Introducerea în cauză a terţului, conform art.161 din Legea nr. 554/2004

Decizie 1295 din 16.12.2019


Instanţa trebuie să comunice părţilor punctul de vedere privind necesitatea introducerii în cauză a terţului, în condiţiile art.161 din Legea 554/2004, precum şi faptul că trebuie să-şi exprime poziţia faţă de această măsură, sub sancţiunea respingerii cererii, fără a fi analizate în fond.

Decizia civilă  nr. 1093/2019 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului … – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal sub nr. 3922/121/2018,  reclamantul ... a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul ..., anularea Dispoziției Primarului nr. 46/26.02.2018 privind acordarea premiului de excelenţă pentru luna februarie 2018 numitei … – consilier în cadrul biroului financiar – contabil din aparatul de specialitate al primarului.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că dispoziția indicată nu întrunește condițiile de legalitate întrucât s-a acordat premiul de excelenţă prevăzut de dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 153/2017 deşi, potrivit OUG nr. 90/2017, acest premiu nu se acordă pentru anul 2018.

În drept, invocă dispozițiile art. 30 – 32, 148, 194 din Noul C.p.c., ale art. 19 alin. 1 lit. e din Legea nr. 340/2004 și ale art. 3 alin. 1 şi 3 şi art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.

În susținerea acțiunii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

Legal citat, pârâtul primarul comunei ... jud. … nu a fost reprezentat în fața instanței şi nu a formulat întâmpinare.

Prin sentinţa nr.425/13.06.2019 Tribunalul … a respins acţiunea în temeiul disp. art. 16 ind.1 din Legea nr. 554/2004.

Împotriva sentinţei nr. 425/13.06.2019 în termen legal a promovat apel reclamantul ..., apel înregistrat pe rolul Curţii de Apel … – Secţia CAF la data de 29.07.2019, sub nr. 3922/121/2016, solicitând anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.

În dezvoltarea motivelor căii de atac se arată în esenţă că prefectul poate ataca un act al administraţiei publice locale dacă apreciază că actul este nelegal, iar în virtutea tutelei administrative acesta nu se judecă cu persoane fizice fiind vorba despre un act al autorităţii publice locale.

Mai arată că raportat la temeiul de drept avut în vedere de instanţa de fond respectiv, art. 98 C. pr. civ., calea de atac este apelul şi nu recursul.

În drept, a invocat Constituţia României, C.pr.civ., Legea nr. 554/2004, Legea nr. 340/2004 şi a solicitat judecarea cauzei în lipsă, fără a depune înscrisuri.

Intimatul-pârât ... nu a formulat întâmpinare.

La termenul de judecată din data de 5.11.2019 calea de atac a fost calificată în recurs, având în vedere motivarea expusă în încheierea de şedinţă publică din aceeaşi zi.

Verificând sentinţa recurată, prin prisma motivelor de recurs, încadrabile în disp. art.488 alin.1 pct.8 C.pr.civ., Curtea reţine că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:

Reclamantul … a sesizat instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care acesta a atacat Dispoziţia nr.46/26.02.2018 emisă de ..., susţinând că această dispoziţie este nelegală, încălcând prevederile OUG nr.90/2017.

Curtea reţine că acţiunea a fost promovată în considerarea exercitării rolului de tutelă administrativă, conferit de disp. art. 3 al.1 din Legea nr. 554/2004 şi art. 123 alin.5 din Constituţia României.

Prima instanţă a sesizat corect faptul că trebuia pusă în discuţie necesitatea introducerii în cauză a beneficiarului dispoziţiei contestate, în baza disp. art. 16 ind.1 din Legea nr.554/2004.

Curtea subliniază că în cadrul procedurii contencioase, ca regulă generală, instanţa nu poate dispune direct introducerea forţată a terţului în proces, ci va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane, atunci când raportul juridic dedus judecăţii o impune.

În speţa de faţă, întrucât Dispoziţia contestată acorda un premiu de excelenţă  pentru luna februarie 2018, în cuantum de 15% din salariul de bază, numitei … - consilier în cadrul biroului financiar-contabil, era obligatorie punerea în discuţie a necesităţii introducerii acesteia în cauză, în calitate de pârât. Acest lucru se impune  pentru respectarea dreptului său la apărare, în condiţiile în care acţiunea o vizează în mod direct, sub aspect patrimonial.

Curtea arată, însă că în ipoteza în care s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, era necesar ca instanţa să le comunice părţilor în scris, punctul de vedere privind necesitatea introducerii în cauză a terţului în condiţiile art.16 ind.1 din Legea nr.554/2004, precum şi faptul că acestea trebuie să-şi exprime poziţia faţă de această măsură, sub sancţiunea respingerii cererii, fără a fi analizată în fond.

Or, în cauză prima instanţă a dispus doar citarea părţilor cu menţiunea „se va pune în discuţie necesitatea introducerii în cauză a beneficiarului dispoziţiei contestate, în temeiul disp.art. 16 ind.1 din Legea nr. 554/2004”.

Fără a stărui asupra aspectelor arătate, Tribunalul a pronunţat astfel o hotărâre care se impune a fi casată, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare.

Pentru toate aceste considerente, văzând şi disp.art. 496 C.pr.civ. instanţa de control va admite recursul, va casa sentinţa şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.