Omor. Nereținere provocare

Decizie 57 din 20.01.2020


Potrivit art.75 lit. a Cod penal, constituie circumstanţă atenuantă săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.

Practica şi literatura juridică de specialitate au statuat în mod constant că pentru reţinerea acestei circumstanţe este necesar să se constate, pe de o parte, că în momentul săvârşirii faptei infractorul se găsea într-o stare de puternică tulburare sufletească, adică de surescitare nervoasă, mânie sau indignare, ori într-o stare de emoţie puternică, iar pe de altă parte, că starea de tulburare sau emoţie a fost determinată de o provocare din partea victimei produsă fie prin violenţă, fie printr-o atingere gravă a demnităţii, fie prin altă acţiune ilicită gravă.

De asemenea, s-a statuat, deşi textul nu precizează dacă între actul provocator şi actul ripostă trebuie să existe o proporţie, că aceasta se impune în mod indirect, în sensul că reacţia trebuie să fie proporţională cu intensitatea tulburării sufleteşti sau emoţiei, aşa încât o ripostă exagerată, care nu-şi poate găsi explicaţia în gradul tulburării sau emoţiei, nu va conduce la aplicarea circumstanţei atenuante a provocării.

În ceea ce privește lovirea inculpatului de către victimă cu palma în zona feţei, aceasta a avut loc în data de 17/18.11.2018, motivat de faptul că aceasta nu era de acord cu relația dintre inculpat și fiica sa minoră, în vârsta de 13 ani, acțiunea victimei fiind oarecum justificată de faptul că inculpatul nu a înțeles  să-i lase victimei fiica în pace având în vedere diferenţa de vârstă. Curtea apreciază că, pe de o parte, această acțiune nu este de natură să creeze o stare de emoție inculpatului având în vedere timpul scurs până la comiterea faptei (de 7-8 zile) și motivul pentru care victima a procedat astfel și, pe de altă parte, riposta inculpatului a fost mult exagerată.

De asemenea, inculpatul a participat în mod deliberat la agresarea victimei în după-amiaza zilei de 25.11.2018 (dar mai înainte de comiterea faptei de omor), alături de fraţii ..., motivat de faptul că unul dintre fraţii ... primise jigniri de la victimă, astfel că, practic, victima a fost cea provocată de inculpat.

Susținerea inculpatului, din faza de judecată, cum că ar fi fost atacat de victimă din spate și a dat cu cuțitul de frică înspre victimă, care se afla în spatele său, nu poate fi primită deoarece într-o atare situație traiectul plăgii ar fi trebuit să fie de la dreapta la stânga și de jos în sus. Or, din concluziile expertizei medico-legale rezultă că traiectul plăgii, oblic cranio-caudal şi de la stânga la dreapta, pledează pentru lovire activă de sus în jos, cu agresorul poziţionat în faţa victimei.

Așa cum am arătat mai sus a existat o stare conflictuală între inculpat și victimă, dar nu se poate reține în mod obiectiv o acțiune a victimei îndreptate împotriva inculpatului, comisă fie prin violență, fie prin atingerea gravă a demnităţii ori prin altă acţiune ilicită gravă, acțiunea care să inducă o stare de tulburare ori emoție puternică inculpatului sub imperiul căreia acesta să comită fapta penală.

Din contră, victima fusese agresată de inculpat, împreună cu martorii ... și ..., cu puțin timp înainte de comiterea faptei deduse judecății, și se aștepta ca victima să riposteze, așa cum rezultă din declarațiile date de inculpat, la urmărire penală, și martorii ...,  ..., ..., ...

Prin urmare, chiar dacă victima l-ar fi amenințat pe inculpat, nu sunt întrunite cerinţele reținerii circumstanţei atenuante a provocării, prevăzută de art.75 alin.1 lit. a C.pen., în condiţiile în care conduita victimei a fost determinată de acţiunea anterioară a inculpatului, care a agresat-o.

Decizia penală nr. 57/A/20.01.2020 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 265 din 28.11.2019 a Tribunalului Brăila, în baza art. 188 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul ...  la pedeapsa principală de 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor.

În baza art. 67 alin. 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa principală de 12 ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o durată de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 65 din Noul Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe durata executării pedepsei principale a închisorii. 

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului. 

În baza art. 72 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 26.11.2018 la zi.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare s-a dispus informarea inculpatului cu privire la faptul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 397 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 Cod civil:

A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă ... şi a fost obligat inculpatul către această parte civilă la plata sumei de 20.000 lei reprezentând despăgubiri civile constând în daune morale şi la plata sumei de 2.000 Euro (în echivalent în lei la data plăţii efective) reprezentând despăgubiri civile constând în daune materiale.

A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă ... şi a fost obligat inculpatul către această parte civilă la plata sumei de 2.000 Euro (în echivalent în lei la data plăţii efective) reprezentând despăgubiri civile constând în daune materiale.

A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată şi precizată de partea civilă minoră ..., prin reprezentant legal ..., şi a fost obligat inculpatul către această parte civilă la plata sumei de 2.526 lei reprezentând daune materiale constând în pensie de întreţinere de la data de 25.11.2018 până la data pronunţării prezentei hotărâri (o perioadă de 12 luni anterioare pronunţării), precum şi în continuare la plata sumei de 210,5 lei lunar cu acelaşi titlu de pensie de întreţinere către aceeaşi parte civilă de la data pronunţării prezentei hotărâri şi până la data majoratului (împlinirii vârstei de 18 ani) părţii civile.

A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată şi precizată de partea civilă minoră ..., prin reprezentant legal ...,  şi a fost obligat inculpatul către această parte civilă la plata sumei de 2.526 lei reprezentând daune materiale constând în pensie de întreţinere de la data de 25.11.2018 până la data pronunţării prezentei hotărâri (o perioadă de 12 luni anterioare pronunţării), precum şi în continuare la plata sumei de 210,5 lei lunar cu acelaşi titlu de pensie de întreţinere către aceeaşi parte civilă de la data pronunţării prezentei hotărâri şi până la data majoratului (împlinirii vârstei de 18 ani) părţii civile.

În baza art. 112 alin 1 lit. b) Cod penal s-a dispus confiscarea unui cuţit cu lungimea totală de 40 cm, cu mâner din plastic de culoare albă şi a unui cuţit cu mâner negru, aflate la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Brăila.

În baza art. 404 alin. 4 lit. i) Cod procedură penală, raportat la art. 162 alin. 2 Cod procedură penală, s-a dispus păstrarea până la soluţionarea definitivă a cauzei, a mijloacelor de probă ridicate cu ocazia efectuării cercetărilor penale ambalate în colete MAI nr. 1 – 2, sigilate prin ştampilare cod 39004, în coletele MAI nr. 01 – 02 sigilate prin ştampilare cod 39028, precum şi în colete MAI nr. 1 – 5, sigilate prin ştampilare cod 39001, conţinând probe biologice şi obiecte de vestimentaţie ale inculpatului şi victimei, toate aflate la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Brăila.

În baza art. 404 alin 4 lit. c) Cod procedură penală, raportat la art. 249  alin. 7 Cod procedură penală s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului judiciar asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului până la concurenţa sumei de 5.052 lei în favoarea părţilor civile minore ... şi ..., prin reprezentant legal ...

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.500 lei (din care suma de 2.000 lei în faza de urmărire penală, iar suma de 500 lei la instanţa de judecată) reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, fără a fi incluse în aceste cheltuieli judiciare onorariile avansate de stat avocaţilor din oficiu care vor rămâne în sarcina statului. 

Pentru a pronunţa hotărârea judecătorească, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1164/P/2018 din data de 16.04.2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila înregistrat pe rolul Tribunalului Brăila, sub nr. 830/113/2019, la data de 18.04.2019, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ... pentru infracţiunea de omor prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal.

S-a reţinut în esenţă în actul de sesizare a instanţei că inculpatul, în seara de 25.11.2018, în jurul orei 2100, i-a aplicat victimei ... o lovitură cu un cuţit cu lungimea de 40 cm din care lama de 26 cm, cu vârf format şi lăţimea la baza mânerului de 6 cm în zona toracelui anterior stâng provocându-i o plagă înţepată-tăiată toracică, penetrantă, perforantă în cord.

Pentru a reţine această situaţie de fapt Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila a administrat următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la faţa locului; raportul medico-legal de necropsie nr. 373/2018; procesul-verbal de conducere în teren; procesele-verbale de examinare fizică validate prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 26.11.2018 în dosarul nr. 2616/113/2018 al Tribunalului Brăila; declaraţiile martorilor ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ...; procesul-verbal de examinare criminalistică a obiectelor de îmbrăcăminte ale victimei; procesul-verbal de redare a conţinutului convorbirilor purtate cu operatorii serviciului unic de urgenţe; declaraţiile succesorilor victimei – ..., ..., ...; declaraţiile inculpatului.

Prin încheierea pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Brăila în camera de consiliu la data de 20.05.2019, în baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr.  1164/P/2018 din data de 16.04.2019 al Ministerului  Public - Parchetul  de  pe  lângă  Tribunalul Brăila, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul ... sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal. 

În faza judecăţii, inculpatul nu a recunoscut acuzaţiile şi a contestat probele de la urmărire penală, motiv pentru care s-a efectuat cercetarea judecătorească.

La termenul de judecată din 14.06.2019 a fost audiat inculpatul, iar pe parcursul judecăţii au fost audiaţi persoanele vătămate ... şi ..., precum şi martorii din rechizitoriu ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., precum şi martorul încuviinţat în apărarea inculpatului ...

În cauză s-au constituit părţi civile persoana vătămată ..., sora victimei, cu suma de 1.000.000 Euro daune morale, precum şi cu suma de 3.000 Euro daune materiale (constând în parte din contravaloarea cheltuielilor cu înmormântarea şi pomenirea victimei), persoana vătămată …, fratele victimei, cu suma de 3.000 Euro daune materiale (constând în parte din contravaloarea cheltuielilor cu înmormântarea şi pomenirea victimei), persoanele vătămate minore (fiicele victimei) ... (născută la data de 04.11.2016), prin reprezentant legal ..., şi ... (născută la data de 06.01.2005), prin reprezentant legal ..., cu sumele de câte 5.000 lei/lunar fiecare până la data majoratului, constând în pensie de întreţinere.

S-a încuviinţat pentru inculpat proba cu înscrisuri în circumstanţiere.

S-a administrat în cauză proba cu înscrisuri, sens în care s-au depus la dosar date privind veniturile victimei, cazierul judiciar şi cazierul fiscal al victimei, actele de stare civilă ale persoanelor vătămate minore.

Prin încheierea de şedinţă din 08.11.2019, în baza art. 386 Cod procedură penală, s-a respins ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal, în infracţiunea prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a) Cod penal (reţinerea scuzei provocării), formulată de inculpatul ... prin apărătorul său, pentru motivele consemnate în menţionata încheiere de şedinţă.

Din analiza şi interpretarea coroborată a probelor administrate în cauză, instanţa a reţinut în fapt următoarele:

Inculpatul ... şi victima ... au locuit în cartierul …, iar de-a lungul timpului între cei doi s-a creat o stare conflictuală. Victima era cunoscută ca fiind o persoană care consuma alcool des şi în cantităţi mari, iar pe fondul ebrietăţii crea conflicte verbale şi fizice. Pe de altă parte, inculpatul purta în mod curent, uneori legat vizibil de cadrul bicicletei, un cuţit cu lungimea de 40 cm din care lama de 26 cm, cu vârf format şi lăţimea la baza mânerului de 6 cm.

În ziua de 25.11.2018 victima l-a insultat pe martorul ... pe stradă, iar această manifestare l-a determinat pe acest martor, pe fratele său ... şi pe inculpatul ... (văr cu cei doi martori) să o agreseze pe victimă în faţa locuinţei acesteia. Concubina victimei a apelat serviciul unic de urgenţe, iar la faţa locului a venit un echipaj de poliţie care a aplicat sancţiuni contravenţionale.

În cursul aceleiaşi seri, în jurul orei 2100, inculpatul şi victima s-au întâlnit din nou la intersecţia străzilor … şi …, între cei doi a reizbucnit conflictul, iar inculpatul i-a aplicat victimei o lovitură înjunghiată cu cuţitul descris anterior în toracele anterior stâng, creând o plagă penetrantă profundă.

Victima a încercat să se îndepărteze şi posibil chiar să riposteze cu un cuţit pe care îl avea asupra sa, dar după ce a parcurs câţiva metri a căzut în spaţiul verde de lângă imobilul situat pe str. ... nr. …, a strâns pumnii spasmodic şi a decedat.

După agresiune, inculpatul a intrat în imobilul de la nr. … unde proprietarul (...) îi permitea să locuiască într-o baracă şi a ascuns cuţitul sub placa de beton pe care este edificată o magazie, iar apoi a ars o parte a obiectelor de îmbrăcăminte pe care le purtase în timpul celor două altercaţii cu victima.

În jurul orei 2130 victima a fost găsită de martora ... care i-a cerut sprijinul inculpatului, astfel încât acesta din urmă a purtat o parte din discuţiile cu operatorii serviciului unic de urgenţe. Echipajul de ambulanţă sosit la faţa locului a constatat că victima prezenta plaga înjunghiată şi astfel a fost înregistrată prezenta cauză în care din primele cercetări a rezultat că victima avusese conflictul violent anterior cu fraţii … şi cu inculpatul.

În ziua de 26.11.2018, în declaraţia de suspect ... a descris înjunghierea victimei şi locul în care a ascuns arma, astfel încât imediat după aceea a fost efectuată o conducere în teren, inculpatul predând cuţitul.

Din raportul medico-legal de necropsie nr. …/2018 rezultă că victima a suferit o plagă înţepată – tăiată toracică, penetrantă, perforantă în cord, aflată în legătură directă şi nemijlocită cu decesul din seara de 25.11.2018.

Audiat fiind în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor descrise anterior şi chiar a indicat locul în care a ascuns cuţitul.

Audiat însă în faza de judecată inculpatul şi-a nuanţat declaraţiile precizând o altă situaţie de fapt în sensul că în ziua de 25.11.2018 nu ar fi lovit victima, alături de fraţii …, ci că mai mult aceştia ar fi lovit victima, că persoana vătămată îl ameninţa şi din această cauză inculpatul purta asupra sa permanent cuţitul legat de cadrul bicicletei (pentru apărarea chiar faţă de victimă), că în seara zilei de 25.11.2018 a ieşit pentru a-şi cumpăra ţigări, dar a luat totuşi asupra sa şi cuţitul respectiv şi s-a întâlnit întâmplător cu victima, dar aceasta totuşi l-ar fi atacat pe inculpat din spate, iar inculpatul ar fi lovit de frică, cu cuţitul victima înspre spate, cuţitul fiind scos dintr-o teacă pe care o avea pe sub haine, în zona pieptului său, inculpatul încercând să inoculeze ideea că ar fi acţionat, dacă nu în legitimă apărare, cel puţin în stare de provocare.

S-a arătat că apărările inculpatului sunt nereale.

S-a reținut, din coroborarea probatoriului din cursul urmăririi penale, cu probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti, mai cu seamă declaraţiile inculpatului, ale persoanelor vătămate/părţilor civile şi martorilor pe care, în mod nemijlocit, i-a audiat judecătorul cauzei în faţa sa, în şedinţă publică, că s-a menținut în totalitate situaţia de fapt, aşa cum a fost descrisă în rechizitoriul parchetului.

Astfel, inculpatul ... a fost observat de martorii cauzei de-a lungul timpului purtând asupra sa un cuţit de mari dimensiuni, pe cadrul bicicletei, în general pentru apărare, faţă de orice persoană care l-ar fi putut ataca (în viziunea inculpatului), iar nu neapărat pentru că acesta avea un conflict cu persoana vătămată.

În ceea ce priveşte pe victima ..., aceasta era cunoscută în comunitate ca o persoană cu antecedente penale, consumatoare de alcool în cantităţi mari şi producătoare de conflicte mai cu seamă verbale şi mai puţin fizice, a reţinut instanţa de judecată. 

De aceea, deşi martorii cauzei, au relatat că victima se angrena în general în conflicte verbale şi fizice, nu au putut preciza evenimente concrete în acest sens.

Nici măcar fraţii ... şi ..., care au fost audiaţi la instanţă nu au putut da exemple concrete în acest sens, deşi au furnizat cele mai multe elemente negative legate de comportamentul victimei, ci aceştia au precizat că, din auzite de prin vecini cunoşteau că victima intra în conflicte fizice, însă nu au putut preciza concret decât un eveniment când victima ar fi lovit un vecin blocându-i trecerea cu maşina, iar în ceea ce-i priveşte pe aceşti martori, au avut numai altercaţii verbale cu victima şi nu au văzut ca victima să poarte asupra sa vreun cuţit în mod vizibil, nici nu au putut furniza vreun eveniment concret în care victima să fi atacat cu vreun cuţit pe vreunul dintre vecini.

În privinţa cazierului judiciar al victimei s-a reţinut că, într-adevăr, acesta are un cazier judiciar impresionant fiind în trecut condamnat cu executare de mai multe ori, dar în cea mai mare parte pentru infracţiuni de furt şi furt calificat, cu violare de domiciliu la un moment, dar şi foarte puţin pentru infracţiuni de violenţă.

În ceea ce priveşte cazierul contravenţional al victimei, din acesta a rezultat că victima a fost amendată de foarte multe ori în cursul anului 2018, dar în cea mai mare parte pentru contravenţia prevăzută de art. 2 pct. 23 din Legea nr. 61/1991, constând în consumul de băuturi alcoolice în locuri publice, în general pe stradă, o singură dată fiind sancţionat contravenţional pentru provocarea de scandal pe stradă şi de două ori pentru tulburarea ordinii publice.

A rezultat din cele de mai sus că, în general, victima era recalcitrantă mai ales pe fondul consumului de alcool, iar vecinii preferau mai bine să o ocolească, dar sunt dovezi că victima se angrena mai mult în conflicte verbale decât fizice, în sensul că adresa trecătorilor injurii ori ameninţări, fără a-i ataca fizic, cu atât mai puţin cu cuţitul.

Cât despre conflictul dintre inculpat şi victimă, instanţa a reţinut că anumite discuţii au existat între aceştia legat de fata minoră a victimei, numita ..., care ar fi intrat într-o relaţie de dragoste cu inculpatul încă de la vârsta de 13 ani, a reţinut instanţa, fiind ademenită de către inculpat, având în vedere vârsta fragedă a minorei în raport de vârsta inculpatului.

În aceste condiţii, în care vecinii din cartier i-au adus la cunoştinţă că fiica sa minoră mergea seara la baraca inculpatului, amenajată în curtea martorului ..., supărarea victimei a fost oarecum justificată, a apreciat instanţa de judecată, în contextul în care inculpatul nu a dorit să înţeleagă să-i lase victimei fiica în pace având în vedere diferenţa de vârstă, ceea ce a dus la aplicarea unei lovituri inculpatului de către victimă cu palma în zona feţei în ziua de 18.11.2018.

Nu s-a dovedit faptul că minora  ... era agresată de tatăl său, victima ..., pentru că martorii cauzei au precizat că acesta era doar un zvon în sensul că minora fugea la inculpat fiind agresată şi izgonită de acasă de către victimă, însă acest lucru nu a fost confirmat nici măcar de către mama minorei, persoana vătămată ..., dar nici de martorii cauzei, dimpotrivă martorul ..., proprietarul terenului unde era amplasată coliba în care locuia inculpatul a relatat instanţei că o singură dată ar fi văzut victima la inculpat, dar că aceasta a şi fugit imediat cum l-a văzut pe martor, aspect confirmat şi de către persoana vătămată ..., mama minorei care a precizat că victima ar fi fost văzută de vecini o singură dată că mergea la inculpat, dar că imediat a plecat de la acesta constatând că a fost observată de vecini.

Pe fondul acestor precizări, instanţa a reţinut că în ziua de 25.11.2018 martorii ... şi ..., împreună cu inculpatul, s-au hotărât să-i aplice victimei o corecţie întrucât în aceeaşi zi, victima îl înjurase pe martorul ..., victima fiind ca de obicei sub influenţa băuturilor alcoolice, context în care toţi aceştia au plecat din curtea lui ..., în nici un caz martorii nu s-au întâlnit cu inculpatul pe stradă, aşa cum au afirmat în faţa instanţei de judecată, aspectele de mai sus fiind confirmate şi de martorul ... care a precizat că a ieşit din aceeaşi curte în urma celor trei, la o distanţă de cca 200 metri de aceştia şi i-a auzit că s-au hotărât să agreseze pe victima ..., lucru care s-a întâmplat în faţa locuinţei victimei.

Contrar susţinerilor inculpatului şi fraţilor ... şi ..., victima nu se mai afla în stradă, ci a fost chemată afară din curtea sa, aspect confirmat de concubina victimei, persoana vătămată ..., care a precizat că inculpatul şi fraţii ... şi ... au bătut puternic în poartă şi au chemat victima afară, după care, în stradă, în faţa curţii sale, victima a fost lovită în mod repetat de către cei trei cu pumnii şi cu picioarele, conflictul fiind aplanat de un echipaj de poliţie care a aplicat amenzi contravenţionale.

Aşa fiind, instanţa de judecată a reţinut că inculpatul a participat în mod deliberat la agresarea victimei în după-amiaza zilei de 25.11.2018, alături de fraţii …, întrucât nu el fusese cel jignit, ci unul dintre fraţii … primise jigniri, astfel că s-a reţinut că inculpatul nu se poate folosi în apărarea sa de această agresiune, ci dimpotrivă aceasta este privită în defavoarea sa, motiv pentru care nici nu s-a putut reţine scuza provocării invocată de către inculpat care s-a comportat la rândul său în mod provocator cu victima.

Pe fondul acestui conflict, a reţinut instanţa de judecată, atât inculpatul cât şi victima, s-au înarmat cu câte un cuţit şi au ieşit din locuinţele lor în seara aceleiaşi zile de 25.11.2018, fără un motiv anume, admiţând că există riscul să se întâlnească, iar conflictul să izbucnească din nou, lucru care s-a şi întâmplat.

Astfel, inculpatul a relatat martorilor că după agresarea victimei din după-amiaza zilei de 25.11.2018, i-ar fi fost frică să mai rămână în baracă, de teama de a nu fi atacat de victimă.

Totuşi, nu acesta a fost motivul părăsirii barăcii, ci după cum a declarat chiar inculpatul, motivul plecării de la locuinţa sa în seara de 25.11.2018 ar fi fost acela de a-şi cumpăra ţigări, dar totuşi a luat cu el cuţitul pe care îl purta în mod obişnuit asupra sa, adică cuţitul cu lungimea totală de 40 cm, cu mâner din plastic de culoare albă.

La rândul său, victima a plecat de acasă precizând rudelor sale că merge pentru a lua aer şi pentru a servi o sticlă cu vin, deşi de asemenea, a luat asupra sa un cuţit cu mâner negru, care a fost găsit asupra cadavrului la momentul efectuării cercetării locale.

S-a mai reţinut că victima şi-a ţinut drumul său, însă inculpatul a ajuns pe str. …, în întâmpinarea victimei, în contextul în care locuinţa inculpatului se afla pe str. …, iar la momentul întâlnirii celor doi, faţă în faţă (ceea ce exclude atacarea inculpatului din spate de către victimă, variantă susţinută de către inculpat), conflictul dintre aceştia a reizbucnit, iar inculpatul a lovit victima o singură dată cu cuţitul pe care îl avea asupra sa într-o teacă în sân, pe sub haine, de sus în jos, în zona pieptului, cu afectarea cordului, inculpatul şi victima fiind poziţionaţi faţă în faţă.

Această realitate a fost susţinută şi de către concluziile medicului legist, dar şi de constatările efectuate la faţa locului, în sensul că traiectul plăgii-oblic cranio caudal şi de la stânga la dreapta, pledează pentru lovire activă de sus în jos, cu agresorul poziţionat în faţa victimei, aşa cum s-a consemnat în documentele aici precizate.

Din cercetarea locului faptei a rezultat că victima, la rândul său a scos un cuţit cu mâner negru, care a fost găsit lângă cadavru, dar nu a mai apucat să lovească cu acesta întrucât fusese lovită de către inculpat.

Varianta susţinută de inculpat, în sensul atacării sale din spate de către victimă şi a lovirii victimei cu cuţitul către spate nu a fost luată în considerare pentru motivele de mai sus, aşa încât nu poate fi susţinută teoria legitimei apărări ori a scuzei provocării.

În drept, s-a reţinut că fapta inculpatului ... care, în seara de 25.11.2018, în jurul orei 2100, i-a fi aplicat victimei ... o lovitură cu un cuţit cu lungimea de 40 cm din care lama de 26 cm, cu vârf format şi lăţimea la baza mânerului de 6 cm în zona toracelui anterior stâng provocându-i o plagă înţepată-tăiată toracică, penetrantă, perforantă în cord, întruneşte atât obiectiv cât şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de omor prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective a infracţiunii de mai sus, instanţa de judecată a reţinut pe baza probelor ca fiind dovedită acţiunea inculpatului de lovire a victimei cu un cuţit (obiect apt de a produce moartea), o singură dată, într-un loc vital al corpului, cu scopul vădit de a suprima viaţa victimei, rezultat care s-a şi produs de îndată.

Aşa fiind, instanţa a apreciat că, sub aspectul laturii subiective a infracţiunii de mai sus, inculpatul a acţionat cu intenţia directă în privinţa uciderii victimei, în sensul art. 16 alin. 3 lit. a) din Noul Cod penal potrivit cu care fapta este săvârşită cu intenţie directă când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte.

Cum săvârşirea infracţiunii şi vinovăţia inculpatului au fost dovedite, instanţa a dispus condamnarea acestuia proporţional gradului de pericol social al faptei comise şi periculozităţii făptuitorului.

La individualizarea judiciară a pedepsei principale ce a fost aplicată inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 alin. 1 din Noul Cod penal.

Instanţa a reţinut că infracţiunea săvârşită de inculpat este de o periculozitate deosebită prin obiectul juridic lezat şi anume relaţiile sociale referitoare la dreptul persoanei la viaţă.

Totodată instanţa a reţinut agresivitatea inculpatului rezultată din modul şi împrejurările în care acesta a comis fapta, în timp ce se afla la rândul său sub influenţa băuturilor alcoolice, fiind înarmat cu un cuţit, pe care îl purta în mod obişnuit asupra sa, având intenţia vădită de a ucide victima, pe care o mai agresase în aceeaşi zi de 25.11.2018 împreună cu alte două persoane martori din cauză, dovadă fiind chiar deplasarea inculpatului cu cuţitul asupra sa, chiar pe strada pe care locuia victima, sub pretextul că mergea pentru a cumpăra ţigări.

Pe lângă cele de mai sus, sub aspectul circumstanţelor personale, s-a reţinut că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este tânăr, are o şcolarizare modică, ceea ce impune reeducare, inculpatul a avut o atitudine în general sinceră în declaraţiile sale, nu are copii minori în întreţinere, nu are loc de muncă şi nici ocupaţie stabilă, aşa cum a rezultat din probele cauzei. 

Faţă de modul şi împrejurările în care s-a produs fapta, instanţa nu a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante judiciare, însă comportamentul la rândul său recalcitrant al victimei, faptul că şi aceasta se afla înarmată cu un cuţit pentru a se răfui cu inculpatul, au fost avute în vedere pentru reducerea pedepsei către minimul special prevăzut de lege. 

Având în vedere elementele de individualizare a pedepsei expuse mai sus, instanţa a apreciat că, în raport de periculozitatea concretă a faptei şi a făptuitorului, pedeapsa care respectă cel mai bine scopul prevăzut de art. 3 din Legea nr. 254/2013, este închisoarea, în cuantum de 12 ani.

instanța a considerat că inculpatul este nedemn de a mai exercita dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, precum şi  dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, astfel că a interzis  exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal pe durata de 3 ani., ca pedeapsă complementară, precum și ca pedeapsă accesorie.

Văzând că subzistă încă motivele pentru care s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv al inculpatului, dar având în vedere şi soluţia de condamnare a acestuia la o pedeapsă cu închisoarea cu executarea în regim de detenţie, ceea ce justifică menţinerea în continuare a stării de arest preventiv, în baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului și, în baza art. 72 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 26.11.2018 la zi.

Sub aspectul laturii civile s-a arătat că s-au constituit părţi civile persoana vătămată ..., sora victimei, cu suma de 1.000.000 Euro daune morale, precum şi cu suma de 3.000 Euro daune materiale (constând în parte din contravaloarea cheltuielilor cu înmormântarea şi pomenirea victimei), persoana vătămată ..., fratele victimei, cu suma de 3.000 Euro daune materiale (constând în  parte din contravaloarea cheltuielilor cu înmormântarea şi pomenirea victimei), persoanele vătămate minore (fiicele victimei), ... (născută la data de 04.11.2016), prin reprezentant legal ..., şi ... (născută la data de 06.01.2005), prin reprezentant legal ..., cu sumele de câte 5.000 lei/lunar fiecare până la data majoratului, constând în pensie de întreţinere.

Din probatoriul administrat pe latura civilă a rezultat că la înmormântarea victimei au contribuit doar fraţii ... şi ..., persoana vătămată ... care s-a aflat în concubinaj cu victima neavând venituri pentru a contribui la aceste cheltuieli. S-au efectuat cheltuielile necesare pentru înmormântarea victimei, precum şi două pomeniri, la fiecare dintre acestea participând în jur de 60 de persoane. Părţile civile ... şi ... au precizat că împreună ar fi cheltuit în jur de 6.000 Euro, bani proveniţi din aceea că lucrează în străinătate, iar aceste cheltuieli au fost susţinute prin declaraţiile persoanei vătămate ..., precizând că aspectele declarate le cunoaşte de la persoanele vătămate, fraţii victimei. Persoana vătămată ... nu s-a prezentat la proces şi nu a dat declaraţie în cauză, pentru a-şi sprijini pretenţiile civile. În cauză, deşi a solicitat termen în aceste sens, partea civilă ... nu s-a mai prezentat la proces, nu a mai indicat martorul pentru a fi audiat pe latura civilă a cauzei şi nu a mai depus înscrisuri în vederea probării pretenţiilor sale.

Chiar dacă în procesul penal sunt admisibile şi probele cu martori şi cu declaraţiile persoanei vătămate, în lipsa unor înscrisuri pentru dovedirea pretenţiilor civile, având în vedere că este vorba despre o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii care este în acelaşi timp şi infracţiune, iar părţilor civile le-a fost greu să-şi preconstituie înscrisuri pentru cheltuielile efectuate cu ocazia înmormântării şi pomenirii victimei, totuşi măcar unele înscrisuri puteau fi aduse de victime, aşa încât instanţa de judecată a ţinut cont de faptul că este de notorietate care sunt cheltuielile de înmormântare şi pomenire a victimei, raportat la starea şi capacitatea persoanelor din cauza de faţă, aşa încât ţinând cont de toate elementele cauzei, în echitate, instanţa a considerat că suma de 6.000 Euro apreciată de părţile civile este prea ridicată şi poate duce la îmbogăţire fără justă cauză a acestora, mai aproape de realitate fiind suma totală de 4.000 Euro, câte 2.000 Euro pentru fiecare parte civilă, … şi ... 

În privinţa sumei de 1.000.000 Euro daune morale solicitată de partea civilă ..., instanţa a considerat că pierderea intempestivă a victimei a fost în măsură să cauzeze acesteia o puternică suferinţă pe care poate încă o mai resimte în calitate de soră a victimei, suferinţă care, probabil, nu se va estompa nici în viitorul apropiat, pentru o bună perioadă de timp, însă în acelaşi timp instanţa a avut în vedere comportamentul pe care victima la rândul său îl avea în societate, fiind recalcitrantă, consumatoare de alcool în cantităţi foarte mari, cu unele carenţe comportamentale chiar şi în familie, în sensul că nu lucra, nu aducea venituri în casă şi era mai mult întreţinută de concubina sa şi de alocaţia copiilor, victima fiind evitată de rudele sale, chiar şi de către partea civilă ..., care de ani buni lucrează în străinătate şi nu a menţinut legătura cu victima decât sporadic. În aceste condiţii, suma solicitată de partea civilă ... este exorbitantă, iar apreciind în echitate, instanţa a considerat că o sumă de 20.000 lei este de natură a satisface suferinţele psihice încercate de partea civilă pentru pierderea fratelui său.

În privinţa pensiei de întreţinere lunare cuvenită părţilor civile minore, instanţa a apreciat că această solicitare este justificată, întrucât aceste părţi civile au rămas fără ocrotirea şi întreţinerea materială la care aveau dreptul din partea victimei, care putea să fie în câmpul muncii, fiind aptă pentru a muncii, la data decesului, ocrotire de care au fost lipsite în urma faptei ilicite şi culpabile a inculpatului. În privinţa cuantumului acestei pensii de întreţinere lunare, instanţa nu s-a raportat la suma de 5.000 lei lunar, pentru fiecare parte civilă minoră, aşa cum a fost solicitată de părţile civile ... şi ..., prin reprezentant legal ..., nici la sumele modice şi sporadice pe care le-ar fi obţinut victima, sezonier, 10 – 15 lei la zi, în sezonul agricol, la data decesului, pentru că nu a fost dovedit în cauză cuantumul vreunui salariu, dar s-a dovedit că victima lucra ocazional, ca muncitor necalificat. De aceea, s-a făcut raportarea la nivelul salariului minim pe economie, conform legislaţiei civile relevante în soluţionarea laturii civile a cauzei penale (potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. 1 din HG nr. 937/07.12.2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, la data pronunţării prezentei hotărâri, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.080 lei lunar).

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul ..., arătând că a fost provocat de victimă, care i-a aplicat o palma cu câteva zile înainte de săvârșirea faptei, că victima a venit din spate şi l-a ameninţat că îl va omorî, că a dat de frică cu cuţitul şi nu a avut nicio intenție de a ucide victima, solicitând reținerea scuzei provocării prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a) Cod penal și reducerea pedepsei la limita minimă. Pe latură civilă a arătat că suma de 20.000 lei, reprezentând daune morale, acordată părții civile ..., sora victimei, este exagerată, solicitând reducerea acestei sume.

Partea  civilă ... și părţile civile minore ... şi ..., prin apărător, au solicitat respingerea apelului inculpatului.

Procurorul a solicitat respingerea apelului întrucât nu se poate reține starea de provocare, pedeapsa este temeinică, iar cuantumul daunelor morale a fost just stabilit.

Apelul este nefondat.

Examinând cauza prin prisma motivelor de apel, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de  drept, conform art.  417 al. 2 C.proc.pen., Curtea constată că hotărârea apelată este legală și temeinică.

Astfel, din actele și lucrările dosarului rezultă că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptei comise de acesta.

În acest sens, din coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv: procesul-verbal de cercetare la faţa locului; raportul medico-legal de necropsie nr. …/2018; procesul-verbal de conducere în teren; procesele-verbale de examinare fizică; declaraţiile martorilor ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ...; procesul-verbal de examinare criminalistică a obiectelor de îmbrăcăminte ale victimei; procesul-verbal de redare a conţinutului convorbirilor purtate cu operatorii serviciului unic de urgenţe; declaraţiile succesorilor victimei – ..., ..., ...; parțial declaraţiile inculpatului, rezultă că, în seara de 25.11.2018, în jurul orei 2100, pe fondul existenței unui conflict anterior, inculpatul ... i-a aplicat victimei ... o lovitură cu un cuţit cu lungimea de 40 cm. din care lama de 26 cm, cu vârf format şi lăţimea la baza mânerului de 6 cm. în zona toracelui anterior stâng provocându-i o plagă înţepată-tăiată toracică, penetrantă, perforantă în cord, leziune care a condus imediat la decesul victimei.

Inculpatul a acţionat cu intenţie directă, acesta prevăzând rezultatul faptei sale, respectiv producerea morții victimei, având în vedere obiectul vulnerat folosit, respectiv un cuțit, care este apt să producă decesul, zona corporală vitală a victimei vizată de lovitură, respectiv: torace, cu lezarea cordului (a inimii), şi a urmărit producerea unui asemenea rezultat prin săvârşirea faptei penale.

În consecință, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea)  cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției directe), a infracțiunii de omor prevăzută de art.188 alin.1 Cod penal, infracțiune care este nejustificată și imputabilă inculpatului ...

Nu  pot fi reţinute în cauză dispoziţiile referitoare la comiterea de către inculpat a infracţiunii în stare de provocare pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Astfel, potrivit art. 75 lit. a Cod penal, constituie circumstanţă atenuantă săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.

Practica şi literatura juridică de specialitate au statuat în mod constant că pentru reţinerea acestei circumstanţe este necesar să se constate, pe de o parte, că în momentul săvârşirii faptei infractorul se găsea într-o stare de puternică tulburare sufletească, adică de surescitare nervoasă, mânie sau indignare, ori într-o stare de emoţie puternică, iar pe de altă parte, că starea de tulburare sau emoţie a fost determinată de o provocare din partea victimei produsă fie prin violenţă, fie printr-o atingere gravă a demnităţii, fie prin altă acţiune ilicită gravă.

De asemenea, s-a statuat, deşi textul nu precizează dacă între actul provocator şi actul ripostă trebuie să existe o proporţie, că aceasta se impune în mod indirect, în sensul că reacţia trebuie să fie proporţională cu intensitatea tulburării sufleteşti sau emoţiei, aşa încât o ripostă exagerată, care nu-şi poate găsi explicaţia în gradul tulburării sau emoţiei, nu va conduce la aplicarea circumstanţei atenuate a provocării.

În ceea ce privește lovirea inculpatului de către victimă cu palma în zona feţei, aceasta a avut loc în data de 17/18.11.2018, motivat de faptul că aceasta nu era de acord cu relația dintre inculpat și fiica sa minoră, în vârsta de 13 ani, acțiunea victimei fiind oarecum justificată de faptul că inculpatul nu a înțeles  să-i lase victimei fiica în pace având în vedere diferenţa de vârstă. Curtea apreciază că, pe de o parte, această acțiune nu este de natură să creeze o stare de emoție inculpatului având în vedere timpul scurs până la comiterea faptei (de 7-8 zile) și motivul pentru care victima a procedat astfel și, pe de altă parte, riposta inculpatului a fost mult exagerată.

De asemenea, inculpatul a participat în mod deliberat la agresarea victimei în după-amiaza zilei de 25.11.2018 (dar mai înainte de comiterea faptei de omor), alături de fraţii ..., motivat de faptul că unul dintre fraţii ... primise jigniri de la victimă, astfel că, practic, victima a fost cea provocată de inculpat.

Susținerea inculpatului, din faza de judecată cum că ar fi fost atacat de victimă din spate și a dat cu cuțitul de frică înspre victimă, care se afla în spatele său, nu poate fi primită deoarece într-o atare situație traiectul plăgii ar fi trebuit să fie de la dreapta la stânga și de jos în sus. Or, din concluziile expertizei medico-legale rezultă că traiectul plăgii, oblic cranio-caudal şi de la stânga la dreapta, pledează pentru lovire activă de sus în jos, cu agresorul poziţionat în faţa victimei.

Așa cum am arătat mai sus a existat o stare conflictuală între inculpat și victim, dar nu se poate reține în mod obiectiv o acțiune a victimei îndreptate împotriva inculpatului, comisă fie prin violență, fie prin atingerea gravă a demnităţii ori prin altă acţiune ilicită gravă, acțiunea care să inducă o stare de tulburare ori emoție puternică inculpatului sub imperiul căreia acesta să comită fapta penală.

Din contră, victima fusese agresată de inculpat, împreună cu martorii ... și ..., cu puțin timp înainte de comiterea faptei deduse judecății, și se aștepta ca victima să riposteze, așa cum rezultă din declarațiile date de inculpat, la urmărire penală, și martorii …,  ..., ..., ...

Prin urmare, chiar dacă victima l-ar fi amenințat pe inculpat, nu sunt întrunite cerinţele circumstanţei atenuante a provocării prevăzută de art.75 alin.1 lit. a C.pen. în condiţiile în care conduita victimei a fost determinată de acţiunea anterioară a inculpatului, care a agrest-o.

De altfel, starea conflictuală dintre cei doi a fost avută în vedere de către prima instanță la momentul individualizării pedepsei.

În cauză nu se pot reține circumstanțele atenuate prev. de art.75 alin.2 lit.a) sau b) Cod penal deoarece inculpatul nu a depus vreun efort pentru a înlătura ori diminua consecințele infracțiunii, iar împrejurările legate de fapta comisă nu diminuează gravitatea infracțiunii și nici periculozitatea inculpatului.

Pedeapsa de 12 ani închisoare, orientată spre minimul special, a fost just individualizată, față de împrejurările comiterii faptei (pe fondul unui conflict anterior), gravitatea acesteia (decesul victimei) și persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, astfel că cererea inculpatului de reducere a acesteia este nefondată.

Latura civilă a fost corect soluționată prin obligarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale către părțile civile ... și ..., reprezentând cheltuielile cu înmormântarea victimei și a pomenirilor ulterioare, și către părțile civile minore ... și ..., reprezentând pensie de întreținere.

Contrar susținerilor inculpatului, Curtea constată că și cuantumul despăgubirilor morale, în sumă de 20.000 lei, acordate părții civile ..., sora victimei, au fost just apreciate față de cont de criteriile reţinute în doctrină şi jurisprudenţă.

Astfel, la cuantificarea sumelor acordate cu acest titlu trebuie avute în vedere durerile inerente pierderii unei persoane apropiate, condiţiile generale economico-sociale din ţara noastră, ca acestea (despăgubirile) să fie într-un cuantum rezonabil, să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru părțile civile, să nu fie derizorii, dar nici sancţiuni excesive autorului delictului și/sau părții responsabile civilmente, ci o reparaţie echitabilă a prejudiciului moral suferit de acestea.

Pierderea fratelui, în vârstă de 41 de ani a generat suferinţe psihice  puternice pentru partea civilă ..., aceasta fiind afectată emoțional de dispariţia tragică a victimei.

Prin urmare, este nefondată cererea inculpatului de reducere a cuantumului daunelor morale la care a fost obligat către  partea civilă ...

Faţă de cele arătate mai sus,  apelul  declarat de inculpatul ... este nefondat, urmând să fie respins, conform disp. art.  421  pct. 1 lit. b C.proc.pen. 

Domenii speta