum şi proba cu anchetele sociale depuse la dosar, revenind cu adresă către ... B....., pentru a trimite la dosar sentinţa penală solicitată, ce nu fusese remisă pentru primul termen.

La termen, s-a procedat la luarea interogatoriului pârâtului şi s-a încuviinţat şi pentru acesta proba cu interogatoriul reclamantei, cu martora M..... L.........., prorogând discuţia cu privire la înscrisuri la termenul următor, pentru pârât.

La termen, a încuviinţat proba cu înscrisuri pentru pârât – fila 74, 75, 76.

La termen a încuviinţat depunerea la dosar a dovezilor cu privire la acţiunea de fond pentru reclamantă, precum şi a listing-ului de mesaje între părţi, respectiv a planşelor foto depuse de reclamantă – f.82-89, dispunând înlocuirea martorului M..... L.......... cu martorul S........ P....... şi audiind martorii E........ E.......... şi S........ P......., pentru părţi, ale căror declaraţii au fost consemnate şi ataşate de la dosar.

Instanţa a amânat pronunţarea la 07.04.2021.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, din relaţia de concubinaj şi, ulterior, de căsătorie a părţilor, au rezultat minorii I....... M............-G.......... , având 4 ani şi 2 luni, şi I.......... F.........-E........, având 2 ani şi 11 luni.

Pe fondul neîntelegerilor dintre părţi, acestea s-au despărţit în fapt, în prezent pe rolul Judecătoriei Caracal, existând dosarul cu nr. ......./207/2021, având ca obiect divorţ cu minori.

De la ultima separare în fapt a părţilor, respectiv din 16 decembrie 20...., minorii au locuit până în preajma sărbătorilor de iarnă la mamă.

În preajma sărbătorilor de iarnă, pârâtul a luat copiii la domiciliul său, unde locuiesc şi în prezent, fără a mai permite mamei să aibă legături personale constante cu aceştia.

Instanţa reţine că pârâtul le interzice celor doi minori să se vadă cu mama acestora, precum şi să poarte convorbiri telefonice cu minorii, iar în puţinele dăţi când i-a permis mamei să vorbească cu minorul I........ M..........-G........, în vârstă de numai 4 ani şi 2 luni, minorul i-a adresat cuvinte vulgare mamei sale, nespecifice vârstei sale, de unde rezultă că pârâtul exercită, la momentul actual, asupra minorilor o tendinţă de alienare parentală faţă de mamă.

Totodată, pârâtul obişnuieşte să consume alcool şi să îi lase pe minori acasă în grija fratelui lor mai mare de numai 9 ani, fie pentru a desfăşura activităţi lucrative suplimentare celor pentru care are contract de muncă, fie chiar pentru a-şi petrece timpul în apropierea magazinului sau localului din proximitate, consumând alcool.

Aceste aspecte rezultă din coroborarea declaraţiilor martorilor E........ E.........., încuviinţată reclamantei, şi S........ P......., încuviinţat pârâtului.

Astfel, instanţa reţine că nu numai martora încuviinţată reclamantei, ci inclusiv martorul încuviinţat pârâtului a confirmat faptul că pârâtul îi mai lasă pe minori singuri acasă, în grija fratelui lor de 9 ani, când desfăşoară activităţi de zilier, şi că pârâtul nu îi lasă pe minori să vorbească cu mama lor şi consumă alcool, pe lângă cele relatate instanţei de martora E........ E.........., care a afirmat că, în repetate rânduri, l-a văzut pe pârât cu o sticlă de bere lângă el, pe banca din proximitatea locuinţei sale, martora locuind aproape de pârât, că pârâtul obişnuieşte să consume alcool şi să lase copiii acasă singuri, nesupravegheaţi, pe durata multor ore din zi, iar într-una din zilele trecute, minorul de 4 ani şi 2 luni a ieşit pe strada din faţa locuinţei să îi întrebe pe copiii de pe stradă dacă ştiu unde este plecat tatăl său.

Totodată, martora E........ E.......... a făcut referire la comportamentul agresiv al pârâtului la adresa mamei minorilor şi, într-un singur episod, la adresa minorei I......... F.........-E........., când acesta a smucit-o de mână pe minoră, fiind pe punctul de a o lovi pe minoră de colţul mesei.

Instanţa mai reţine că, din probele existente la dosar (anchetele sociale şi declaraţiile martorilor), rezultă că minorii sunt în egală măsură îngrijiţi de ambii părinţi în ceea ce priveşte faptul că sunt îmbrăcaţi corespunzător de aceştia, hrăniţi şi curaţi, ambii părinţi preocupându-se de creşterea acestora pe duratele de timp în care minorii s-au aflat în grija lor de la separarea părţilor în fapt.

În ceea ce priveşte posibilitatea părinţilor de a le asigura minorilor cele necesare traiului, instanţa reţine că pârâtul dispune de mijloace financiare, reclamanta neavând aceste mijloace, însă locuind cu concubinul său şi cu familia acestuia, membrii ai familiei concubinului asigurând banii necesari traiului reclamantei, astfel cum rezultă din ancheta socială depusă la dosar, efectuată la domiciliul reclamantei, şi fiind de acord ca minorii să locuiască împreună cu aceştia şi să contribuie la creşterea şi educarea lor, astfel cum rezultă din declaraţiile lor ataşate la ancheta socială, date în prezenţa reprezentanţilor autorităţii tutelare din cadrul Primăriei O.......... – f. 36-39.

Instanţa mai reţine că, dată fiind vârsta fragedă a minorilor, nesupravegherea lor pe perioade lungi de timp pe parcursul unei zile de către un adult, respectiv de când se întorc de la grădiniţă, până seara, precum şi în zilele în care tatăl, pe lângă serviciul pe care îl are, desfăşoară activităţi de zilier, reprezintă un real pericol pentru copii, cei doi minori fiind lăsaţi în aceste intervale de timp doar în grija fratelui mai mare, care are doar 9 ani, acesta fiind, la rândul său un copil şi nefiind apt să îngrijează de cei doi minori, din această perspectivă.

Totodată, instanţa reţine că, pe toată durata de timp în care minorii s-au aflat în grija sa, până în prezent, pârâtul a restrâns în mod excesiv legăturile reclamantei cu cei doi minori, acesta arătând copiii o singură dată reclamantei, de la luarea lor la domiciliul său, fără însă a le permite copiilor să vorbească cu mama lor sau să se vadă constant cu aceasta.

De asemenea, instanţa reţine că învăţarea minorului I.....M.......-G.......de către tată să îi vorbească vulgar mamei, astfel cum rezultă din declaraţiile martorei E........ E.........., care susţin afirmaţiile reclamantei, la o vârstă foarte fragedă a copilului poate avea un impact negativ deosebit asupra psihicului minorului şi consecinţe negative asupra educaţiei sale, greu de îndreptat ulterior. Dat fiind mediul restrâns al minorilor, aceştia mergând doar la grădiniţă şi acasă, este evident că atitudinea minorului I.....M.......-G.......faţă de mama sa este influenţată în sens negativ de tatăl său, minorul fiind prea mic să înveţe să se comporte astfel ca urmare a altor influenţe, în contextul în care tatăl i-ar oferi acestuia o educaţie adecvată acasă.

În drept, potrivit art. 920 C.p.c, instanţa poate lua, pe tot timpul procesului de divorţ, pe calea ordonanţei preşedinţiale, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori.

Instanţa mai reţine că ordonanţa preşedinţială este o procedură specială reglementată de art. 997 şi urm. Cod.pr.civ., în temeiul căreia, instanţa de judecată poate lua măsuri vremelnice, în cazuri urgente, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea recupera, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cererea de ordonanţă preşedinţială este admisibilă când sunt îndeplinite cumulativ cerinţele: a) aparenţei dreptului; b) caracterului provizoriu al măsurilor; c) existenţei unor cazuri grabnice şi d) neprejudecării fondului.

De asemenea, instanţa se va raporta, în analiza sa, şi la dispoziţiile art. 263 Cod civil, referitoare la principiul interesului superior al copilului, care stipulează că: (1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului (...). (4) Procedurile privitoare la copii trebuie să se desfăşoare într-un timp rezonabil, astfel încât interesul superior al copilului şi relaţiile de familie să nu fie afectate, precum şi la prevederile art. 486  Cod civil  potrivit cărora “Ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă, după ce îi ascultă pe părinţi şi luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile (...).”.

Interesul superior al copilului urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrină și jurisprudență.

Aceste criterii sunt: vârsta copilului, posibilitățile părintelui de a-i asigura o buna dezvoltare fizică, intelectuală si morală, atașamentul fată de minor si al minorului față de părinte, precum si grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii și după despărțirea lor.

Criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează un ansamblu guvernat de principiul egalității, ceea ce înseamnă că nu se poate reține caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective.

În ceea ce priveşte condiţiile necesar a fi întrunite pentru emiterea ordonanţei preşedinţiale, instanţa reţine, contrar susţinerilor apărătorului pârâtului, că urgenţa şi existenţa unui caz grabnic sunt pe deplin justificate în cauză, având în vedere: vârsta fragedă a minorilor, I.....M.......-G.......având 4 ani şi 2 luni, iar I........ F.......-E........ având 2 ani şi 11 luni, necesitatea contracarării în timp util a alienării parentale pe care o exercită tatăl asupra minorilor împotriva mamei, necesitatea prevenirii unor consecinţe negative greu de înlăturat ulterior cu privire la educaţia minorului I..... M...........-G........., pe care tatăl îl învaţă, la 4 ani şi 2 luni să îi vorbească mamei sale vulgar şi, cu precădere, necesitatea preîntâmpinării pericolului real la care sunt expuşi minorii pe durata perioadelor de timp în care tatăl îi lasă nesupravegheaţi de un adult acasă, doar în grija fratelui lor în vârstă de numai 9 ani. Pericolul la care sunt expuşi minorii rezultă inclusiv din faptul că minorul I...... M.........-G......., la numai 4 ani şi 2 luni, a ieşit pe strada din faţa casei tatălui, singur, să îi întrebe pe ceilalţi copii de pe stradă dacă ştiu unde este tatăl său.

Instanţa apreciază că, deşi mama minorilor nu are venituri, este în interesul superior al minorilor, la momentul actual, dată fiind situaţia de fapt expusă, ca, pe o durată provizorie de timp, până la rezolvarea dosarului nr. .........../207/2021 al Judecătoriei Caracal, minorilor să li se stabilească locuinţa la mamă, unde aceştia ar fi supravegheaţi şi îngrijiţi în mod corespunzător.

În acest sens, instanţa reţine că părinţii sunt datori, pe lângă a le asigura minorilor haine, hrană şi alte lucruri materiale necesare traiului (ceea ce pârâtul reuşeşte să le asigure minorilor la momentul actual), să şi ghideze minorii, să le asigure o educaţie bună, să îi înveţe să se comporte civilizat şi să îi protejeze, asigurându-le toată atenția de care au nevoie, ceea ce nu rezultă din atitudinea pârâtului care se reflectă pe baza probelor de la dosar.

Astfel, la momentul actual, tatăl se preocupă de minori doar din perspectiva lucrurilor materiale de care au nevoie, fără a avea însă grijă de educaţia şi atenţia pe care trebuie să le-o acorde copiilor săi.

Cu privire la mamă, instanţa reţine că aceasta se preocupă constant să afle ce fac minorii, iar orice permanentizare a alienării parentale a minorilor faţă de aceasta ar contraveni interesului superior al minorilor. Totodată, reţine că, deşi mama nu dispune de mijloace financiare proprii, le poate asigura minorilor cele necesare traiului în noua sa locuinţă, cu sprijinul familiei concubinului său, pe o perioadă provizorie de timp, fiind în interesul minorilor să fie supravegheaţi de aceasta şi să li se acorde atenţia părintească şi educaţia necesară dezvoltării lor armonioase.

Instanţa constată că sunt întrunite şi condiţiile caracterului provizoriu al măsurii şi neprejudecării fondului, având în vedere că măsura este luată provizoriu până la soluţionarea în fond a dosarului având ca obiect „divorţ cu minori”, şi nu se creează pe această cale o situaţie ireversibilă.

De asemenea, este îndeplinită şi condiţia aparenţei dreptului dat fiind faptul că reclamanta este mama minorilor astfel cum reiese din certificatul de naştere al acestora din urmă, având dreptul, dar şi obligaţia de a veghea şi asigura buna creştere a copiilor săi.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa va admite capătul de cerere privind ordonanţa preşedinţială formulată de reclamanta I....... V.........-A..........., în contradictoriu cu pârâtul I............ .C....., şi va stabili provizoriu locuinţa minorilor I........ M.........-G........., născut la data de 05.02.20.... şi I...... F..... E....., născută la data de 08.05.20......., la mamă, respectiv reclamanta din prezenta cauza, până la soluţionarea dosarului ......./207/2021, aflat pe rolul Judecătoriei Caracal.

În ceea ce priveşte cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, faţă de căderea în pretenţii a pârâtului, în baza art. 453 alin. 1 C.pr.civ. coroborat cu art. 451 alin. 2 C.pr.civ., instanţa urmează să admită acest capăt de cerere în parte şi să îl oblige pe pârât la plata către reclamantă  a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2020 lei, din care 20 lei, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru achitată conform chitanţei seria 126647/2021 nr. 0000571 din 04.02.2021 – f. 12, iar 2000 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, redus în parte de la suma de 2900 lei, achitată conform chitanţei seria SCA nr. 512 din 26.03.2021, la suma de 2000 lei, în baza art. 451 alin. 2 C.pr.civ.

În privinţa aplicării prev. art. 451 alin. 2 C.pr.civ. în prezenta cauză, referitor la reducerea onorariului de avocat, instanţa reţine că se poate reduce chiar din oficiu, motivat, partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei, fără ca măsura luată de instanţă să aibă vreun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.

Instanţa reţine că prezenta cauză nu are o complexitate deosebită, având un nivel mediu de dificultate, normele legale fiind clare din perspectiva aplicării şi interpretării juridice, apărătorul reclamantei neconfruntându-se cu dificultăţi deosebite în privinţa punerii în realizare a strategiei sale de apărare a părţii din această perspectivă.

Totodată, ca volum, cauza s-a desfăşurat pe parcursul a patru termene de judecată, un termen la care s-a încuviinţat probatoriul, un termen la care a lipsit martorul propus iniţial de reclamantă, acordându-se un nou termen pentru audierea concomitentă a martorilor, un alt termen la care s-a prorogat audierea martorilor, pentru a fi audiaţi concomitent, punându-se în discuţie înlocuirea martorului propus iniţial de reclamantă şi ultimul termen la care instanţa a rămas în pronunţare, durata procesului prelungindu-se ca urmare a acestor motive, iar nu ca urmare a complexităţii sporite a acesteia.

Deşi instanţa nu contestă valoarea muncii efectiv prestate de apărătorul reclamantei, prin întocmirea şi depunerea la dosar a cererii de chemare în judecată, a înscrisurilor în dovedire, a solicitării martorului în apărare, precum şi a pledoariilor expuse în faţa instanţei, instanţa reţine că suma de 2900 lei, la care reclamanta solicită să fie obligat pârâtul cu titlu de onorariu de avocat, este în mod vădit disproporţionată în raport cu obiectul şi complexitatea cauzei, între părţi nefiind disputată cu caracter de finalitate măsura dispusă de instanţă în această cauză, fondul litigiului dintre părţi continuând în alt dosar, iar prezenta cauză rezolvând doar provizoriu aspectul stabilirii locuinţei minorilor. 

Totodată, instanţa reţine că, prin această reducere, nu se aduce atingere dreptului avocatului de a fi remunerat conform contractului de asistenţă juridică de către clienta sa, reclamanta din prezenta cauză, însă instanţa vizează ca prin aceasta să nu fie împovărat excesiv cu suportarea cheltuielilor de judecată pârâtul din prezenta cauză, faţă de complexitatea medie şi de volumul scăzut al prezentei cauze.

Faţă de aceste aspecte, instanţa va reduce onorariul apărătorului reclamantei de la suma de 2900 lei, la suma de 2000 lei, sens în care va admite în parte cererea reclamantei referitoare la obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 2020 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 20 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru, iar suma de 2000 lei, cu titlu de onorariu de avocat.

Prezenta hotărâre va fi executorie.

Executarea se va face fără somaţie sau trecerea vreunui termen.

Postat 11.05.2021

Domenii speta

Spete similare