Pedepse nelegale în condițiile omisiunii reținerii art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și greșita individualizare

Decizie 340 din 30.06.2020


DREPT PROCESUAL PENAL

Pedepse nelegale în condițiile omisiunii reținerii art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și greșita individualizare

- art. 335 alin. 1 și art. 336 alin. 1 Cod penal

- art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală

Inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate, cerere care a și fost admisă la termenul când acesta a recunoscut în totalitate acuzațiile aduse însușindu-și probele administrate în cursul urmăririi penale, însă s-a omis reținerea pe cale de consecință a prevederilor art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală ce stipulează că limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime.

Curtea de Apel Oradea, Secția penală și pentru cauze cu minori

Decizia penală nr. 340 din 30 iunie 2020

Prin Sentința penală nr. (...) din 10 martie 2020, Judecătoria (...), în baza art. 396 alin. (1), (2) și (4) Cod procedură penală, a stabilit pedeapsa de 8 luni închisoare inculpatului (I) [fiul lui (...), născut la data de (...) în (...), jud. (...), CNP (...), domiciliat în (...), (...), cetățean român, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, studii 12 clase, ocupația (...), loc de muncă SC (...) SRL (...), fără antecedente penale] pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal.

În baza art. 396 alin. (1), (2) și (4) Cod procedură penală, a stabilit pedeapsa de 8 luni închisoare inculpatului (I) pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal.

În baza art. 38 și art. 39 alin. 1 lit. b) din Codul penal s-a stabilit pedeapsa cea mai grea, de 8 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din cealaltă pedeapsă (de 8 luni închisoare), respectiv două luni și 20 zile închisoare, stabilind inculpatului pedeapsa rezultantă de 10 luni și 20 zile închisoare.

În baza art. 83 alin. (1), (3) Cod penal s-a amânat aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune (...), la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) Cod penal să fie comunicate Serviciului de probațiune (...).

În baza art. 404 alin. (3) Cod procedură penală i s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență că în data de 14.02.2019, ora 00:15, inculpatul (I) a condus autoturismul marca (...) cu numărul de înmatriculare (...) pe strada (...) din (...) fără a poseda permis de conducere și având îmbibație alcoolică de 1,44 g/l alcool pur în sânge la prima probă, respectiv 1,01 g/l alcool pur în sânge la cea de a doua probă.

La individualizarea pedepselor stabilite inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, reținându-se gradul relativ ridicat de pericol social al faptelor comise de inculpat, concretizat în valorile sociale ocrotite de lege și relațiile sociale referitoare la acestea, precum și siguranța traficului rutier, împrejurări care impun adoptarea unei conduite prudente pe măsura responsabilității sporite a oricărui conducător auto în trafic.

În ceea ce privește persoana inculpatului, s-a reținut că acesta este o persoană tânără, își câștigă existența în mod cinstit, este bine integrat social, dar și faptul că acesta nu are antecedente penale și a avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor. De asemenea, s-a avut în vedere și faptul că inculpatul a urmat cursurile unei școli de șoferi, deci a deprins cunoștințe teoretice și practice în conducerea unui vehicul, aspect care diminuează într-o oarecare măsură gradul de pericol social al faptei de conducerea unui autovehicul fără permis de conducere. Totodată, s-a reținut și valoarea redusă a alcoolemiei inculpatului, dar și faptul că acesta a condus autoturismul în timpul nopții, când traficul rutier nu este intens, astfel că posibilitatea punerii în pericol a celorlalți participanți la trafic este mai redusă, iar acesta nu a fost implicat în vreun accident rutier.

Raportat la cele reținute mai sus, având în vedere și dispozițiile art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, conform cărora limitele pedepselor se reduc cu o treime, instanța de fond a apreciat că pentru prevenirea săvârșirii de noi fapte penale și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, este necesară stabilirea unor pedepse în sarcina inculpatului, pentru fiecare din cele două infracțiuni comise.

Instanța de fond a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 83 Cod penal pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei, sens în care s-a arătat că pedeapsa stabilită inculpatului fiind de 10 luni și 20 zile închisoare, deci mai mică de 2 ani, conform cazierului judiciar inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, și-a exprimat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și, de asemenea, a avut o comportare corespunzătoare pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând săvârșirea faptei.

Împotriva sentinței penale mai sus arătate, în termenul legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria (...), criticând-o sub aspectul netemeiniciei și solicitând desființarea acesteia în sensul de a se majora cuantumul celor două pedepse stabilite inculpatului, a se dispune aplicarea acestora și, în urma contopirii lor, să se dispună suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante.

S-a apreciat că pedepsele stabilite inculpatului de instanța de fond sunt prea blânde, atât sub aspectul cuantumului pedepselor individuale, cât și al modalității de executare a pedepsei rezultante, câtă vreme, în pofida circumstanțelor personale, favorabile inculpatului, acesta a comis două infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice, care prezintă un grad de pericol social ridicat, inculpatul conducând autoturismul pe o stradă intens circulată din mun. (...), deși nu posedă permis de conducere și avea o îmbibație alcoolică de 1,44 g/l alcool pur în sânge la ora recoltării primei probe biologice și de 1,01 g/l alcool pur în sânge la ora recoltării celei de-a doua probe biologice.

S-a susținut că, prin condamnarea la pedeapsa închisorii se va realiza mai bine scopul punitiv al pedepsei decât în cazul amânării aplicării pedepsei, iar măsurile de supraveghere și obligațiile ce ar trebui stabilite în sarcina inculpatului pe durata termenului de supraveghere ar fi de natură să îndeplinească scopul educativ al pedepsei.

Totodată, s-a apreciat că amânarea aplicării pedepsei în contextul săvârșirii concomitente de către inculpat a celor două fapte ar putea reprezenta o încurajare a persoanelor predispuse la comiterea unor infracțiuni contra siguranței circulației.

Analizând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit dispozițiilor art. 417 alin. (2) Cod procedură penală Curtea a reținut următoarele:

Din probele administrate în faza de urmărire penală, însușite de inculpatul (I), care a uzat de procedura prevăzută de art. 375 Cod procedură penală, însușindu-și în integralitate acuzațiile formulate de procuror, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă următoarea situație de fapt:

În data de 14 februarie 2019, în jurul orei 00:15, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, organele de poliție din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale al IPJ (...) au observat pe str. (...) din mun. (...), că un autoturism se deplasa având luminile de întâlnire pornite.

În consecință, s-a procedat la oprirea regulamentară a autoturismului marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), constatându-se că acesta este condus de inculpatul (I), care a prezentat documentul de identitate, precizând că nu deține permis de conducere.

Întrucât inculpatul (I) emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest marca Drager și deoarece rezultatul testului a fost de 0,51 mg/l alcool pur în aerul expirat, inculpatul a fost condus la Spitalul Județean (...), în vederea recoltării probelor biologice.

Potrivit buletinului de analiză alcoolemie nr. (...) din 19 februarie 2019 emis de Serviciul de Medicină Legală (...) (fila 9 din dosarul de urmărire penală), la ora 01:10, ora recoltării primei mostre biologice, inculpatul (I) a avut o alcoolemie de 1,44 g/l alcool pur în sânge, iar la ora 02:10, ora recoltării celei de-a doua mostre biologice, o alcoolemie de 1,01 g/l alcool în sânge.

Conform adresei nr. (...) din 15.02.2019 a Inspectoratului Județean de Poliție – Serviciul Rutier (fila 28 din dosarul de urmărire penală), inculpatul (I) nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie.

Curtea a considerat că fapta inculpatului (I) de a conduce în data de 14 februarie 2019, în jurul orei 00:15, autoturismul marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), pe str. (...), din mun. (...), fără a deține permis de conducere pentru nicio categorie este tipică, întrunind atât sub aspect obiectiv, cât și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal.

Elementul material al laturii obiective constă în acțiunea inculpatului de a conduce autoturismul pe drumurile publice fără a deține permis de conducere pentru nicio categorie, urmarea imediată constă în starea de pericol creată pentru siguranța circulației publice, legătura de cauzalitate rezultând ex re.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul (I) a comis fapta cu intenție, în modalitatea prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. b) Cod penal, prevăzând că prin conducerea autoturismului pe drumurile publice fără a deține permis de conducere pune în pericol siguranța circulației pe drumurile publice, chiar dacă nu a urmărit producerea acestei consecințe (intenție indirectă).

Fapta aceluiași inculpat de a conduce în data de 14 februarie 2019, în jurul orei 00:15, autoturismul marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), pe str. (...), din mun. (...), având o îmbibație alcoolică peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge (1,44 g/l alcool pur în sânge la ora 01:10, când s-a recoltat prima probă biologică și de 1,01 g/l la ora 02:10, ora recoltării celei de-a doua probe biologice) este tipică, întrunind atât sub aspect obiectiv, cât și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal.

Elementul material al laturii obiective constă în conducerea de către inculpat a autoturismului pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică peste limita legală, urmarea imediată constă în starea de pericol creată pentru siguranța circulației pe drumurile publice, legătura de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a comis infracțiunea cu intenție, în modalitatea prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. b) Cod penal, prevăzând că prin conducerea autoturismului sub influența alcoolului pune în pericol siguranța circulației pe drumurile publice, chiar dacă nu a urmărit producerea acestei consecințe (intenție indirectă).

În cauză sunt îndeplinite cerințele legale pentru reținerea pluralității de infracțiuni sub forma concursului ideal (formal), acțiunea inculpatului (I) de a conduce autoturismul pe drumurile publice fără a deține permis de conducere și având o îmbibație alcoolică peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge întrunind elementele constitutive a două infracțiuni, respectiv cea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal.

Însă, în ceea ce privește operațiunea de individualizare realizată în cauză, Curtea a constatat, în primul rând, caracterul nelegal al celor două pedepse sub aspectul stabilirii lor sub minimul special prevăzut de lege. Astfel, infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal este pedepsită cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Este adevărat că, în prezenta cauză, inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate, cerere care a și fost admisă la termenul din data de 03.03.2020 când acesta a recunoscut în totalitate acuzațiile aduse însușindu-și probele administrate în cursul urmăririi penale, însă a omis să rețină pe cale de consecință prevederile art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală ce stipulează că limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime.

De asemenea, Curtea a constatat că acțiunea inculpatului de a conduce autoturismul pe o stradă din mun. (...), deși nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie (ceea ce înseamnă că nu avea abilitățile și deprinderile necesare) și având o alcoolemie peste limita legală (care poate afecta capacitatea de orientare în spațiu, siguranța mișcărilor), prezentând un grad ridicat de pericol social, inculpatul punând în pericol siguranța circulației pe drumurile publice.

Într-adevăr, inculpatul (I) nu are antecedente penale, este integrat social, a recunoscut și regretat comiterea faptelor și a avut o atitudine procesuală corectă, dar, așa cum s-a arătat în doctrină, în efectuarea operațiunii de individualizare judiciară a pedepsei punctul de plecare îl constituie fapta penală, în raport cu complexul de date care indică periculozitatea ei socială (gravitate, frecvență, posibilitate de prevenire, mod de săvârșire, urmări), iar ca punct final situația personală a inculpatului privită în raport cu periculozitatea socială a acestuia. Cauza pentru care se aplică o pedeapsă este gravitatea infracțiunii, iar a individualiza pedeapsa însemnă a statornici o ecuație între pedeapsă și cauza ei – infracțiunea -, condiții în care individualizarea pedepsei trebuie să înceapă prin luarea în considerare a criteriilor care privesc gravitatea faptelor comise.

De asemenea, așa cum a arătat și parchetul prin motivele de apel, în procesul de individualizare a pedepsei trebuie avută în vedere, pe lângă prevenția specială și prevenția generală, adică descurajarea potențialilor făptuitori în comiterea unor infracțiuni de natura celor săvârșite de inculpat.

În raport de cele mai sus arătate, Curtea a considerat că stabilirea pedepselor de câte 8 luni închisoare pentru cele două infracțiuni comise de inculpat și amânarea aplicării pedepsei rezultante de 10 luni și 20 de zile închisoare nu va fi de natură să asigure realizarea scopului și funcțiilor pedepsei.

În consecință, ținând seama de gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor comise de inculpatul (I), Curtea a considerat că este necesară aplicarea pedepselor de câte 8 luni închisoare, acestea fiind egale cu minimul special astfel cum trebuie redus ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 396 alin. (10) Cod procedură penală și proporționale cu gravitatea faptei ce i se impută inculpatului și cu periculozitatea acestuia, neimpunându-se majorarea cuantumului acestora.

Având în vedere faptul că cele două infracțiuni au fost comise de inculpat în concurs formal, în baza art. 38 alin. (2) Cod penal și art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal, au fost contopite cele două pedepse, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul fix și obligatoriu de 1/3 din cealaltă pedeapsă de 8 luni închisoare (două luni și 20 de zile închisoare), urmând ca inculpatul (I) să execute pedeapsa rezultantă de 10 luni și 20 de zile închisoare.

Curtea a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 91 alin. (1) lit. a)-c) Cod penal și, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută de acesta anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, considerente față de care a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 10 luni și 20 de zile închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin. (1) Cod penal.

Pe durata termenului de supraveghere s-a dispus ca inculpatul (I) să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) Cod penal, să efectueze una dintre obligațiile prevăzute de art. 93 alin. (2) Cod penal și să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 60 de zile.

Față de cele ce preced, în baza art. 421 pct. (2) lit. a) Cod procedură penală, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria (...) împotriva Sentinței penale nr. (...) din 10 martie 2020 pronunțată de Judecătoria (...) în dosarul nr. (...)/2019, care a fost desființată în parte și, rejudecând, au fost înlăturate dispozițiile art. 83 Cod penal privind amânarea aplicării pedepsei rezultante de 10 luni și 20 zile închisoare stabilite inculpatului (I), precum și măsurile de supraveghere și obligațiile instituite în sarcina inculpatului pe durata termenului de supraveghere de 2 ani.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 10 luni și 20 zile stabilită inculpatului (I) în pedepsele individuale de 8 luni închisoare, stabilită pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal și pedeapsa de 8 luni închisoare stabilită pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal și a fost înlăturat sporul de pedeapsă de două luni și 20 zile închisoare.

S-a constatat că în ședința publică din 03 martie 2020 Judecătoria (...) a admis cererea formulată de inculpatul (I) privind judecarea cauzei potrivit procedurii prevăzute de art. 375 Cod procedură penală.

În baza art. 335 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul (I) la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În baza art. 336 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul (I) la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.

În baza art. 38 alin. (2) Cod penal și art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal au fost contopite cele două pedepse de câte 8 luni închisoare aplicate inculpatului (I) în pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare la care s-a adăugat sporul fix și obligatoriu de două luni și 20 de zile închisoare (1/3 din pedeapsa de 8 luni închisoare) și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 10 luni și 20 zile închisoare.

În baza art. 91 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 10 luni și 20 zile închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin. (1) Cod penal.

În baza art. 93 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere s-a dispus ca inculpatul (I) să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune (...) la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) Cod penal s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul (I) să frecventeze un curs de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) Cod penal s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul (I) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 60 de zile în cadrul Primăriei (...) sau Serviciului Public de Asistență Socială (...).

În baza art. 404 alin. (2) Cod procedură penală i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Au fost menținute dispozițiile instanței de fond privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în primă instanță în favoarea statului.

În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în apelul parchetului au rămas în sarcina statului.