Fond funciar. Apel

Cuprins pe materii: Fond funciar. Reconstituire drept de proprietate.

Index alfabetic:

- Fond funciar

- Probe

- Reconstituire drept de proprietate

Legea 18/1991: art. 8 alin.(2) şi (3), art.11

Cu prioritate, trebuie stabilită existenţa şi temeinicia dreptului reclamantului, deoarece, în caz contrar, probele nu îndeplinesc condiţia de a fi utile şi concludente pentru soluţionarea cererii. In speṭă, autorii reclamantului nu au respectat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel încât, în mod întemeiat s-a apreciat că dreptul acestora a fost integral reconstituit. Această concluzie face inutilă administrarea altor probe, cu excepţia probei cu acte.

Tribunalul Galaṭi, secṭia I civilă, Dec.civ.1431/ 03.12.2019

Cererea reclamantului privind obligarea pârâtelor Comisia locală pentru aplicarea Legii 18/1991 de pe lângă Primăria B. şi Comisia Judeţeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor V., la reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenţa de 657 mp, situat în T53; P 1611 a fost respinsă, ca nefondată.

Prin apelul formulat, reclamanta a criticat soluṭia pronunṭată de către prima instanṭă, susṭinând că nu au fost analizate toate motivele invocate şi probele administrate.

Apelul este nefondat.

In referire la critica adusă modului de administrare şi interpretare a probelor, Tribunalul a reţinut că prioritar trebuie stabilită existenţa şi temeinicia dreptului, deoarece, în caz contrar, probele nu îndeplinesc condiţia de a fi utile şi concludente pentru soluţionarea cererii.

De asemenea, a stabilit Tribunalul că pretenţia reclamantului, pentru terenul cu destinaţie, vie şi livadă, trebuie analizată şi prin raportare la dispoziţiile din Legea fondului funciar, privind reconstituirea dreptului de proprietate, precum şi la procedura stabilită de legiuitor, pentru a obţine această reconstituire, în varianta existentă la data depunerii cererii de reconstituire.

Reṭinând,  în drept, disp.art. art. 8 alin.(2), (3) şi art.11 din Legea 18/1991, Tribunalul a constatat că, în susţinerea cererii, reclamantul se prevalează de un drept de proprietate pentru un trup de teren ce a aparţinut tatălui său, în baza actului de donaţie nr. 156/26.02.1955. Totodată reclamantul a mai precizat că, deşi autorul său s-a înscris în CAP doar cu 0,12 ha teren intravilan, în realitate i s-a preluat întreaga suprafaţă de 1800 mp.

Singurele date certe la care se poate raporta cererea de reconstituire sunt: actul de donaţie nr. 156/26.02.1955 (pentru 1,47 ha teren), menţiunile de la rolul agricol (pentru 1,97 ha teren), cererea de înscriere în CAP (pentru 1,62 ha, aceasta fiind dovada preluării abuzive a terenului).

Având în vedere că rolul agricol conţinea menţiuni pe familie, fără a se distinge între bunurile proprii şi bunurile comune, ca efect al adiţionării suprafeţelor reconstituite, rezultă că, în baza Legii fondului funciar, a avut loc o reconstituire pentru o suprafaţă de 1,9443 ha, faţă de 1, 62 ha teren, cu care autorul reclamantului s-a înscris în CAP. Totodată, la rolul agricol, autorul figura cu 0,72 ha teren, vie şi livadă, iar ca efect al Legii fondului funciar, suprafaţa restituită este 1, 12 ha teren vie şi livadă. Concluzionând, Tribunalul a stabilit că principiile Legii fondului funciar  au fost corect aplicate în raport de autorii reclamantului, dar şi de reclamant.

S-a mai reṭinut că, după emiterea deciziei de reconstituire a dreptului de proprietate de către Comisia Locală  B. şi de către Comisia Judeţeană V., autorul sau reclamantul în calitate de succesor, având cunoştinţă de conţinutul cererii de reconstituire, dar şi de modul de soluţionare al acesteia, dacă aprecia că aceasta a fost greşit soluţionată, putea să formuleze o contestaţie împotriva  măsurilor stabilite de această Comisie. O eventuală soluţie nefavorabilă, putea fi contestată prin formularea unei plângeri la instanţa judecătorească.

Ca urmare, autorii reclamantului, deşi au avut cunoştinţă de conţinutul titlului de proprietate, intrat în circuitul civil, nu au respectat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, iar prin neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege, soluţia Comisiilor de aplicare a Legii fondului funciar,  s-a definitivat.

În raport de această concluzie, la soluţionarea cererii de reconstituire, depusă de reclamant, în baza Legii 247/2005, în mod corect s-a apreciat că dreptul a fost integral reconstituit, în baza titlurilor de proprietate nr. 11157/1993, emis pentru N.V., a titlului nr. 117465/1998, emis pentru autorul N. P. Ş, dar şi a sentinţei civile nr. x/2003 pronunţată de Judecătoria Focşani, prin care reclamantului i s-a recunoscut dreptul pentru o suprafață de 1143 mp.

Această concluzie face inutilă administrarea altor probe, cu excepţia probei cu acte, aspect în raport de care acest motiv de apel, referitor la modalitatea de administrare şi apreciere a probele, este nefondat.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse, tribunalul a respins  apelul declarat în cauză, ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare