Decontare cheltuieli de transport poliţişti

Decontarea cheltuielilor de transport solicitate de poliţişti trebuie să îndeplinească disp.art.6 alin.2 din H.G. nr.1292/2013, inclusiv spaţiul de locuit corespunzător.

Decizia nr. 1293/16.12.2019 a Curţii de Apel Galaţi

Prin  cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului G … secția contencios administrativ şi fiscal la data de 15.05.2018, sub nr. 1712/121/2018, reclamantul …, reprezentat de ..., în contradictoriu cu pârâtul I.P.J. …, a solicitat obligarea acestuia la decontarea şi acordarea cheltuielilor de transport la şi de la locul de muncă cu autoturismul personal începând cu data de 12.02.2018 și până la modificarea condițiilor de acordare.

În motivarea acţiunii, reclamantul a învederat instanţei, în esenţă, următoarele:

În fapt, dânsul  este angajat al I.P.J. … și își desfășoară activitatea în cadrul Secției … Poliție Rurală – Postul de Poliție ...

Deși prin dispoziția şefului I.P.J. ... nr. .../13.07.2016, i s-a aprobat decontarea lunară a cheltuielilor de transport la și de la locul  de muncă pe ruta ... – … –  …, cu auto nr. ... - … - …, la data de 12.02.2018, prin adresa I.P.J. ...  nr. ..., i s-a comunicat că s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru acordarea cheltuielilor de transport.

Totodată, prin adresa nr. .../27.02.2018, i s-a comunicat că locuința de serviciu aferentă Postului de Poliție ... a fost eliberată și este disponibilă pentru a fi închiriată.

În drept a invocat art. 268 alin. 1 lit. c din Codul Muncii, art. 192 - 194 Cod de procedură civilă, art. 1 alin. 1 lit. c, alin. 2, alin. 7 şi art. 14 din HG nr. 1292/2003.

În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

Pârâtul IPJ … a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, în raport de următoarele apărări:

După intrarea în vigoare a Ordinului M.A.I. nr. .../07.04.2014 şi până la data de 17.08.2016 (termenul limită pentru închirierea locuinței de serviciu de la nivelul Postului de Poliție ..., eliberată la data de 12.07.2017), reclamantul a beneficiat de decontarea transportului la şi de la locul de muncă, potrivit art. 1 lit. c şi art. 4 alin.1 şi 4 din Norme, în baza a probării șefului I.P.J. ...

Locuința de serviciu de la nivelul Postului de Poliție ... este proprie locuirii, aspect subliniat de adresa nr. 841978/20.02.2018 a Serviciului Logistic din cadrul I.P.J. ...

În drept, pârâtul şi-a întemeiat apărările pe dispozițiile Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 554/2004, ale Legii nr. 360/2002, ale HG nr. 1292/2003 și ale Ordinului M.A.I. nr. 51/2014.

În dovedirea întâmpinării, pârâtul a solicitat proba cu înscrisurile aflate la dosar.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat, reclamantul a reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată și a anexat practică judiciară în copie.

Prin notele scrise depuse la data de 04.01.2019, reclamantul a arătat că nu i s-a comunicat Dispoziția şefului I.P.J. ... nr. .../17.08.2016, fapt ce face, în opinia sa, ca acest înscris să-i fie inopozabil. A anexat înscrisuri în copie certificată pentru conformitate cu originalul.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin sentinţa civilă nr. 228/2019 din data de  1 aprilie 2019 pronunţată în cauză, Tribunalul ... a respins acţiunea ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în fapt şi în drept, următoarele:

În fapt, prin Dispoziția şefului I.P.J. ... nr. .../13.07.2016, cu data aprobării propunerilor formulate în cuprinsul Notei-raport nr. 10669/13.07.2016, întrucât s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale, s-a dispus ca agentul șef adjunct de poliție … să beneficieze de decontarea lunară a cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă, respectiv la Secția ... Poliție Rurală ... – Post Poliție ..., în temeiul prevederilor legale și în baza cererii de decontare formulată de polițist și a documentelor justificative depuse de către acesta.

Prin Dispoziția şefului I.P.J. ... nr. .../17.08.2016 s-a dispus ca, începând cu data prezentului ordin, urmare a aprobării propunerilor formulate în cuprinsul Notei-raport nr. 11684/17.08.2016, întrucât s-a constatat că nu mai sunt îndeplinite condițiile legale, agentul șef adjunct de poliție … nu mai beneficiază de decontarea lunară a cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă, respectiv la Secția … Poliție Rurală ... – Post poliție ..., întrucât nu mai sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de art. 4 alin. 2 lit. a din Ordinul M.A.I. 51/2014, respectiva locuință de serviciu este disponibilă, aspect ce rezultă din adresa Serviciului Logistic nr. 139591/02.08.2016.

S-a menționat totodată că, cu data prezentei, se suspendă Dispoziția şefului I.P.J. ... nr. 18891/17.08.2016.

Prin cererea înregistrată sub nr. 715744/25.01.2018, reclamantul a solicitat autorității pârâte aprobarea decontării cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă, motivat de faptul că locuința de serviciu urmează a fi renovată.

Prin adresele nr. 716275/12.02.2018 și nr. 716887/27.02.2018, pârâtul a comunicat reclamantului că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 4 alin. 1 din Ordinul M.A.I. 51/2014, întrucât s-a constatat că locuința de serviciu aferentă Postului de Poliție … face obiectul închirierii și este disponibilă pentru a fi închiriată.

Prin adresa nr. 716736/22.02.2018, Serviciul Logistic al I.G.P. … a comunicat Președintelui Comisiei pentru decontarea cheltuielilor de transport că locuința de intervenție de la Postul de Poliție ... a făcut obiectul închirierii conform contractului nr. 993373/18.05.2015 încheiat între ..., a fost predată unității în baza procesului-verbal de predare primire nr. 993373/12.07.2016 și a devenit disponibilă și locuibilă, putând fi închiriată de către lucrătorii posturilor de poliție.

În drept, potrivit art. 8 alin. 1 teza întâi din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. 1 lit. h, se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.

Prin acțiunea formulată, reclamantul solicită un drept recunoscut de art. 6 alin. 1 lit. f din HG nr. 1292/2003 privind drepturile de transport ale polițiștilor, elevilor şi studenților din instituțiile de învățământ pentru formarea polițiștilor și de art. 1 alin. 1 lit. c din Normele metodologice privind decontarea cheltuielilor de transport în unele situații în care cadrele militare, polițiștii şi personalul civil se deplasează la şi de la locul de muncă, aprobate prin Ordinul MAI nr. 51/2014.

Instanța a reținut că, în cauză, reclamantul a solicitat acordarea unor drepturi (fiind vătămat prin suspendarea acestora), respectiv  decontarea lunară a cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă, drepturi care au fost suspendate printr-un act administrativ unilateral, respectiv Dispoziția şefului I.P.J. … nr. 18891/17.08.2016, fără însă a solicita și anularea actului administrativ care l-a păgubit. Drept urmare, față de dispozițiile legale menționate, cererea reclamantului este nefondată.

Instanța nu a reținut susținerea reclamantului potrivit căreia nu i-a fost comunicată Dispoziția şefului I.P.J. ... nr. 18891/17.08.2016 astfel încât nu îi este opozabilă, având în vedere că reclamantul a luat cunoștință de acest act administrativ odată cu comunicarea întâmpinării și acesta nu și-a completat cererea de chemare în judecată.

Instanța a reținut totodată că, potrivit art. 6 alin. 1 lit. f din HG nr. 1292/2003, ”polițiștii au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, dus şi întors, în contul unităților din care fac parte și în situațiile în care se deplasează la și de la locul de muncă, pe o distanță de 5 - 70 km, pentru polițiștii mutați în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință, cărora nu li se pot asigura locuințe în localitatea în care au fost mutați”.

Conform art. 1 alin. 1 lit. c din Normele metodologice privind decontarea cheltuielilor de transport în unele situații în care cadrele militare, polițiștii şi personalul civil se deplasează la şi de la locul de muncă, aprobate prin Ordinul MAI nr. 51/2014, ”prezentele norme metodologice reglementează modalitatea de decontare a cheltuielilor de transport, dus și întors, în contul unităților din care fac parte, în situațiile în care cadrele militare, personalul civil sau polițiștii, după caz, se deplasează la și de la locul de muncă, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f) şi f1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.292/2003, cu modificările şi completările ulterioare”.

În baza 4 alin. 1 lit. c din Norme, ”în situațiile prevăzute la art. 1 lit. c se realizează decontarea abonamentelor lunare sau săptămânale pe zone kilometrice, pentru deplasarea cu trenuri Regio, ori a abonamentelor lunare, pentru deplasarea cu mijloace de transport în comun, auto sau navale, la şi de la locul de muncă, pe o distanță cuprinsă între 5 şi 70 km, în cazul polițiștilor care au fost împuterniciți să îndeplinească funcții într-o altă unitate decât cea din care fac parte, situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință”.

Conform alin. 2 al aceluiași articol, ”decontarea prevăzută la alin. 1 se acordă în următoarele condiții:

a) unitatea la care polițiștii au fost numiți, mutați, împuterniciți, repartizați ori încadrați nu le poate asigura locuință de serviciu sau de intervenție ori nu li se poate asigura cazarea în căminul de garnizoană sau în incinta unității, într-un spațiu de locuit corespunzător;

b) au aprobarea șefului unității, prin dispoziție zilnică, pentru deplasarea zilnică la şi de la locul de muncă în localitatea în care au domiciliul sau reședința”.

Față de prevederile art. 6 alin. 1 lit. f din HG nr. 1292/2003 și ale art. 4 alin. 2 din Ordinul MAI nr. 51/2014 și având în vedere că în comuna ... există o locuință de serviciu care este disponibilă, astfel cum a rezultat din adresa nr. .../22.02.2018  și că nu există aprobarea șefului unității pentru deplasarea zilnică a reclamantului la şi de la locul de muncă în localitatea în care acesta are domiciliul, refuzul pârâtului de a deconta cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă ocazionate de reclamant apare ca fiind justificat.

Împotriva sentinţei civile nr. 228/2019 în termen legal a declarat recurs reclamantul, criticând-o pe motive de nelegalitate, în esenţă, sub următoarele aspecte:

Contrar celor reţinute de judecătorul fondului, adresa I.P.J. ... nr. 716275/12.02.2018 de sistare a plăţii cheltuielilor de navetă este nelegală deoarece Dispoziţia şefului I.P.J. ... nr. 18763 din 13.07.2016 (prin care i s-a aprobat efectuarea navetei şi decontarea cheltuielilor de navetă) a intrat în circuitul civil şi a produs consecinţe juridice.

Emiterea unui act administrativ unilateral la data de 12.02. 2018 de revocare a unui drept acordat în mod legal la data de 13.07.2016 este inadmisibilă.

În astfel de cazuri, procedura pe care trebuia să o urmeze pârâta este prevăzută de art. 1 alin.(6) din Legea nr. 554/2004, procedură neîndeplinită de IPJ ...

Locuinţa de intervenţie în discuţie nu îndeplineşte condiţiile Legii nr. 114/11-10-1996-Anexa nr. 1, deoarece: nu are apă curentă pentru spălat pe mâini şi nu are WC în incinta construcţiei (acesta fiind situat în curtea Postului de Poliţie, nefiind racordat la instalaţia de apă curentă şi, respectiv, menajeră); nu are amenajată bucătărie  şi nici aparat pentru gătit; nu are cămară pentru depozitarea alimentelor; nu are spaţiu pentru uscat rufe. Întreaga construcţie este deplorabilă şi se află în degradare.

Faţă de aceste împrejurări este greşită concluzia primei instanţe în sensul existenţei unei locuinţe de intervenţie în localitatea ..., în condiţiile în care judecătorul nu a cerut relaţii despre condiţiile oferite de această locuinţă şi de starea în care se află aceasta, fiind astfel nesocotite dispoziţiile art. 22, art. 293 şi art. 298 Cod de procedură civilă şi ale art. 272 din Codul muncii.

De asemenea, dispoziţiile OMAI nr. 51/2014 nu pot înfrânge dispoziţiile HG nr. 1292/2003 ale cărei condiţii sunt îndeplinite în cauză.

Pronunţarea sentinţei atacate s-a realizat fără o minimă analiză a cauzei cu atât mai mult cu cât pârâta nu a administrat niciun fel de probe în apărare, conform art. 249 Cod de procedură civilă, în ciuda faptului că acestea erau deţinute exclusiv de unitatea pârâtă.

Hotărârea primei instanţe este nemotivată, necuprinzând motivele invocate de ambele părţi şi nici argumentele care să indice respectarea condiţiilor legale de acordare a drepturilor solicitate.

În aceste condiţii sentinţa atacată încalcă dispoziţiile art. 425 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă şi face imposibil controlul judiciar, în speţă fiind încălcate şi cerinţele impuse de CEDO cu privire la respectarea dreptului la un proces echitabil.

Pentru motivele expuse succint mai sus, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii.

În drept, recurentul şi-a subsumat criticile temeiurilor de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 Cod de procedură civilă.

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare la motivele de recurs, solicitând respingerea recursului, sens în care a reiterat apărările de la judecata în fond referitoare la legalitatea Dispoziţiei şefului IPJ … nr. 18891/17.08.2016.

La primul termen de judecată fixat în cauză (12 septembrie 2019), Curtea a solicitat intimatului-pârât prin reprezentant convenţional să înainteze la dosar înscrisuri şi planşe foto privind imobilul cu destinaţia de „locuinţă de intervenţie”.

Intimatul-pârât a depus la dosar în data de 17.10.2019 o schiţă a imobilului, iar planşele foto solicitate, la data de 12.12.2019.

Tot la solicitarea Curţii, recurentul-reclamant a depus la dosar precizări şi înscrisuri cu privire la situaţia sa familială.

Recursul de faţă este fondat din perspectiva următoarelor considerente:

Prin Dispoziția şefului I.P.J. ... nr. 18760/13.07.2016, constatându-se îndeplinite condițiile legale, s-a dispus ca Agentul șef adjunct de poliție … să beneficieze de decontarea lunară a cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă, respectiv la Secția …. Poliție Rurală … – Post Poliție ...

Prin Dispoziția şefului I.P.J. ... nr. 18891/17.08.2016, constatându-se că  nu mai sunt îndeplinite condițiile  legale, s-a sistat acordarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă, pentru reclamant întrucât nu mai sunt îndeplinite  condițiile legale prevăzute de art. 4 alin. 2 lit. a din Ordinul M.A.I. 51/2014, reţinându-se că locuință de serviciu afectată postului de poliţie din com. ... este disponibilă, aspect ce rezultă din adresa Serviciului Logistic nr. 139591/02.08.2016.

Prin cererea înregistrată sub nr. 715744/25.01.2018, reclamantul a solicitat autorității pârâte aprobarea decontării cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă, motivat de faptul că locuința de serviciu este improprie locuirii, necesitând lucrări de renovare, cerere care nu a fost, însă, avizată favorabil de autoritatea pârâtă.

Situaţia de fapt redată mai sus, corect reţinută de prima instanţă, reclama o serie de precizări şi dovezi suplimentare care nu au fost cerute de judecătorul fondului, confirmându-se criticile recurentului-reclamant.

Astfel, se impunea, în primul rând, verificarea condiţiilor de locuit şi a confortului oferit de locuinţa în discuţie.

În al doilea rând, era imperios necesar ca instanţa să se lămurească în privinţa situaţiei familiale a reclamantului.

Potrivit dovezilor înaintate de intimatul-pârât în recurs, locuinţa în discuţie (a cărei suprafaţă nu a fost indicată) este compusă din două camere de odihnă şi o cameră cu destinaţia de bucătărie, grupul sanitar fiind amplasat în curtea interioară; locuinţa este racordată la reţeaua de energie electrică; nu este racordată la reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi nici la sistemul de evacuare controlată a apelor uzate şi a reziduurilor.

Din  dovezile înaintate de recurentul-reclamant rezultă că acesta domiciliază în mun. ...,  este căsătorit, are un copil în vârstă de 12 ani.

De lege lata, locuinţa de intervenţie este locuinţa amplasată în incinta locului de muncă sau în imediata apropiere (vezi art. 54 din Legea locuinţei nr. 114/1996), condiţie îndeplinită în speţă de spaţiul de locuit în discuţie.

Potrivit dispoziţiilor din Legea nr. 114/1996 (Anexa nr. 1 la lege), locuinţa de intervenţie trebuie să îndeplinească următoarele  cerinţe minimale:

- acces liber individual la spaţiul locuibil, fără tulburarea posesiei şi a folosinţei exclusive a spaţiului deţinut de către o altă persoană sau familie;

- spaţiu pentru odihnă;

- spaţiu pentru prepararea hranei;

- grup sanitar;

- acces la energia electrică şi apa potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi a reziduurilor menajere;

Potrivit dovezilor administrate în cauză, locuinţa de intervenţie nu îndeplineşte condiţiile minimale prevăzute cumulativ de lege, nefiind deci vorba de un spaţiu de locuit „corespunzător”, adică propriu locuirii şi care să ofere confortul unei familii tinere care a locuit în oraş şi care ar trebui să beneficieze de condiţii de locuit comparabile cu cele cu care s-a obişnuit deja, aşa încât schimbarea locuinţei să nu afecteze nici confortul şi nici armonia familiei reclamantului, cu atât mai mult cu cât respectiva familie include şi un minor de vârstă şcolară.

Raţiunea asigurării locuinţei de intervenţie este aceea de a veni în sprijinul angajatorului, angajatul aflându-se în proximitatea locului de muncă, „fără tulburarea posesiei şi a folosinţei exclusive a spaţiului deţinut de către o altă persoană sau familie” (Legea nr. 114/1996), folosinţa liniştită a domiciliului fiind şi în dreptul european o componentă importantă a protecţiei vieţii private (art. 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului).

Prevalându-se de existenţa unui spaţiu de locuit liber, dar impropriu locuirii, pârâta nu face decât să dovedească decât formal îndeplinirea condiţiei legale de asigurare a spaţiului de locuit, abătându-se de la spiritul Legii nr. 114/1996, dar şi de la disp. HG nr. 1292/2003 şi de la dispoziţiile Normelor Metodologice de aplicare a OMAI nr. 51/2014, citate de judecătorul fondului, dar interpretate greşit de către acesta.

Astfel, potrivit art. 6 alin. 2 din HG nr. 1292/2013, „decontarea prevăzută la alin. 1 se acordă în următoarele condiții:

a) unitatea la care polițiștii au fost numiți, mutați, împuterniciți, repartizați ori încadrați nu le poate asigura locuință de serviciu sau de intervenție ori nu li se poate asigura cazarea în căminul de garnizoană sau în incinta unității, într-un spațiu de locuit corespunzător;

b) au aprobarea șefului unității, prin dispoziție zilnică, pentru deplasarea zilnică la şi de la locul de muncă în localitatea în care au domiciliul sau reședința”.

În condiţiile în care prima instanţă nu a analizat susţinerile reclamantului şi nu a dat dovadă de rol activ în verificarea condiţiilor de locuit oferite de pârâtă şi a situaţiei familiale a reclamantului, hotărârea recurată nesocoteşte exigenţele privind motivarea prevăzute atât de dispoziţiile procedurale interne (art. 425 alin.(1) lit. b C.pr. civ.) cât şi exigenţele dreptului la un proces echitabil, astfel cum acestea au fost formulate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o jurisprudenţă constantă (e.g. Hotărârile CEDO din cauzele Albina c. României, Gheorghe c. României, Perez c. Franţei).

Potrivit dispoziţiilor art. 425 Cod de procedură civilă şi jurisprudenţei instanţei noastre supreme responsabilă de unificarea practicii judiciare, instanţa este obligată să explice inteligibil hotărârea luată, în concordanţă cu probele şi actele de la dosar.

La rândul său, CEDO a statuat în mod constant că art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului implică mai ales în sarcina „instanţei” obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa.

Mai mult decât atât, hotărârea primei instanţe este rezultatul unei interpretări greşite a dreptului material incident în cauză. Câtă vreme dispoziţiile legale citate de aceasta au în vedere un spaţiu de locuit „corespunzător”, iar soluţia adoptată lasă să se înţeleagă că locuinţa oferită reclamantului este una corespunzătoare fără a se verifica în prealabil condiţiile de locuit, Curtea conchide în sensul nelegalităţii hotărârii recurate şi sub acest aspect.

Confirmându-se temeiurile de nelegalitate invocate de recurent (art. 488 alin. 1 pct. 6 şi 8 C.pr. civ.) şi reținând că locuinţa de intervenţie aflată în incinta Postului de poliţie din comuna ... nu este „un spaţiu de locuit corespunzător” în sensul dispoziţiilor legale precitate, Curtea constată nelegalitatea sistării decontării cheltuielilor de transport solicitate de reclamant, fapt ce reclamă admiterea acţiunii sale, sens în care va fi reformată sentinţa criticată, dând astfel eficienţă  dispoziţiilor art. 496 Cod de procedură civilă.

Domenii speta

Spete similare