Obligativitatea depunerii apelului la instanţa care a pronunţat hotărârea atacată sancţiune.

Având în vedere că art. 471 alin.1 C.pr.civilă nu este în vigoare, producându-şi efecte art. XIV alin.1 din Legea nr.2/2013 care nu prevede sancţiunea nulităţii pentru omisiunea de a depune apelul  la instanţa care a pronunţat hotărârea atacată sancţiune, nulitatea pentru nerespectarea acestei obligaţii este virtuală fiind condiţionată de dovedirea unei vătămări.

 Decizia civilă nr. 389/29.10.2019

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la data de 09.03.2015, sub nr. …/233/2015, contestatoarea AC, în contradictoriu cu intimatele A IFN SA şi R Bank SA, a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite ce formează obiectul dosarului execuţional nr. …/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc M, solicitând anularea executării silite. Totodată contestatoarea a solicitat suspendarea executării silite, până la soluţionarea contestaţiei la executare.

Prin sentinţa civilă nr. 3887/27.06.2018, Judecătoria Galaţi a admis în parte cererile conexate având ca obiect „contestaţia la executare”; a constatat caracterul abuziv şi, în consecinţă, nulitatea absolută a clauzelor prevăzute în cuprinsul art. 4.3, art. 4.4, art. 4.5 şi art. 4.6 din contractul de credit nr. …/18.09.2008 privind modificarea nivelului ratei dobânzii B, prin decizia băncii, dispunând eliminarea acestor clauze din contract; a constatat existenţa unui drept de creanţă al contestatorilor faţă de intimata Banca TRB constând în dobânda contractuală B, încasată în temeiul clauzelor constatate ca fiind abuzive ulterior datei de 18.09.2009; a dispus anularea în parte a tuturor actelor de executare silita pornite împotriva debitorilor AC şi IC în dosarul execuţional nr. ../2015 a BEJ M pentru sumele reprezentând dobândă contractuală şi a obligat intimatele la plata către contestatori a sumei de 3200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru şi onorariu expert.

Prin decizia civilă nr. 389/29.10.2019 instanţa a respins, ca nefondată, excepţia nulităţii apelului declarat de apelanta-intimată S SA invocată din oficiu de tribunal, a admis apelul declarat de apelata-intimată Banca TRB împotriva sentinţei civile nr.3887/27.06.2018 pronunţată de Judecătoria Galaţi, a schimbat în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că a înlăturat din dispozitivul sentinţei civile menţiunile referitoare la constatarea existenţei unui drept de creanţă al contestatorilor faţă de intimata Banca TRB constând în dobânda contractuală B, încasată în temeiul clauzelor constatate ca fiind abuzive ulterior datei de 18.09.2009, a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate care nu sunt contrare prezentei decizii civile şi a respins, ca nefondate, apelurile declarate de apelanţii-contestatori AC şi IC de apelanta-intimată S SA împotriva sentinţei civile nr.3887/27.06.2018 pronunţată de Judecătoria Galaţi şi apelul declarat de apelata-intimată Banca TRB împotriva încheierii civile din 22.12.2015.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

1) cu privire la excepţia nulităţii apelului formulat de apelanta-intimată S SA.

Din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că la data de 21.01.2019, apelanta-intimată S SA a formulat apel împotriva sentinţei civile nr. 3887/27.06.2018 pronunţată de Judecătoria Galaţi fiind comunicat, prin fax, în mod direct Tribunalului Galaţi (f.52 dosar apel).

De asemenea, apelanta-pârâtă a comunicat aceeaşi cerere de apel şi prin corespondenţă scrisă cu confirmare de primire expediată la data de 21.01.2019, în mod direct, Tribunalului Galaţi, fiind înregistrată la data de 23.01.2019. Tribunalul Galaţi a înaintat cererea de apel către Judecătoria Galaţi prin adresa din 23.01.2019 (f.38-43 şi 56 dosar apel).

La data de 06.02.2019, Judecătoria Galaţi a înaintat către Tribunalul Galaţi dosarul nr.5438/233/2015 în vederea soluţionării cererilor de apel formulate de părţi.

Conform art. 471 alin.1 C.pr.civilă (versiunea în vigoare la data începerii executării silite- 26.01.2015), … Apelul şi, când este cazul, motivele de apel se depun la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii.

 Conform art. XIV alin.1 din Legea nr.2/2013, … Apelul şi, când este cazul, motivele de apel se depun la instanţa a cărei hotărâre se atacă.

Conform art. XII din Legea nr. 2/2013, … Dispoziţiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, privind cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016. Termenul a fost prelungit succesiv, până la data de 01.01.2019, conform art. I din OUG nr. 95/2016.

Prin decizia nr. 85/27.02.2018, CCR a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 471 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Composesoratul Doboli, din comuna Sita Buzăului, județul Covasna, în Dosarul nr. 628/64/2015 al Tribunalului Covasna - Secția civilă. În considerentele 18 (teza finală) şi 19 din decizie, CCR a reţinut că …  Așadar, sub aspectul depunerii apelului, sunt aplicabile prevederile art. XIV alin. (1) din Legea nr. 2/2013, text legal care nu este identic, din punct de vedere al conținutului, cu cel al art. 471 alin. (1) din Codul de procedură civilă, neprevăzând sancțiunea nulității apelului în cazul nedepunerii la instanța a cărei hotărâre se atacă.

Prin urmare, sub aspectul criticat, textul art. 471 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu este în vigoare, aplicarea sa fiind prorogată pentru data de 1 ianuarie 2019. Așadar, Curtea constată că textul criticat, nefiind în vigoare, nu are legătură cu soluționarea cauzei, din moment ce textul legal care prevede depunerea apelului, în ipoteza autorului excepției de neconstituționalitate, este art. XIV alin. (1) din Legea nr. 2/2013.

Potrivit deciziei nr.I/1995 a Plenului Curţii Constituţionale, precum şi a deciziei nr.1/2014 a Curţii Constituţionale, puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale de admitere a excepţiilor de neconstituţionalitate, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Soluţia este aceeaşi şi pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.

Deciziile Curţii Constituţionale de admitere a excepţiilor de neconstituţionalitate şi considerentele pe care acestea se sprijină sunt obligatorii pentru instanţele de judecată în cauzele pendinte, respectiv cele aflate pe rolul instanţelor în momentul publicării în Monitorul Oficial a deciziilor instanţei de contencios constituţional (par. 28 din decizia CCR nr. 895/2015).

Tribunalul reţine că motivele expuse în par.18 şi 19 din decizia CCR nr. 85/2018 nu sunt obligatorii pentru instanţa de judecată, în sensul dispoziţiilor art.31 din Legea nr. 47/1992 modif., întrucât decizia instanţei de contencios constituţional nr. 85/27.02.2018 a fost una de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Totuşi, tribunalul însuşeşte aceste considerente.

Prin urmare, având în vedere şi dispoziţiile art. 25 alin.1 C.pr.civilă şi ţinând cont de aspectele precizate, tribunalul reţine că depunerea cererii de apel la o altă instanţa decât aceea a cărei hotărâre a fost atacată, nu este sancţionată cu nulitatea cererii de apel conform art. 471 alin.1 C.pr.civilă, întrucât în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art.XIV alin.1 din Legea nr.2/2013, care nu prevăd o astfel de sancţiune.

Astfel, tribunalul va respinge ca nefondată excepţia invocată din oficiu.

Soluţia pronunţată este definitivă în temeiul legii.

Domenii speta

Spete similare