Plângere contravenţională

I.Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de ....2021 sub nr. .../204/2021, petentul B. A. D. a chemat în judecată pe intimatul PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CÂMPINA - DIRECŢIA POLIŢIA LOCALĂ, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună admiterea plângerii şi anularea procesului verbal.

În motivare, petentul a arătat că sancţiunea aplicată este nejustificată. A arătat că el nu a menţionat în comentariul său vreun termen care să implice Poliţia Locală Câmpina, care să semnifice o injurie, sau care să aducă vreun prejudiciu demnității sau onoarei vreunei persoane sau instituții.

În continuare, petentul a susţinut că activitatea de care el este învinuit nu face parte din actele incriminate la art.1 alin. (1) din Legea nr. 61/1991, aşa cum este menționat greșit în procesul-verbal contestat. Din comentariul său s-au scos anumite fragmente.

A învederat încălcarea art. 30 pct. l din Constituția României.

Petentul a arătat faptul că nu a adus nici un prejudiciu demnității, onoarei, vieții particulare a persoanei şi nici dreptului la imagine.

În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 61/1991.

Cererea a fost timbrată cu suma de 20 lei (fila 13).

II.Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instanţei, să respingă plângerea formulată de petent împotriva procesului-verbal nr. 09456/31.08.2021 ca neîntemeiată şi menținerea ca temeinic și legal a procesul verbal de contravenție, pentru motivele expuse în continuare.

În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că procesul-verbal de contravenție este legal și temeinic, petentul săvârșind contravenția, în sensul în care acesta se face vinovat de faptul că, în calitate de utilizator al profilului de Facebook “A. B. A.” a postat în spațiul public, în grupul „Ești din Câmpina dacă” următorul comentariu:  s-au autosesizat aceste specimene, foarte sensibile, umblă fără direcție și scop prin urbea noastră prea frumoasă și din când în când se deranjează de la sine. Păcat că nu se deranjează de la clostridium, dar cred că ăștia sunt familiarizați cu acestă bacterie la creier” (reacție la postarea lui V. A.), afirmația în sine lezând demnitatea și onoarea polițiștilor locali câmpineni și a instituției din care fac parte.

Având în vedere afirmația/comentariul în sine aparținând petentului B. A. D., care a lezat demnitatea și onoarea polițiștilor locali câmpineni și a instituției din care fac parte, s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenţiei PL nr. .../....2021, prin care s-a aplicat sancţiunea amenzii în cuantum de 500 lei, conform prevederilor  art. 2 pct. 1 raportat la art. 3 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 61/1991.

Conform art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice reprezintă contravenție. În aceste circumstanțe, respectiva faptă este susceptibilă de sancțiuni contravenționale, în măsura în care ameninţările nu iau forma unor fapte prevăzute de legea penală, fiind o faptă reprobabilă, care nu trebuie să rămână nesancţionată.

Jignirea publică a unei persoane sau a unei instituții, prin intermediul contului personal de pe reţeaua de socializare Facebook, reprezintă o faptă de natură contravențională ce poate fi sancționată. Jignirea în public a unei persoane este sancționată deoarece lezează demnitatea și onoarea acesteia, conform prevederilor Legii nr. 61/1991.

A precizat intimatul faptul că, în conformitate cu Decizia nr. 4546/2014 pronunțată Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, platforma de socializare Facebook a fost declarată ca fiind spațiu public. Utilizatorii platformei de socializare pot să interacționeze în mod liber, această interacțiune neputând fi limitată sau interzisă. Rețeaua, prin natura sa, este destinată accesului publicului sau oricărui utilizator. Informațiile publicate, chiar într-un grup restrâns, pot să fie ușor aduse la cunoștinţa publicului prin procedeele de distribuire. Mesajele publicate pe platforma de socializare pot să fie aduse cu ușurință la cunoștința publicului, prin transmiterea în mass-media.

Instanțele naționale au decis că platforma de socializare Facebook constituie spațiu public, apelând la argumentul conform căruia structura platformei Facebook permite libera interacțiune și libera răspândire de informații, accesul realizându-se în mod facil și, prin procesul de distribuire a informațiilor, orice lucru poate fi adus la cunoștința publicului larg. Acest din urmă fapt  include și transmiterea informațiilor prezentate (imagini, notițe, videoclipuri, sondaje, evenimente din viața personală, informații cu privire la propria persoană) în mass-media.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost întocmit la sediul Poliției Locale Câmpina, în urma informațiilor obținute de pe profilul de Facebook al petentului B.A. D. și a  identificării acestuia în baza de date DEPABD.

Conform art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită faptade modiul şi mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Având în vedere că, prin expresiile jignitoare adresate polițiștilor locali câmpineni, a fost lezată demnitatea și onoarea acestora, intimatul a considerat că sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite, iar odată executată, este aptă să responsabilizeze contravenientul și să-1 determine ca pe viitor să-și corecteze conduita socială.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 C. Proc. Civilă.

În probaţiune, intimatul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

III.Prin încheierea de şedinţă din data de ....2022, instanța a încuviințat pentru ambele părţi proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, considerând că proba este legală, verosimilă, pertinentă și concludentă.

Analizând cererea formulată, prin prisma susţinerilor petenţilor şi probatoriul administrat, raportat la dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa reţine următoarele:

I.În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenţiei  seria PL nr. ..../......2021 întocmit de către agentul constatator V. M. din cadrul Poliţiei locale Câmpina, petentul B. A. D. a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 500 lei, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1991.

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției s-a reținut că petentul, în calitate de utilizator al profilului de Facebook “A. B. A.” a postat în spațiul public, în grupul „Ești din Câmpina dacă” următorul comentariu:  s-au autosesizat aceste specimene, foarte sensibile, umblă fără direcție și scop prin urbea noastră prea frumoasă și din când în când se deranjează de la sine. Păcat că nu se deranjează de la clostridium, dar cred că ăștia sunt familiarizați cu acestă bacterie la creier” (reacție la postarea lui V. A.), afirmația în sine lezând demnitatea și onoarea polițiștilor locali din Câmpina și a instituției din care fac parte.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost încheiat în lipsă (f. 25).

Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, în condițiile în care procesul-verbal din data de ....2021 a fost comunicat către petent la data de 03.09.2021 (f. 27) iar plângerea a fost înregistrată la instanță la data de ....2021, fiind transmisă de către petent la data de ....2021 (f. 9).

II. ÎN DREPT

A.Reglementări incidente

În drept, potrivit art. 31 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.

În conformitate cu art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de contravenţie, pronunţându-se, de asemenea, şi cu privire la sancţiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Examinând procesul-verbal sub aspectul legalității, instanţa va verifica îndeplinirea cerinţelor legale în raport cu forma procesului-verbal, precum şi în raport cu fondul.

Analizând procesul-verbal prin prisma motivelor ce pot fi reţinute de către instanţa de judecată din oficiu, prevăzute de art. 17 din O. G. nr. 2/2001, instanţa apreciază că acesta este legal, neidentificându-se niciunul dintre deficienţele procesului-verbal care să îi atragă ineficacitatea, în raport cu dispoziţia legală menţionată. Astfel, procesul-verbal cuprinde numele, prenumele și CNP-ul contravenientului, descrierea faptei și data săvârșirii, precum și semnătura agentului constatator.

Referitor la condiţiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei, astfel cum a fost reţinută de către agentul constatator. Acesta a indicat un temei de drept corect atunci când a precizat textul de lege care prevede drept contravenţie fapta reţinută în sarcina petentului, respectând astfel principiul legalităţii care trebuie să guverneze încheierea oricărui act de autoritate.

Analizând procesul-verbal sub aspectul temeiniciei, instanța reţine că în sarcina petentului s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.

Potrivit art. 2.1 constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora.

Conţinutul constitutiv al contravenţiei este condiţionat  de întrunirea următoarelor condiţii: 1. să se fi săvârşit, în public, acte sau gesturi obscene, ori să se fi proferat injurii, expresii jignitoare sau vulgare ori ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora; 2. actele săvârşite să fi tulburat ordinea şi liniştea publică, să fi provocat indignarea cetăţenilor ori să fi lezat demnitatea şi onoarea acestora.

 Având în vedere art. 11 alin. (2) şi art. 20 din Constituţie, în examinarea prezentei plângeri, instanţa va efectua analiza dispoziţiilor legale şi prin prisma Convenţiei precum şi a practicii jurisdicţionale a Curţii Europene a Drepturilor Omului în interpretarea Convenţiei.

Pentru examinarea existenţei unei acuzaţii în materie penală, jurisprudenţa europeană a identificat trei criterii: încadrarea juridică a măsurii în litigiu în legislaţia naţională, caracterul propriu-zis al măsurii, precum şi caracterul şi gravitatea sancţiunii. Aceste criterii sunt alternative şi nu cumulative (hotărârea Ioan Pop împotriva României). În acest sens, prin hotărârea Anghel împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, în ciuda naturii băneşti a sancţiunii efectiv aplicate şi a naturii civile a legii de pedepsire a contravenţiei, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale, având în vedere că dispoziţia încălcată are un caracter general,  se adresează tuturor cetăţenilor şi nu unui anumit grup de persoane şi că impune un anumit comportament, sub o sancţiune care încearcă în acelaşi timp să descurajeze şi să pedepsească. În consecinţă, caracterul deopotrivă preventiv şi represiv al sancţiunii amenzii contravenţionale sunt suficiente în cauză pentru a conferi normei un pronunţat caracter penal, în sensul autonom al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Petentul, în calitate de utilizator al profilului de Facebook “A. B. A.” a postat în spațiul public, în grupul „Ești din Câmpina dacă” următorul comentariu:  S-au autosesizat aceste specimene, foarte sensibile, umblă fără direcție și scop prin urbea noastră prea frumoasă și din când în când se deranjează de la sine. Păcat că nu se deranjează de la clostridium, dar cred că ăștia sunt familiarizați cu acestă bacterie la creier”.

Petentul nu a contestat situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută, şi nici conţinutul comentariului postat pe grupul de facebook.

Fapta a fost comisă într-un spaţiu public, respectiv pe platforma de socializare Facebook, pe grupul ,,Eşti din Câmpina dacă,, cu scopul de a încunoştinţa cât mai multe persoane despre conţinutul mesajelor (Decizia I.C.C.J. nr. 4546 din data de 27 noiembrie 2016).

Petentul, postând mesajul într-un spaţiu public, a uzat de libertatea sa de exprimare, consacrată constituţional de art. 30 alin. (1) din Constituţie.

 În cauză, este incident art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi art. 8 CEDO privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.

Potrivit art. 10 CEDO par. 1, Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.

Conform par. 2, exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

A.Existenţa unei ingerinţe prevăzute de lege şi care urmăreşte un scop legitim.

Sancţionarea petentului pentru atingerea adusă onoarei și demnităţii unei instituţii publice, respectiv Poliţia mun. Câmpina, precum şi agenţilor de poliţie ce fac parte din această instituţie reprezintă o ingerinţă a dreptului petentului la libertatea de exprimare. Ingerința este prevăzută de lege, în cauză art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991. Măsura incriminată vizează protecția prestigiului instituţiei publice şi protecţia onoarei şi demnităţii agenţilor de poliţie și, prin urmare, a urmărit un scop legitim în sensul art. 10 § 2 din Convenție. În cauză, motivul pentru care a fost sancţionat contravenţional petentul a fost acela de a proteja demnitatea şi reputaţia persoanelor vizate de mesajele postate de acesta pe Facebook. Cu alte cuvinte, dreptul la liberă exprimare al petentului a fost restrâns în vederea promovării demnităţii altor persoane.

B.Condiţia ca ingerința să fie proporţională şi „necesară într-o societate democratică”

B1. Principii generale

Libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, una dintre condițiile primordiale ale evoluției sale și ale dezvoltării fiecărei persoane. Sub rezerva art. 10 § 2, aceasta este valabilă nu numai în ceea ce privește „informațiile” sau „ideile” acceptate ori considerate drept inofensive sau indiferente, ci și pentru cele care rănesc, șochează sau neliniştesc (Cauza Petro CARBO CHEM S.E. împotriva României, par. 38).

În plus, art. 10 § 2 din Convenție nu lasă loc restrângerilor în privința libertății de exprimare în domeniul discursului politic sau al chestiunilor de interes general.

În fapt, marja de apreciere acordată statelor este redusă în cazul dezbaterilor asupra problemelor de interes general.

Instanţa trebuie să se asigure că motivele invocate de autoritățile naționale pentru a o justifica par „relevante și suficiente”. În ceea ce privește acest ultim aspect, încălcarea trebuie analizată în lumina conținutului declarațiilor incriminate, precum și a contextului în care acestea au fost făcute. (Cauza Petro CARBO CHEM S.E. împotriva României, par. 38).

Natura și severitatea pedepselor aplicate sunt, de asemenea, elemente care trebuie luate în considerare (Cauza Petro CARBO CHEM S.E. împotriva României, par. 39).

În plus, trebuie făcută distincţia între declarațiile de fapt și judecățile de valoare. Dacă materialitatea primelor poate fi probată, exactitatea celor din urmă nu poate fi demonstrată. Totuși, chiar și în cazul judecăților de valoare, proporționalitatea ingerinței depinde de existența unui temei faptic pentru declarația incriminată, având în vedere că și o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este complet lipsită de un temei faptic (Cauza Petro CARBO CHEM S.E. împotriva României, par. 40).

Principiile generale aplicabile în cauzele în care dreptul la libertatea de exprimare este restrâns, drept garantat de art. 10 din Convenție, trebuie să fie pus în balanță cu dreptul la respectarea vieții private, prevăzut la art. 8 din Convenție (Cauza Petro CARBO CHEM S.E. împotriva României, par. 40). Printre criteriile ce trebuie analizate se numără în special contribuția la o dezbatere de interes general, notorietatea persoanei vizate, comportamentul anterior al persoanei în cauză, conținutul, forma și repercusiunile publicației, modalitatea de obținere a informațiilor și veridicitatea acestora

B2. Aplicarea acestor principii în speță

Comentariul petentului are următorul conţinut: Aceste specimene umblă fără direcție și scop prin urbea noastră prea frumoasă și din când în când se deranjează de la sine. Păcat că nu se deranjează de la clostridium, dar cred că ăștia sunt familiarizați cu acestă bacterie la creier. Textul reprezintă un comentariu adresat de către petent la o altă postare publică, prin intermediul căreia o altă persoană îşi exprima nemulţumirea raportat la o sancţiune aplicată de către agenţi constatatori din cadrul Poliţiei mun. Câmpina.

Libertatea de exprimare este valabilă și pentru ideile şi afirmaţiile care rănesc, șochează sau neliniştesc, cum este cazul de faţă.

Marja de apreciere acordată statelor este redusă în cazul dezbaterilor asupra problemelor de interes general. Instanţa reţine că postarea iniţială implică o chestiune de interes general, referitoare la nemulţumirea cetăţenilor în ceea ce priveşte activitatea unor persoane publice, ce fac parte dintr-o instituţie publică. În susţinerea acestei afirmaţii, instanţa are în vedere faptul că  postarea petentului este urmată de un alt comentariu prin intermediul căreia o altă persoană îşi exprimă nemulţumirea, privitoare la o altă problemă de interes general, de unde rezultă că în cauză este incidentă o chestiune de interes general.

Motivele invocate de autoritățile naționale pentru sancţionarea petentului trebuie să fie „relevante și suficiente”.

Conţinutul declaraţiei petentului este compus din judecăţi de valoare, şi nu declaraţii de fapt. Prin intermediul declaraţiei, petentul şi-a exprimat nemulţumirea raportat la activitatea desfăşurată de către agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei mun. Câmpina. Petentul a folosit diverse apelative precum „specimene” şi ,,bacterie la creier”. Prin esenţa lor, termenii sunt caracterizaţi de o doză inerentă de subiectivism, precum şi de o doză de exagerare. Tonul folosit de către petent este unul ironic. Un anumit grad de exagerare prezentat de conţinutul mesajului este admisibil în libertatea de exprimare.  Toleranţa faţă de exprimarea petentului trebuie să fie una mai extinsă. Petentul a dorit să îşi exprime nemulţumirea, folosind figuri de stil, dar şi unii termeni care arată o doză de exagerare. Prin termenii utilizaţi, petentul a urmărit să minimizeze importanţa activităţii desfăşurate de către agenţii constatatori care au procedat la sancţionarea autorului postării cu privire la care petentul a adresat comentariul.

Principiile generale aplicabile în cauzele în care dreptul la libertatea de exprimare, garantat de art. 10 din Convenție, trebuie să fie puse în balanță cu dreptul la respectarea vieții private, prevăzut la art. 8 din Convenție (Cauza Petro CARBO CHEM S.E. împotriva României, par. 40).

În ceea ce priveşte criteriul notorietăţii persoanelor vizate, instanţa reţine că este important de stabilit statutul persoanei vizate, respectiv poziţia ori funcţia acesteia pentru a determina limitele criticii acceptabile cu privire la aceasta. De principiu, cu cât persoană este mai cunoscută publicului, cu atât mai largi sunt limitele libertăţii de exprimare exercitate faţă de ea. De asemenea, tot cu titlu de regulă, limitele criticii sunt mult mai largi decât cele aplicabile simplilor particulari. Potrivit Curţii Europene a Drepturilor Omului, un om ce acţionează în calitate de persoană publică se expune în mod inevitabil şi conştient unui control atent al faptelor şi gesturilor sale din partea majorităţii cetăţenilor, trebuind, în consecinţă, să arate mai multă toleranţă (cauza Lingens contra Austriei, cererea nr. 9815/82, par. 42).

În cauză, destinatarii mesajelor petentului sunt persoane care ocupă funcţii publice. Destinatarii postărilor petentului au fost agenţii poliţiei locale Câmpina. Aceste persoane, având funcţii publice, trebuie să manifeste o toleranţă suplimentară dat fiind că şi-au asumat o expunere publică mai mare. 

Coroborând considerentele reţinute mai sus, raportat la conţinutul şi contextul postării efectuate de către petent, precum şi raportat la destinatarii mesajului, instanţa reţine că sancţionarea contravenţională a petentului este disproporţionată faţă de scopul urmărit – protejarea prestigiului, reputaţiei şi demnităţii persoanelor vizate.

Având în vedere considerentele expuse, instanţa va admite plângerea contravenţională formulată de petentul B. A. D., în contradictoriu cu intimatul Primăria Municipiului Câmpina- Direcţia Poliţia Locală Câmpina şi va dispune anularea procesului-verbal de contravenţie seria PL nr. …./….2021.

În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. Civ., instanţa va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare