Dreptul asigurărilor sociale

Singura actualizare a pensiei militare pe care o face Casa de pensie în art.59 – 60 din Legea nr. 223/2015 se face în funcţie de ultima rată medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv cunoscut la începutul anului în curs, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad sau salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariilor de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30, 108, în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

Reclamantul a solicitat reactualizarea pensiei militare având în vedere că salariul minim garantat în plată a fost majorat faţă de nivelul anului la care a fost calculată pensia. Nu există text de lege care să susţină o astfel de operaţiune.

Decizia civilă nr. 100/20.02.2020 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 679/03.10.2019 pronunţată de Tribunalul Brăila, a respins acţiunea privind pe reclamantul …, şi pe pârâta ..., ca nefondată.

Pentru a pronunţa această hotărâre au fost avute în vedere următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la această instanţă reclamantul … a chemat în judecată pe pârâta … pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligată la efectuarea operaţiunii administrative de actualizare a pensie militare de serviciu începând cu data de 01.02.2017 avându-se în vedere suma de 877 lei, reprezentând majorarea salariului de funcţie de care a beneficiat la data deschiderii dreptului la pensie şi plata drepturilor de pensie actualizate, la care se adaugă daunele compensatorii sub forma ratei inflaţiei la data plăţii efective, precum şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare conform dispoziţiilor art. 1-3 din OG nr. 13/2011, începând cu data de 01.02.2017 şi  până la data plăţii efective.

În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că, în baza dispoziţiei şefului … nr. … s-a constatat încetarea raporturilor de serviciu începând cu data de 30.06.2016, cu drept de pensie de serviciu, având o vechime în structurile militare şi de poliţie de 30 ani, 01 luni şi 20 zile şi vechime efectivă de 32 ani, 10 luni şi 13 zile. Conform deciziei de pensie nr. 186571/26.10.2016, emisă de ..., beneficiază de pensie militară de serviciu, începând cu data de 30.06.2016. Deschiderea dreptului de pensie militară de serviciu şi emiterea deciziilor de pensie s-a făcut în baza dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscale bugetare.

Conform dispoziţiilor statuate în art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, ce au produs efecte juridice în perioada 01.01.2016-07.08.2017, cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie. Potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a legii, iar în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese, conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza legii. Această prevedere legală a fost detaliată în cadrul legislaţiei emise în domeniul actualizării şi recalculării pensiilor militare de stat, respectiv ordinul comun 31/25/999/8148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat. Din anexa deciziilor de pensie emise ... a mai rezultat că i s-a calculat un coeficient de ierarhizare ci=2,9, valoare care a fost înmulţită cu valoarea  de referinţă sectorială stabilită prin HG 8/2008 în cuantum de 197,338 lei, obţinându-se astfel valoarea de 553 lei, reprezentând salariul de funcţie, sub limita obligatorie garantată în plată, de 1450 lei, stabilită general obligatoriu, prin HG nr. 1/2017, de la 01.02.2017. Mai mult, Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit, aplicabil şi poliţiştilor, în vigoare  de la 01.07.2017 a definit termenii ca solda de funcţie/salariul de funcţie reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, corespunzător funcţiei îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor I-IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În perioada când a produs efecte juridice art. 60 alin. (1), din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, pentru perioada 01.02.2017-07.08.2017, salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost de 1450 lei.

Reclamantul a precizat că modificarea art. 60 din Legea 223/2015, prin OUG 59/2017, nu stinge obligaţia de actualizare născută în sarcina ..., anterior modificării. În cazul categoriei profesionale a poliţiştilor, salariul de funcţie, ca sinonim al salariului de bază  nu trebuie să cuprindă niciun fel de spor, adaos sau sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu.

Referitor la salarizarea personalului din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, a arătat că dreptul salarial cunoscut sub denumirea de salariu de bază este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul civil, contractual civil, contractual din sistem şi este echivalent cu dreptul salarial cunoscut sub denumirea de salariu de funcţie, care este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul reprezentat de funcţionarii publici cu statut special şi cu dreptul salarial cunoscut sub denumirea de soldă de funcţie, care este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul militar. Beneficiarii de drepturi salariale, din cadrul M.A.I, provin deci din rândul personalului civil contractual, din rândul funcţionarilor publici cu statut special, poliţiştii, sau din rândul militarilor - jandarmii, pompierii, iar pentru a fi incluşi într-un sistem unic de salarizare, într-o lege cadru privind salarizarea unitară a personalului bugetar, legiuitorul a fost nevoit să recurgă la acesta tehnică legislativă. Din cuprinsul îndrumărilor primite de la Direcţia Financiară a ... şi de la ... rezultă că, în cazul poliţiştilor, echivalenţa salariului minim brut pe ţară de 1450 lei avut în vedere de HG 1/2017 se face prin analiza comparativă cu salariul de funcţie al fiecărui lucrător, iar noţiunea de salariu de funcţie este cel stabilit de legiuitor în accepţiunea prevederilor, 38/2003, coroborate cu cele ale Legii-cadru nr. 284/2010. În practică, ... şi unităţile subordonate, au introdus compensaţii şi sporuri  în formula de calcul a salariului de funcţie cu consecinţa denaturării acestuia. Dispoziţiile legale care au inclus sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, adaosurile în salariul de funcţie, sunt art. 30 alin 6 din Legea-cadru 330/2009, art. 6 alin. (1) din OUG nr. 1 /2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010.

Din analiza textelor normative rezultă ca legiuitorul a  abrogat acordarea de sporuri, dar în anii următori, inclusiv în anii 2017 şi 2018, a constatat că nu a fost în prezenţa unei abrogări veritabile şi efective deoarece actul normativ prevede că sumele corespunzătoare acestor sporuri, adică acele abrogate, vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora. În consecinţă, ca urmare a includerii acestor adaosuri, sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, în salariul de funcţie s-a ajuns în situaţia în care angajaţii ..., care au avut la data de 01.02.2017 salariul de funcţie calculat la salariul minim pe economie de 1450 lei, ridicat artificial  prin programul de salarizare M.A.I.S.A.L, în momentul în care s-a mărit salariul  de funcţie de 10% prin OG 9/2017, a ajuns în situaţia să primească efectiv sume între 7 lei şi 15 lei, majorare la salariul  de funcţie. Astfel, s-a ajuns la o situaţie absurdă în care un poliţist debutant, încadrat la 01.02.2017 să beneficieze de un salariu de funcţie de 1450 lei, aşa cum spune HG 1/2017, fără sporuri şi adaosuri, în vreme ce un poliţist cu o vechime de 10 ani -11 ani are acelaşi salariu  de funcţie  de 1450 lei, pentru că angajatorul cuprinde în salariul de funcţie a acestuia şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu. În acest sens, programul de salarizare M.A.I.S.A.L. a fost modificat să urce până la 1450 lei, cu ajutorul ,,sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu” pe care HG nr. 1/2017 interzice să fie luate în considerare la stabilirea diferenţei între salariul de funcţie stabilită conform actelor normative în vigoare şi salariul  de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Prevederea legală din cuprinsul art. 60 alin. (1) din Legea 223/2015, modificată prin OUG nr. 57/2015, în sensul actualizării drepturilor de pensie, ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie /salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, este obligatorie şi nu facultativă, voinţa legiuitorului fiind de a se garanta şi aplica drepturile civile concrete şi efective.

Având în vedere aceste aspecte, rezultă că salariul de funcţie, de care a beneficiat la data deschiderii dreptului la pensie, s-a majorat în sensul dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, ce au  produs efecte juridice depline în perioada 01.01.2016-07.08.2017, în baza dispoziţiilor art. 1 din HG 1/2017, cu suma de 897 lei suma rezultată din diferenţa dintre valorile salariilor  de funcţie 1450-553, începând cu data de 01.02.2017.

În drept, reclamantul îşi întemeiază acţiunea pe dispoziţiile art. 192, art. 193 şi 194 din Codul de Procedură Civilă, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, HG nr. 1/2017. Pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, Ordinul comun nr. 31/25/999/8148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Legea 284/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

A arătat că, având în vedere aspectele prezentate la pct. 7 din fişa de pensie a reclamantului, atât salariul de funcţie cât şi salariul funcţiei de bază depăşesc suma de 1450 lei. Potrivit art. 1 din HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte de la 1450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166 ore, în medie, pe lună, în anul 2017 reprezentând 8,735 lei pe oră. Având în vedere cele prezentate, nu se consideră că nu se poate admite ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă salariul de funcţie/salariul funcţiei de bază. Prin urmare nu a fost majorat salariul de grad/funcţie, pentru a se putea pune în discuţie actualizarea solicitată de reclamant în baza art. 60 din Legea nr. 223/2015, şi a fost majorat salariul de bază minim brut astfel, apreciază ca fiind eronată interpretarea reclamantului în sensul că salariul  de bază este echivalent salariului de funcţie. Pe lângă salariul  de bază/solda lunară, atât poliţiştii, cât şi cadrele militare, beneficiau şi de indemnizaţii, sporuri, premii, prime şi alte drepturi salariale, care se calculau în funcţie de salariul de bază prevăzut la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, pentru poliţişti, respectiv în funcţie de solda lunară prevăzută la art. 3 din Legea 138/1999 pentru militari. La data de 31.12.2009, valoarea salariului pentru funcţia îndeplinită se determină pe baza coeficienţilor de ierarhizare şi a unei valori de referinţă sectorială, conform OG nr. 38/2003. La acel moment, valoarea salariului de bază, respectiv solda lunară erau acelea care se comparau  cu nivelul salariului de bază minim brut  pe ţară garantat în plata  de 600 lei stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1051/2008.

A mai precizat că, începând cu data de 01.01.2010, ţinând cont de prevederile art. 4 alin 2 şi 3 din anexa IV şi pct. I din nota la anexa nr. IV/1 a la Legea cadru 330/2009. Legiuitorul a schimbat în mod semnificativ principalul element al câştigului salarial, care va fi reprezentată de salariul/solda funcţiei de bază, diferit atât ca noţiune faţă de salariul de bază, cât şi ca modalitate de stabilire a acestuia, prin preluarea valorilor elementelor abrogate de Legea cadru nr. 330/2009.

A mai arătat că valoarea salariului/soldei funcţiei de bază determinată potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 şi ale OG nr. 1/2010 era cea care se compară cu nivelul salariului  de bază mini brut pe ţară garantat în plată. Începând cu data de 01.01.2011, în conformitate cu prevederile art. 4 din anexa nr. VII la Legea cadru nr. 284/2010, principalul element al câştigului salarial, se schimbă ca terminologie din ,,salariul funcţiei de bază” în ,,salariul de funcţie”, care potrivit legii cadru ,,sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, premiile şi stimulentele şi alte drepturi în bani şi în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale guvernului necuprinse în Legea cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de lege.

Pârâta a reiterat că în cazul poliţiştilor, respectiv a personalului din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, începând cu 01.01.2010 contravaloarea/cuantumul noilor elemente salariale instituite de legiuitor reprezintă o valoare absolută rezultată din însumarea unor valori/cuantumuri salariale reglementate de legiuitor ca fiind preluate din legislaţia anterioară anului 2010, mai ales în ceea ce priveşte drepturile abrogate prin legislaţia cadru, care nu mai au valoare juridică de sporuri sau adaosuri. Ţinând cont de punctele de vedere ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice referitoare la modalitatea de aplicare a legislaţiei privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, emise în perioada februarie–iunie 2015, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-au dispus măsuri pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor HG nr. 1091/2014 şi ale HG nr. 107/2015, care s-a realizat ca urmare a analizei comparative a nivelului de bază minim pe ţară garantat în plată faţă de cuantumul soldei  de funcţie a personalului militar, respectiv faţă de cuantumul soldei de funcţie a personalului militar, respectiv faţă de cuantumul salariului de funcţie al poliţiştilor. Începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, s-a asigurat nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit la 1450 lei, atât pentru personalul civil, cât şi pentru personalul militar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Concluzionând, a considerat că nu există posibilitatea legală de a exclude din salariul de funcţie, sumele compensatorii tranzitorii aferente sporurilor care nu se mai regăsesc în actuala reglementare, dar care au fost păstrate virtual, fiind considerate drepturi câştigate, care încă nu şi-au pierdut natura juridică de sporuri.

Privitor la plata drepturilor de pensie actualizate, la care se adaugă daunele compensatorii sub forma ratei inflaţiei şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, pârâta a arătat că instanţa de judecată nu se poate raporta la dispoziţiile generale fără a avea în vedere dispoziţiile legii speciale, dispoziţii care nu prevăd plata dobânzii actualizate cu indicele de inflaţie în situaţia în care se constată diferenţe de plată sau de restituit. Potrivit actualelor reglementări, dobânda este legală când se plăteşte în temeiul legii şi este convenţională când se datorează în baza unor clauze contractuale exprese. Or, în cauza dedusă judecăţii, nu numai că nu s-a stabilit  printr-o convenţie dobânda legală, dar nici nu poate fi pusă în întârziere, deoarece angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat instituţiei nu se face numai în limita creditelor bugetare aprobate, consideră că nu există temei legal care să permită achitarea dobânzii legale pentru pretinsele drepturi de pensie neacordate, deoarece, în raport de dispoziţiile art. 11, art. 1235 şi urm. Cod civil, contravine prevederilor legale.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele dosarului, instanţa a constatat că acţiunea de faţă este nefondată, pentru următoarele considerente :

Reclamantul … a fost trecut în rezervă la data de 30.06.2016, conform dispoziţiei …, iar prin Decizia nr… din 26.10.2016 a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă.

Baza de calcul pentru stabilirea pensiei reclamantului a fost determinată potrivit art. 28 din Legea 223/2015, ţinându-se seama de veniturile obţinute în perioada aleasă de acesta, respectiv – decembrie 2015-mai 2016.

Prin prezenta acţiune, reclamantul a solicitat actualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază în sensul ca la stabilirea drepturilor de pensie să se aibă în vedere o majorare a salariului de funcţie de la suma de 553 lei la suma de 1450 lei, echivalentul salariului minim brut pe ţară conform HG 1/2017.

O astfel de solicitare a reclamantului este vădit nefondată, întrucât ... nu poate proceda la actualizarea bazei de calcul, respectiv a veniturilor obţinute de reclamant în perioada de referinţă, comunicate de fosta unitate angajatoare în adeverinţa pe baza căreia s-a întocmit buletinul de calcul, ci determină drepturile de pensie în raport de aceste venituri, astfel cum au fost ele înscrise în respectiva adeverinţă. De altfel, potrivit art. 62 alin. 1 „În vederea stabilirii pensiei militare de stat, organele prevăzute la art. 61 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.”

Ulterior, singura actualizare a cuantumului pensiei pe care o poate face ... este cea prevăzută de art. 59 - 60 din Legea 223/2015, în funcţie de ultima rată medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 01 ianuarie a anului în curs şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

De asemenea, art. 65 din Legea 223/2015 prevede că „În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.”

Or, pentru a fi incidente aceste din urmă dispoziţii, reclamantul trebuie să prezinte Casei Sectoriale de Pensii documente doveditoare, în speţă o nouă adeverinţă emisă de fosta unitate angajatoare din care să reiasă un alt cuantum (majorat) al veniturilor pentru perioada de referinţă.

În raport de aceste considerente, instanţa a respins acţiunea ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul (…) criticând soluția pronunțată de Tribunalul Brăila ca fiind netemeinică și nelegală.

A solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate și admiterea cererii de chemare în judecată, obligarea … la efectuarea operațiunii de actualizare a pensiei militare de serviciu începând cu data de 1 februarie 2017 avându-se în vedere valoarea de 897 lei, reprezentând majorarea salariului de funcție, majorare de la suma de 553 lei de care a beneficiat la data deschiderii dreptului la pensie, la suma de 1450 lei, echivalentul salariului minim brut pe țară, conform Hotărârii de Guvern nr.1/2017. De asemenea a solicitat obligarea casei la plata de drepturi actualizate și la plata de daune compensatorii sub forma ratei inflației, calculate până la data plății efective precum și la daune moratorii sub forma dobânzilor legale penalizatoare, calculate potrivit Ordonanței de Guvern nr.13/2011, începând cu data de 1 februarie 2017 și până la data plății efective. A solicitat apelantul și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului a arătat apelantul reclamant că începând cu 1 februarie 2017 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost modificat, conform art. 1din Hotărârea de Guvern nr. 1/2017, iar suma stabilită în bani nu include sporuri și alte adaosuri se stabilește la 1450 lei lunar.

În drept a invocat apelantul-reclamant Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, forma în vigoare la data de 1 ianuarie 2017, art. 18 alin. 1, art. 60 alin.1, lit. b, art. 60 alin. 4. De asemenea, a invocat Ordinul MAI nr. 31/M25/999/8148/237/259/2016 pentru aprobarea procedurii lor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat. Potrivit ar. 1 actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută la art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015 se realizate de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informațiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii în acest sens.

A invocat apelantul-reclamant și Legea nr. 284/28 decembrie 2010, art. 6 alin. 4, art. 9 alin.2 și alin. 3, art. 12, art. 4 alin. 2 și 3, Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice articolul 7 lit. a, b, e, f, m.

Față de aceste dispoziții legale a arătat apelantul că acțiunea sa este fondată contrar celor susținute de către instanță și de către casele de pensii sectoriale. Legea spune explicit că are dreptul la actualizare din oficiu sau la cererea în baza informațiilor din bazele proprii ale caselor, iar nu în baza vreunei adeverințe.

Prin întâmpinare … a solicitat respingerea apelului ca nefondat. Casa de pensii sectorială a reiterat toate aspectele invocate și prin întâmpinarea formulată la instanța de fond.

Potrivit art. 2 din Ordinul MAI nr. 31/2016 privind recalcularea pensiilor militare, aceasta se realizează de către casa de pensii sectoriale pe baza datelor şi documentelor existențe în bazele de date arhivele proprii, precum și a datelor documentelor transmise de structurile din cadrul instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și securitate națională sau de beneficiar pensiilor militare.

Potrivit aceluiași Ordin art. 13 în vederea actualizării soldelor de grad/salariilor gradelor profesionale deținute se utilizează suma/clasa de salarizare/ coeficientul de ierarhizare, după caz avut în cele șase luni consecutive identificate în documentele de plată ale acestora care se transpun la nivelul soldei de grad/salariului gradului profesional aflat în plată, conform legislației aplicabile la data de 1 ianuarie 2016, potrivit gradului militar profesional corespondent echivalent.

Nu este vorba despre actualizarea pensiei ca urmare a majorării salariului minim brut pe țară garantat la suma de 1450 lei prin Hotărârea Guvernului nr./2017 neputând fi încadrată în această categorie.

În drept a invocat dispozițiile Ordinului nr. 31/2016, Legea nr. 153/2017, HG nr. 1/2017.

Examinând actele și lucrările dosarului, sentința apelată prin prisma motivelor invocate și cu aplicarea dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul solicită reactualizarea pensiei militare având în vedere că salariul minim garantat în plată a fost majorat față de nivelul anului la care a fost calculată pensa, considerând că actualizarea pensiei  intervine în baza textelor de lege menționate ca urmare a majorării salariului minim garantat în plată.

Instanța de apel reține că reclamantul, în motivele de apel, nu a formulat critici concrete referitoare la argumentele și raționamentul expus de instanța de fond în considerentele hotărârii. Prin motivele de apel reclamantul a expus în totalitate cerere de chemare în judecată, a arătat textele de lege în baza cărora el consideră că acțiunea sa este întemeiată.

În toate aceste de texte de lege enumerate, reclamantul nu a indicat vreo dispoziție care să indice operațiunea de actualizare sau recalculare a pensiei militare în ipoteza în care intervine majorarea salariului minim pe economie.

Instanţa de fond a indicat faptul că niciun text de lege indicat de către reclamant nu arată faptul că pensia militară de serviciu se recalculează odată cu majorarea cuantumului salariului minim garantat aflat în plată. Față de acest argument apelantul nu a răspuns prin motivele de apel și nu a indicat un text de lege care să susțină ipoteza contrară decât cea reţinută de instanţă.

Singura actualizare a cuantumului pensiei o face Casa de Pensii în baza art. 59 – 60 din Legea nr. 223 în funcție de ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv cunoscut la începutul anului în curs comunicat de Institutul Național de Statistică.

Potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, forma în vigoare la data de 1 februarie 2017, cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad sau salariu gradului profesional și/sau solda de funcție/salariilor de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la articolul 29, 30 și 108, în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensii. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2017, art. 1 s-a stabilit salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la suma de 1450 lei unar. Prin urmare, nu a fost majorat salariul de grad sau de funcție pentru ca intimata să procedeze la actualizarea pensiei militare, potrivit art. 60 din Legea  nr.223/2015, a fost majorat salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. Interpretarea reclamantului că salariul minim brut pe țară garantat în plată duce automat la actualizarea pensiei militare este eronată. De altfel, nu există un text de lege care să susțină această operațiune de actualizare.

Față de aceste considerente instanța de apel apreciază că soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, iar motivele invocate de către apelantul-reclamant sunt nefondate. Chiar dacă acesta a arătat pe larg toate textele de lege pe care el le consideră aplicabile în cauza de față, Curtea constată că aceste de texte nu au aplicabilitate în prezenta cauză.

Potrivit dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă urmează a fi respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul … împotriva sentinței civile 679 din 3 octombrie 2019 pronunțată de Tribunalul Brăila.

Domenii speta

Spete similare