Nerespectarea obligatiei de a functiona cu respectarea prevederilor autorizatiei integrate de mediu

Data publicare portal 23.07.2020

Prin sentinţa civilă nr..... din..., Judecătoria .... a respins cererea formulată de petentul .... în contradictoriu cu intimatul .....împotriva procesului verbal de contravenţie seria .... nr. .... încheiat la data de ...., ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ...., la data de ...., sub nr. ...., petentul .... în contradictoriu cu intimatul  ...., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună admiterea plângerii formulate si anularea procesului-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei seria ....

In subsidiar, daca instanţa va constata ca nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de lege pentru a putea dispune anularea procesului verbal, a solicitat înlocuirea pedepsei amenzii cu sancţiunea avertismentului.

Considera ca procesul-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei seria ....încheiat de Comisariatul Judeţean .... de pe lângă Garda Naţionala de Mediu in baza notei de constatare nr..... din data de .... este nelegal si netemeinic.

La datele de ....si ....o echipa de Comisari din cadrul Comisariatului de Mediu Judeţean ...., in baza unor telefoane anonime a efectuat un control la punctul de lucru (complex porcine) din ...., jud.....  aparţinând  ...., cu sediul in localitatea ...., jud..... înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului din .... sub nr.....,Cod Unic de înregistrare .....

Aşa cum rezulta din nota de constatare ..../....controlul a fost efectuat pentru verificarea aspectelor semnalate pe telefonul de permanenta de către cetăţenii din satul ...., loc....., referitoare la deversarea de dejecţii lichide pe islazul localităţii.

În legătura cu acest control considera ca el a fost efectuat cu încălcarea disp.art.7 din OG 27/2000 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor care prevăd ca petiţiile anonime in care sunt incluse si telefoanele sau cele care nu sunt trecute datele de identificare ale petiţionarilor nu se iau in considerare si se clasează. Acest aspect rezulta inclusiv de pe site-ul Ministerului Mediului.

 Declanşarea de către Comisariatul Judeţean de Mediu ca urmare a unor telefoane anonime a unui control la societatea petentă s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale mai sus menţionate care atrage nulitatea absoluta a controlului efectuat cu consecinţa anularii procesului-verbal de sancţionare a contravenţiilor seria .....

Prin procesul-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei seria ....încheiat la data de ...., societatea petentă a fost sancţionată pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.94 alin.l litera b din OUG 195/2005, cu privire la respectarea condiţiilor din actul de reglementare, si care se sancţionează cu amenda de la 50.000 lei de 100.000 lei potrivit art.96 alin.3 punctul 1 din OUG 195/2005. Fapta contravenţionala a fost constatata la punctul de lucru  ...., oraş ...., jud......

Procesul-verbal a fost întocmit in prezenta reprezentantului societăţii petente si a fost semnat de acesta. Din descrierea faptei aşa cum a fost reţinuta in procesul-verbal mai sus menţionat, rezulta ca petentul a incalcat obligaţia de a funcţiona cu respectarea prevederilor autorizaţiei integrate de mediu, in sensul ca fertilizarea prin împrăştierea dejecţiilor pe terenuri s-a făcut fără respectarea prevederilor codului bunurilor practici agricole si celor mai bune tehnici in domeniul si fără să deţină studiul agrochimie realizat pentru aceste terenuri. S-a reţinut ca această faptă a fost săvârşită la data de .....

Consideră ca fapta contravenţională reţinută in sarcina societăţii petente pentru care s-a aplicat si o sancţiune contravenţională este nelegala pentru următoarele considerente:

-aprecierea ca societatea petentă nu a respectat prevederile codului bunelor practici agricole si cele mai bune tehnici in domeniu este făcută la modul general, neindicându-se in mod concret care dintre dispoziţiile codului bunelor practici agricole nu a fost respectat,

-aşa cum rezulta de pe site-ul Ministerului Mediului, codul de bune practici agricole are ca scop recomandarea unor practici utile, măsuri si metode posibil de aplicat de către fiecare fermier/producător agricol, pentru protecţia apelor împotriva poluării cu fertilizanţi proveniţi din activităţile agricole.

-aplicarea unor noi practici agricole bazate pe cele mai avansate cunoştinţe ştiinţifice in domeniul tehnologiilor, mai ales a celor ecologic viabile este o cerinţă majoră a promovării agriculturii durabile. De aceea a apărut necesitatea elaborării, dar si a implementării in practică a unor coduri de bună practică agricolă. Acestea reprezintă un ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice si tehnice puse la dispoziţia producătorilor agricoli, a fermierilor pentru a fi implementate in practica, însuşite de către fiecare producător agricol si implementate corect, practicile agricole respective pot contribui atât la obţinerea unor producţii calitativ superioare si rentabile cât si la conservarea mediului ambiental cu limitarea consecinţelor ecologice nefavorabile la nivel naţional, regional, local pe termen mai scurt sau mai lung.

-in autorizaţia integrata de mediu pe care societatea petentă o deţine la capitolul 15 pct.2 condiţii specifice pag. 50 se arata:

a)dejecţiile produse si stocate in facilităţile de stocare (lagunele pentru stocarea temporară a fracţiei lichide si platforma de stocare temporară a dejecţiilor solide) se vor evacua periodic cu respectarea perioadelor de aplicare a dejecţiilor pentru a se evita depăşirea capacităţii maxime de stocare în perioadele in care este interzisă utilizarea dejecţiilor ca fertilizant in agricultura

b)în cazul în care aplicarea dejecţiilor pe teren se face de către titular, acesta este obligat să respecte prevederile codului bunelor practici agricole precum si cele mai bune tehnici disponibile in acest domeniu,

c)în cazul în care aplicarea dejecţiilor se face pe bază de contract, producătorul de dejecţii va aduce la cunoştinţa prestatorului de serviciu pentru aplicarea dejecţiilor, toate obligaţiile pe care acesta va trebui să le respecte potrivit codului bunelor practici agricole precum si cele mai bune tehnici disponibile în acest domeniu.

d)împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole se vor realiza după un studiu agrochimie realizat de instituţiile sau persoanele juridice autorizate pentru efectuarea unui astfel de studiu cu respectarea codului bunelor practici agricole.

Raportat la dispoziţiile actului de reglementare, enunţat mai sus, petentul a precizat că a încheiat cu Asociaţia Crescătorilor de Animale ....-Pădureanca, cu sediul in satul ...., oraş ...., Contractul de furnizare nr.......

-obiectul acestui contract îl constituie fertilizarea, definită ca acţiune de aplicare

a îngrăşemintelor (fertilizanţi) in vederea sporirii fertilităţii soiului si creşterii producţiei vegetale, cu fertilizant natural (dejecţii lichide, semilichide sau solide) provenite de la.... SRL,  Punct de lucru sat ...., oraş ...., jud...... Astfel, dejecţiile rezultate din activitatea de creştere a porcinelor de la fermele acestei societăţi sunt împrăştiate cu titlu gratuit pe suprafaţa de teren de 44 ha- categoria de folosinţă „păşune permanenta aflata in proprietatea acestei asociaţii, conform contractelor/titlurilor de proprietate ataşate situate in localitatea ...., jud......

-conform anexei nr.1 la contract începând cu data de..... suprafaţa totala de teren de 44 ha va fi fertilizata cu dejecţii in cadrul lucrărilor de fertilizare.

-obligaţiile.... SRL, conform acestui contract sunt: 

a)să furnizeze cantitatea de dejecţii în funcţie de nevoile beneficiarului

b)să efectueze prestaţia de aplicare a fertilizantului pe terenurile indicate de beneficiar

-.... SRL, în vederea aplicării dejecţiilor lichide pe terenurile asociaţiei mai sus menţionate a încheiat un contract de prestări servicii înregistrat sub nr...... cu .... care ca obiect prestarea serviciilor de aplicare fertilizant natural pe terenurile agricole a dejecţiilor conform contractului de furnizare nr.130 încheiat cu asociaţia crescătorilor de animale ...., Pădureanca pentru fertilizarea unei suprafeţe de 44 ha având categoria de folosinţă-păsune permanenta.

-Garda Naţionala de Mediu prin Comisariatul de Mediu Judeţean .... a reţinut in sarcina societăţii următoarea fapta: aplicarea dejecţiilor pe terenuri s-a făcut fără respectarea prevederilor codului de bune practici agricole fără a indica care sunt aceste încălcări si cele mai bune tehnici in domeniu (BAT) si pentru că nu a întocmit un studiu agrochimie pentru acest teren.

Consideră nelegală reţinerea acestei fapte întrucât dispoziţiile Ghidului sunt foarte clare.

Conform Codului de bune practice Agricole, pag. 72, lit. d) si lit e):

Având in vedere categoria de folosinţa de păşune a celor 44 ha si faptul ca aceste terenuri sunt sub administrarea Asociaţiei de crescători de animale din ...., care solicita plăti directe sau se încadrează la o schema de sprijin, Asociaţia trebuie sa respecte masurile de ecocondiţionalitate.

Conform Ordinului MADR nr.1416/....8 pentru modificarea si completarea Ordinului MADR nr.999/....6 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor si masurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul ....6, art. 1, pct. 2, a fost introdus alineatul (4), respectiv:

„fermele care nu efectuează studiu agrochimie pentru elaborarea planului de fertilizare a culturilor agricole trebuie sa respecte standardele privind cantitatea maxima de îngrăşăminte minerale cu azot (substanţa activa) care poate fi aplicata pe terenul agricol de 170 kg/azot/ha. Pe pajiştile permanente cu pante mai mici de 12 la suta cantitatea maxima de azot este de l00 kg/ha

-in vederea respectării autorizaţiei integrate de mediu la data de ..... .... SRL a comandat la ....Piteşti o analiza a dejecţiei deţinute de societatea petentă pentru stabilirea cantităţii de azot in dejecţia lichida,

-asa cum rezulta din BL..... cantitatea de dejecţii lichide pe ha de păşune livrata de societatea petenta este de 38,20 kg/ha, deci cu mult sub limita prevăzuta de lege.

 -o analiza a dejecţiei a făcut-o si in luna februarie .... si s-a constatat ca si aceasta analiza respecta prevederile codului de bune practici agricole.

-în fapt lunar societatea petentă face analize agrochimice pentru a stabili care este cantitatea de azot dejecţie lichida, astfel ca fapta reţinuta in procesul-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor nr.....si nota de constatare nr..... din aceeaşi data, nu corespunde cu realitatea dovedita prin înscrisuri.

-conform BAT 20, litera a din Autorizaţia Integrata de Mediu la pag.34 deţinătorii de terenuri arabile pe care sunt împrăştiate cu titlul gratuit dejecţii rezultate de la ferma petentă, deţin studii agrochimice pentru utilizarea raţionala si eficienta a îngrăşămintelor la culturile de câmp elaborate de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA) .....

-prin aceste studii s-a realizat cartarea agrochimica a terenurilor pe care se utilizează ca îngrăşământ natural dejecţiile de la ferma de porci .... si, de asemenea, au fost stabilite dozele optime de îngrăşământ utilizabil-in funcţie de tipul de culturi precum si perioadele optime de administrare a îngrăşămintelor pe acest teren.

Aşadar, având in vedere ca terenul pe care s-au împrăştiat dejecţiile face parte din categoria păşune, ţinând cont de dispoziţiile Ordinului MADR nr....., societatea petentă nu avea obligaţia sa facă un studiu agrochimic.

Cu toate acestea societatea petentă a comandat lunar studii agrochimice stabilindu-se ca de fiecare data a respectat dispoziţiile legale privind codul de bune practici agricole si cele mai bune tehnici utilizate.

Analizând dispoziţiile legale invocate in considerarea înscrisurilor depuse la dosar prin raportare la dispoziţiile legale incidente instanţa urmează sa constate că sancţiunea aplicată societăţii petente este nelegală si ea s-a aplicat in baza unei situaţii de fapt care nu corespunde cu realitatea.

În subsidiar, în situaţia în care se va aprecia ca fapta reţinută în sarcina petentului întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei a solicitat înlocuirea sancţiunii amenzii cu avertisment, fată de următoarele considerente:

Potrivit art.7 alin.3 din 06.2/200l„ Avertismentul se poate aplica şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune".

Potrivit art.21 alin.3 din OG.2/2001 „Sancţiunea se aplică in limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal". Pericolul social al pretinsei fapte săvârşite este practic inexistent, având in vedere ca activitatea de împrăştiere dejecţii s-a realizat in baza unui contract încheiat, pe terenul unei asociaţii care are categoria de păşune si că a îndeplinit toate condiţiile legale.

Potrivit principiului proporţionalităţii, acolo unde există posibilitatea de a alege între mai multe măsuri considerate corespunzătoare, trebuie să se apeleze la cea mai puţin oneroasă, iar dezavantajele nu trebuie să fie disproporţionate cu scopul urmărit.

Fata de aceste considerente a solicitat admiterea plângerii aşa cum a fost formulata, anularea procesului-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor seria .... încheiat de Comisariatul de Mediu Judeţean ...., ca fiind nelegal si netemeinic.

În drept, a invocat art.31 si următoarele din OG 2/2001.

In dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

A depus înscrisuri: nota de constatare ..../...., procesul-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei seria...., ordinul de plata nr......, raportul de încercare nr......, raportul de încercare nr......, contractul de furnizare nr.......

Legal citat, la data de ....., intimatul Garda Naţionala de Mediu - Comisariatul General, in conformitate cu dispoziţiile art.205 din NCPC, a depus ÎNTÂMPINARE,  solicitând respingerea plângerii contravenţionale formulate si menţinerea procesului verbal de constatare a contravenţiei contestat, ca temeinic si legal.

In motivare,s-a arătat ca în fapt, prin procesul verbal seria ....petentului i-a fost aplicată sancţiunea amenzii contravenţionale in suma de 100.000 lei, conform art. 96, alin.3, pct.1 din OUG 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările si completările ulterioare, reţinându-se nerespectarea prevederilor autorizaţiei integrate de mediu, respectiv depozitarea dejecţiilor pe terenuri s-a făcut fără respectarea prevederilor Codului bunelor practici agricole, fără sa deţină studiu agrochimie realizat pentru acest teren.

Cu privire la apărările formulate de către petent, intimatul apreciază ca nu sunt motive de nulitate a actului constatator .

In urma verificărilor efectuate în teren la data de ....si ...., ca urmare a sesizării telefonice primită pe telefonul de permanenta din partea cetăţenilor satului ...., referitoare la deversarea de dejecţii lichide pe izlazul localităţii si disconfortul olfactiv resimţit in zona ...., s-a constatat:

-de la lagunele de stocare dejecţii lichide impermeabilizate si acoperite a fost

racordat un furtun pentru trasvazarea dejecţiilor, cu rol fertilizam natural, pana la izlazul situat in vecinătatea satului ..... La data verificărilor pomparea era oprita si se executau manevre de strângere a furtunului de către 2 persoane;

-dejecţiile au fost aplicate fără utilaj de împrăştiere direct din .furtun, conducând la formarea de acumulări in funcţie de relieful izlazului, precum si scurgerea acestora pe vai naturale si intr-un lac artificial pentru adaptarea animalelor, din apropierea izlazului si acumulându-se intr-un canal da lat de preluare ape meteorice de pe terenurile limitrofe;

- dejecţiile acumulate in canalul dalat se întind pe o lungime de cea 200 m.

A rezultat fără nici un dubiu faptul că petentul, în exploatarea fermei zootehnice în cadrul căreia se ocupa de creşterea porcinelor, cod CAEN 0146, activitate reglementata din punct de vedere al protecţiei mediului prin Autorizaţia Integrata de Mediu nr. ....., a depozitat deşeurile provenite de la aceste animale pe terenurile limitrofe, producând astfel degradarea mediului, mai exact a solului şi vegetaţiei de pe acesta.

Conform condiţiilor menţionate la punctul 15.2-obligatiile titularului din prin Autorizaţia Integrata de Mediu nr....... aplicare dejecţiilor pe terenuri se face cu respectarea Codului bunelor practici agricole si cele mai bune tehnici disponibile in acest domeniu, in baza studiului agrochimie realizat pentru acest teren.

Art. 2 pct. 10 din ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 defineşte autorizaţia integrată de mediu ca fiind actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protecţia mediului, cu informarea prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii, care să paranteze că instalaţia corespunde prevederilor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Astfel, potrivit art.94 alin.(1) lit.b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, care trebuie ca, în acest scop, să respecte condiţiile din actele de reglementare obţinute.

Conform art. 96, alin.(3), constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: obligaţia persoanelor fizice de a funcţiona cu respectarea prevederilor autorizaţiei de mediu şi a persoanelor juridice de a funcţiona cu respectarea prevederilor autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu pentru activităţile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului.

De asemenea, art. 95-98 din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 instituie punctual cazurile în care intervin sancţiunile contravenţionale şi penale.

În planşele foto depuse de agentul constatator, se observă dejecţii acumulate in canalul dalat si pe izlazul comunal.

Mai mult, potrivit Anexei 2 a H.G. nr.756/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor, dejecţiile animaliere (materiile fecale, urina, inclusiv resturi de paie) sunt incluse în categoria deşeurilor din agricultura, fapt ce impune reprezentanţilor Gărzii Naţionale de Mediu verificarea respectării dispoziţiilor art.96 din O.U.G. nr.195/2005 având în vedere şi această categorie de deşeuri din agricultură care. în viziunea legiuitorului, pot deteriora mediul prin alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale acestuia, în categoria componentelor naturale fiind inclus atât solul cât şi vegetaţia de pe acesta, alături de apa, aer. relief şi substrat.

Daunele aduse mediului se referă, de asemenea, la daunele cauzate de elementele prezente în aer, în măsura în care acestea dăunează apelor, solului sau speciilor sau habitatelor naturale protejate.

Conform Constituţiei, Capitolul II (Drepturile şi libertăţile fundamentale) al Titlului II (Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale), regăsim art. 35, intitulat „Dreptul la un mediu sănătos".

Potrivit acestui articol, (1) „Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic",(2) „Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept" şi (3) „Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător".

Pe cale de consecinţa, deşeurile de origine animală trebuie tratate şi eliminate potrivit legislaţiei în vigoare, în aşa fel încât să nu existe riscuri pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor.

In ceea ce priveşte sancţiunea contravenţională aplicată petentului, potrivit art.21 alin.3 O.G. nr.2/2001, ţinând seama de principiul proporţionalităţii în stabilirea şi aplicarea unei sancţiuni contravenţionale raportat la împrejurările săvârşirii faptei, instanţa apreciază că a fost corect individualizată, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei prin care s-a produs degradarea mediului înconjurător şi consideră că petentul, prin executarea sancţiunii pecuniare, va manifesta pe viitor mai mult interes în protejarea mediului înconjurător prin respectarea tuturor cerinţelor legale care i se impun şi nu doar a interesului economic care îi aduce acesteia beneficii majore în detrimentul mediului înconjurător.

A invocat prezumţia relativă de veridicitate a actului constatator întocmit de un reprezentant al statului în exercitarea atribuţiilor de serviciu care a constatat în direct fapta reţinută în sarcina petentului şi chiar în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că art.6 nu interzice statelor ca sistemele naţionale de drept să conţină prezumţii de fapt sau de drept cu respectarea unor limite rezonabile.

Întrucât procesul verbal de contravenţie cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forţă probantă prin el însuşi, iar o asemenea prezumţie este rezonabilă şi legitimă, ocrotind încrederea de care trebuie să se bucure actul autorităţii, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie a celui acuzat, întrucât acesta are posibilitatea dovedirii netemeiniciei procesului verbal.

Pentru aceste considerente, intimatul a solicitat instanţei respingerea plângerii contravenţionale si menţinerea procesului verbal contravenţional scria ..... din data de ...., încheiat de către Comisariatul Judeţean .... al Gărzii Naţionale de Mediu.

In drept, a invocat  art.205, alin.2 C.p.civ.

In probatoriu, a solicitat administrarea  probei cu înscrisuri.

Intimatul a anexat: nota de constatare nr...../...., Autorizaţia Integrata de Mediu nr......, planşe foto.

In caz de neprezentare,intimatul a solicitat instanţei, conform art. 223 si art. 411, alin.l, pct.2 din C.p.civ, judecarea cauzei in lipsa.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, a apărărilor expuse şi a probelor administrate, instanţa  reţine  următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie seria .... nr. .... încheiat la data de ....de intimată (f.14), s-a reţinut că petenta nu a respectat obligația de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației integrate de mediu, în sensul că aplicarea dejecțiilor pe terenuri s-a făcut fără respectarea prevederilor codului bunelor practici agricole şi cele mai bune tehnici în domeniu fără să dețină studiu agrochimic realizat pentru acest teren.

 Astfel, s-a constatat încălcarea prevederilor art. 94 alin. 1 lit. b din OUG nr. 195/2005 coroborat și s-a aplicat o amendă de 100.000 lei conform art. 96 alin. 5 pct. 1 din OUG nr. 195/2005.

De asemenea, instanța reține că procesul-verbal a fost încheiat în urma controlului efectuat de comisarii din cadrul Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean .... la data de ...., ora 16.30 și ....a punctul de lucru din localitatea ...., sat ...., județul ...., aparținând .... (notă de constatare f. 42-43). În urma acestui control s-au constatat următoarele:

-De la lagunele de stocare dejecții lichide impermeabilizate și acoperite a fost racordat un furtun pentru transvazarea dejecțiilor, cu rol de fertilizant natural, până la izlazul situat în vecinătatea satului ..... La data verificărilor pomparea era oprită și se executau manevre de strângere a furtunului de către 2 persoane;

-Dejecțiile au fost aplicate fără utilaj de împrăștiere, direct din furtun, conducând la formarea de acumulări în funcție de relieful izlazului, precum și scurgerea acestora pe văi naturale și într-un lac artificial pentru adăparea animalelor, din apropierea izlazului și acumulându-se într-un canal dalat de preluare ape meteorice de pe terenurile limitrofe care protejează satul ....;

-La data verificărilor s-a constatat că dejecțiile acumulate în canalul dalat se întind pe o lungime de cca 200 m. Canalul dalat având o lungime de cca 1,2 km până la pârâul Plapcea.

Cu ocazia efectuării controlului s-au efectuat o serie de fotografii (f.44).

Din adresa nr. 1128/CJ ..../14.05.....9 (f. 135), necontestată de petentă, rezultă că aceasta a curățat văile naturale, izlazul comunal și canalul dalat de preluare ape meteorice de pe terenurile limitrofe care protejează satul ..... Pentru îndepărtarea dejecțiilor lichide brune s-a procedat la vidanjarea acestora cu o vidanjă închiriată. De asemenea, s-a constatat că s-a curățat șanțul de preluare a apelor pluviale de pe str. ..... cu utilaj buldoexcavator din dotarea primăriei ...... Dejecțiile lichide și pământul amestecat cu dejecții rezultat din curățarea zonelor afectate au fost administrate pe terenurile agricole deținute de.... .... în baza contractului nr. 502/ din 01.08.....7 și în baza studiului agrochimic cu nr. 522/11.08.....7.

În drept, potrivit 94 alin. 1 lit. e din OUG nr. 195/2005, protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice, în care scop: b) respectă condițiile din actele de reglementare obținute.

Potrivit art. 96 alin. 3 din OUG nr. 195/2005, constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: 1. obligația persoanelor fizice de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației de mediu și a persoanelor juridice de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației/autorizației integrate de mediu pentru activitățile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului.

Instanța reține că autorizația de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, prin care sunt stabilite condițiile și/sau parametrii de funcționare ai unei activități existente sau ai unei activități noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcțiune iar  autorizația integrată de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, cu informarea prealabilă a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalație, în anumite condiții, care să garanteze că instalația corespunde prevederilor privind prevenirea și controlul integrat al poluării; autorizația poate fi emisă pentru una sau mai multe instalații ori părți ale acesteia, situate pe același amplasament și exploatate de același operator (conform art. 2 din OUG nr. 195/2005).

Instanța are în vedere că obiectul OUG nr. 195/2005 îl constituie un ansamblu de reglementări juridice privind protecția mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor și elementelor strategice care conduc la dezv....area durabilă. Mediul este definit ca  reprezintând ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea omului (art. 1 din OUG nr.195/2005).

Dreptul la un mediu sănătos este recunoscut prin Constituție, în art. 35 potrivit căruia statul asigură dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic. Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și ameliora mediul înconjurător.

Prin urmare, petenta, în calitate de persoană juridică, în desfășurarea activității de sale, are obligația de a proteja mediul înconjurător, astfel încât să nu aducă atingere dreptului cetățenilor din localitatea unde își desfășoară activitatea de a trăi într-un mediul înconjurător sănătos și echilibrat ecologic.

Instanţa, fiind învestită cu soluţionarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, a procedat la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin.1 din Ordonanţa menţionată mai sus.

Sub aspectul legalităţii, conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de contravenţie, pronunţându-se, de asemenea, şi cu privire la sancţiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta. Deşi OG 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului constatator al contravenţiei, din economia art. 34 rezultă că acesta face dovadă deplină a situaţiei de fapt şi a încadrării juridice până la proba contrară, însă pentru a se bucura de această forţă probantă trebuie să fie încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale în lipsa cărora este nul sau poate fi anulat.

Examinând procesul-verbal prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi reţinute de instanţă din oficiu, prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001, instanţa apreciază că acesta este legal, cuprinzând numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele persoanei sancţionate, fapta săvârşită, data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator.

Instanța reține că petenta, prin plângere, a formulat, în esență, motive de nelegalitate a procesului-verbal de contravenție.

În ceea privește motivul de nulitate constând în fapta acest control a fost efectuat în baza unor telefoane anomine și astfel s-a încălcat art. 7 din OG nr. 27/2000, instanța reține că acest motiv este în mod evident neîntemeiat. În ceea ce privește textul de lege pretins încălcat, acesta reprezintă o dispoziție dintr-un act legislativ abrogat, care nu avea legătură cu susținerile petentei. Pe de altă parte, instanța reține că nu există un articol de lege în cadrul OUG nr. 195/2005 care să interzică Comisariatului Județean de Mediu .... să efectueze un control inopinat, cu atât mai mult cu cât petenta a mai fost sancționată anterior pentru nerespectarea regulilor de protecție a mediului și au existat procese civile declanșate de cetățenii localității .... prin care s-a solicitat mutarea aceste fermei din cauza mirosurilor generate în zonă.

În ceea ce privește motivul de nelegalitate în sensul că societatea nu a respectat prevederile Codului bunelor practici și cele mai bune tehnici în domeniu iar această apreciere a fost făcută la modul general, neindicându-se în procesul-verbal în mod concret care dintre dispozițiile codului bunelor practici agricole nu a fost respectat, instanța reține că și acest motiv este neîntemeiat.

Instanța reține că petenta a fost sancționată pentru nu a respectat obligația de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației integrate de mediu, în sensul că aplicarea dejecțiilor pe terenuri s-a făcut fără respectarea prevederilor codului bunelor practici agricole i cele mai bune tehnici în domeniu fără să dețină studiu agrochimic realizat pentru acest teren.

Astfel, s-a reținut că obligația pe care petenta nu a respectat-o în sensul OUG nr. 195/2005 este obligația de funcționa cu respectarea prevederilor autorizației integrate de mediu contrar dispozițiilor legale menționate mai sus. Instanța reține că acest proces-verbal este întocmit în baza notei de constatare din data ...., în urma controalelor efectuate la data de ....și ....la punctul de lucru din localitatea ..... În această notă sunt descrise exact faptele contrare autorizației de mediu cât și articolul din autorizație încălcat (art. 15.2, sub aspectul faptului că aplicarea dejecțiilor pe aceste terenuri se face cu respectarea prevederilor Codului bunelor practici agricole și cele mai bune tehnici disponibile în acest domeniu, pe baza studiului agrochimic realizat pentru acest teren).

Prin urmare, în notă sunt explicate clar, detaliate și fotografiate faptele imputate petentei și articolul din autorizația de mediu încălcate de petentă, iar în procesul-verbal este de asemenea, descrisă fapta imputată și încadrarea juridică a acesteia.

În realitate, ceea ce petentă invocă sub forma unui motiv de nulitate este un aspect care privește mai degrabă temeinicia procesului-verbal, respectiv dacă faptele reținute în nota de constatare sunt conforme cu autorizația de mediu și reprezintă tehnică în acord cu Codul bunelor practice agricole/cele mai bune tehnici disponibile în domeniu.

Sub aspectul temeiniciei instanţa constată că, din probele administrate în prezenta cauză, nu rezultă o altă stare de fapt decât cea reţinută, în procesul-verbal de contravenţie.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută, nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franţei, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag şi Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forţa probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franţei, hotărârea din 7 septembrie 1999 ).

Persoana sancţionată, are dreptul la un proces echitabil (art. 31 – 36 din O.G. nr. 2/ 2001), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt, reţinută prin procesul-verbal, nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza Neaţă c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Având în vedere aceste principii, instanţa constată că deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenţie face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept, până la proba contrară.

Mai mult, procesul-verbal de contravenţie este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenţiei de către agentul constatator, astfel că în favoarea intimatului operează prezumţia instituită prin art.270 NCPC, privind legalitatea, veridicitatea şi autenticitatea înscrisului autentic care face dovada deplină, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals.

Prezumţia având un caracter relativ, dispensează de sarcina probei pe intimat şi este susceptibilă de a fi combătută prin proba contrară de către petent, împrejurare pe care instanţa nu o reţine în prezenta cauză, în sensul că petentul nu a probat împrejurări contrarii celor cuprinse în procesul-verbal de contravenţie.

Astfel, din art.10 C.pr.civ.  rap. la art.249 C.pr.civ., reiese că, cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească.

În aceste condiţii, instanţa constată că forţa probantă a procesului-verbal nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumţia de legalitate şi temeinicie  instituită de lege în favoarea sa.

Astfel, din actele existente la dosar, respectiv notă de constatare (f. 41), coroborat cu fotografii (f. 44) şi adresa nr...../..... (f. 134), rezultă că, în urma controlului efectuat la data de ...., efectuată la punctul de lucru din  localitatea .... sat ...., s-au constatat următoarele:

-de la lagunele de stocare dejecții lichide impermeabilizate și acoperite a fost racordat un furtun pentru transvazarea dejecțiilor, cu rol de fertilizant natural, până la izlazul situat în vecinătatea satului ..... La data verificărilor pomparea era oprită și se executau manevre de strângere a furtunului de către 2 persoane;

-dejecțiile au fost aplicate fără utilaj de împrăștiere, direct din furtun, conducând la formarea de acumulări în funcție de relieful izlazului, precum și scurgerea acestora pe văi naturale și într-un lac artificial pentru adăparea animalelor, din apropierea izlazului și acumulându-se într-un canal dalat de preluare ape meteorice de pe terenurile limitrofe care protejează satul ....;

-la data verificărilor s-a constatat că dejecțiile acumulate în canalul dalat se întind pe o lungime de cca 200 m. Canalul dalat având o lungime de cca 1,2 km până la pârâul Plapcea.

Instanța reține că petenta nici măcar nu a contestat această situație de fapt, dimpotrivă, a luat măsuri pentru a o remedia, conform adresei.../..... (f. 134), în sensul că s-au curățat văile naturale, izlazul comunal și canalul dalat de preluare ape meteorice de pe terenurile limitrofe care protejează satul ...., prin vidanjare, iar dejecțiile lichide și pământul amestecat cu dejecții rezultat din curățarea zonelor afectate au fost administrate pe terenurile agricole cu care societatea deține contractul nr.......

Mai mult, conform autorizației de mediu, art.15.2 (f.93-94), titularul de activitate va elabora, pune în aplicare și revizui periodic un plan de gestionare a mirosului pentru a preveni sau atunci când acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de miros emanate de activitatea din fermă. Prin acest articol sunt stabilite în sarcina petentei mai multe obligații, respectiv: verificarea periodică și întreținerea rețelelor de colectare a dejecțiilor, iar aplicarea dejecțiilor trebuie să se facă cu respectarea pe terenurile agricole se va realiza cu respectarea Codului bunelor practici agricole, precum și cele mai bune practici în domeniu.

Este mai mult decât evident din actele dosarului că aceste obligații nu au fost respectate de către petentă, întrucât pe telefonul de permanență au fost semnalate aceste probleme de către cetățenii localității ...., privind deversarea de dejecții lichide pe izlazul localității și disconfortul olfactiv resimtit în zona .... (după cum reiese din nota de constatare); dispozitivele de împrăștiere a deșeurilor nu funcționau iar acestea erau aplicate direct din furtun nu doar pe relieful izlazului și pe văi naturale și într-un lac artificial pentru adăpare animalelor din apropierea izlazului rezultând acumularea lor într-un canal dalat de preluare a apelor meteorice de pe terenurile limitrofe.

Instanța apreciază că fapta petentei este extrem de gravă, aceasta permițând ca aceste deșeuri să se scurgă în văi naturale și lacuri artificiale pentru adăparea animalelor și într-un canal al cărui scop era de preluare a apelor meteorice. Petenta nu numai că nu avea dreptul de a folosi aceste zone pentru aplicarea deșeurilor (având un contract pentru aplicarea deșeurilor pe terenuri agricole), dar aceasta avea și obligația de a proteja apele de contaminare.

De asemenea, instanța are în vedere că în articolul 11 din autorizația de mediu este prevăzută modalitatea de gestionare a deșeurilor, iar fapta petentei este contrară acestor dispoziții, întrucât deșeurile animaliere pot fi folosite doar pentru fertilizarea terenurilor agricole (per a contrario, nu pot fi deversate direct din furtun în lacuri pentru adăparea animalelor și în canaluri de preluare a apelor).

Prin urmare, instanţa constată că petentul nu a reuşit să răstoarne prezumţia de validitate şi temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenţie, nefăcând dovada că, în activitatea de gestionare a deșeurilor, ar fi respectat autorizația de mediu.

Instanța reține că petenta nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, nu a răspuns solicitării instanței de a depune un punct de vedere cu privire la înscrisurile noi depuse de intimată, iar apărătorul petentei nu s-a prezentat la termenele de judecată, formulând multiple cereri de amânare, respectiv de lăsare a cauzei la ore ce depășeau durata totală a ședinței de judecată, fără a-și asigura substituirea.

În ceea ce priveşte proporţionalitatea sancţiunilor aplicate, instanţa constată că agentul constatator a individualizat în mod corect sancţiunile, amenda fiind aplicată în cuantum maxim.

 Raportat la cele două criterii legale prevăzute de art. 98 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, gravitatea faptei şi pericolul social, precum şi la art.21 alin.3 din OG 2/2001 instanţa reţine că sancţiunile sunt proporţionale. Astfel, instanţa are în vedere că petenta nu se află la prima abatere de acest gen, nu conștientizează gravitatea faptelor sale și urmările acestora pentru mediu, apreciind, în mod neîntemeiat, că și-a îndeplinit obligațiile conform autorizației.

Instanța va avea în vedere și că prin sentința civilă nr...... pronunțată de Judecătoria .... petenta a fost obligată să mute activitatea de creştere a porcilor desfăşurată în halele amplasate la punctul de lucru din localitatea ...., jud. ...., astfel încât distanţa dintre aceste hale şi locuinţele reclamanţilor să fie de minim 1500 de metri și nu există date că s-ar fi conformat obligației, întrucât pe rolul Judecătoriei se înregistrează dosare privind executarea silită întemeiate pe art. 906 C.pr.civ.

Instanța reține că ceea ce a determinat actualul control au fost telefoanele pe numărul de permanență al Comisariatului de Mediu ...., privind disconfortul olfactiv resimțit. Aceasta indică faptul că activitățile petentei au produs consecințe nu doar asupra solului și apelor, ci și asupra calităţii aerului.

Prin urmare, nicio altă sancțiune nu poate fi suficientă pentru a atrage atenție petentei cu privire la consecințele activității sale asupra unui mediu sănătos.

Faţă de considerentele arătate mai sus, instanţa, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, urmează a respinge, plângerea contravenţională formulată de către petenta .... în contradictoriu cu intimatul GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN ...., împotriva procesului verbal de contravenţie ... nr. .... încheiat la data de ...., de intimată, ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare