Civil.acţiune în constatare – legea nr. 50/1991

ACŢIUNE ÎN CONSTATARE – LEGEA NR. 50/1991

Prin  acţiunea  înregistrată la data de 03.01.2018 pe  rolul Judecătoriei Buzău  sub  nr. .../200/2018 reclamanţii D.F. şi S.I.  în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Buzău prin Primar, a solicita ca instanţa , prin hotărârea judecătorească  ce  o va pronunţa  să constate că sunt proprietarii unui imobil casă de locuit în suprafaţă construită desfăşurată de 187 mp compusă din două corpuri de casă numite pe schita de plan C5 şi C6, imobil edificat pe o suprafaţă de 545 mp, din terenul situat în .... . Nu solicita cheltuieli de judecata.

În motivarea  acţiunii reclamanţii au învederat  că imobilul casă de locuit a fost edificat de D.M. şi S.I., asistat de mama sa D.F., fiind minor la data începerii construcţiilor.

Se arată că D.M., în prezent decedat, şi S.I. au primit de la D.C., mama respectiv bunica, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. ..., un imobil casă de locuit compus din corpurile C1, C2, C3 şi C4, precum şi cota indiviză de ½ din contractul de concesiune asupra suprafeţei de 545 mp situat în  ... .

Ulterior donaţiei se încheie contractul de concesiune între D.M. şi S.I., pe de o parte, şi mun. Buzău , în data de 26.02.2004, pentru o perioadă de 49 ani.

În data de 11.06.2007 se emite autorizaţia de desfiinţare nr. ... cu privire la corpurile de clădire C1 şi C2.

La data de 08.10.2007 se emite autorizaţia de construire nr. ... pentru edificarea unui imobil în indiviziune şi în părţi egale - D.M. şi S.I..

Reclamanţii susţin că la acel moment au demarat lucrările de construcţie, iar la finalizarea acestora au înscris în rolul fiscal imobilul, însă nu au solicitat procesul verbal de recepţie la finalizarea lucrărilor.

Arată că la data de 03.09.2016 a decedat D.M., iar conform certificatului de moştenitor nr. ... singura moştenitoare acceptantă a fost reclamanta din prezenta cauză.

Susţine că, întrucât la finalizarea lucrării părţile nu au solicitat şi procesul verbal de recepţie a lucrării, care alături de autorizaţia de construcţie ar fi constituit actele de proprietate necesare intabulării dreptului de proprietate, au fost nevoiţi să formuleze prezenta cerere.

Legitimarea calităţii de proprietar a construcţiilor de pe teren, in lipsa autorizaţiei si cu respectarea dispoziţiilor legale in construcţii, prevăzute de Legea 50/1990, modificata , ar putea sa antreneze răspunderea contravenţionala pentru lipsa autorizaţiei de construcţie.

In drept, a invocat dispoziţiile art. 577-579 Cod civil vechi şi art. 491-494 Cod Civil (temeiul de drept a fost stabilit conform art. 58 si art. 82 din Legea 71/2011, în ceea ce priveşte efectele accesiunii, acestea sunt guvernate de legea in vigoare la data începerii lucrării).

La dosar  reclamanta a  depus un set de înscrisuri, filele 8-24.

Prin încheierea de şedinţă din data de 04.05.2018, instanţa a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamanţi şi a dispus scutirea acestora de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 2.358 lei.

Intimatul a depus la  dosar  întâmpinare, prin care a  precizat  că reclamanţii au edificat imobilul pe un teren pe care l-au concesionat de la municipalitate în anul 2004, au solicitat şi au obţinut autorizaţie de construire pentru o locuinţă P şi M, a cărei valabilitate a fost prelungită până la 07.10.2010, însă nu au respectat autorizaţia emisă.

Arată că membrii comisiei de recepţie nu puteau semna procesul verbal de recepţie, având în vedere că nu a fost respectată documentaţia ce a stat la baza emiterii AC nr. ... .

Mai arată că este necesară şi utilă efectuarea unei expertize de specialitate prin care să se stabilească dacă imobilul descris în AC nr. ... este identic cu cel descris de reclamanţi în cererea de chemare în judecată.

Analizând  întregul material probator  administrat  în cauză , instanţa a  reţinut  în fapt  următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 71/2011), dispozițiile noului cod civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia (1 octombrie 2011), derivate din regimul general al bunurilor, dacă aceste situații subzistă după intrarea sa în vigoare.

Astfel, regimul general al proprietății asupra construcției edificate de reclamanţi este guvernat de art.577 și art.579 Codul civil.

Art. 567 din Noul Cod civil stabileşte că „prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeşte cu bunul ori se încorporează în acesta, dacă legea nu prevede altfel, accesiunea fiind artificială atunci când rezultă din fapta proprietarului sau a altei persoane.”

„Construcţiile şi orice alte lucrări efectuate asupra unui imobil revin proprietarului acelui imobil, dacă prin lege sau act juridic nu se prevede altfel, atât în situaţia în care sunt efectuate cu materialele proprietarului imobilului cât şi dacă sunt efectuate cu materialele altuia, dreptul de proprietate născându-se în favoarea proprietaralui imobilului din momentul începerii lucrării şi pe măsura realizării ei” (art. 577 din Noul Cod civil).

Art.579 din Noul Cod civil instituie prezumţia de proprietate asupra lucrărilor în favoarea proprietarului imobilului şi cu cheltuiala acestuia, până la proba contrară.

Din aceste dispoziţii legale rezultă că, atâta timp cât nicio persoană nu contestă că

proprietatea asupra lucrarilor autonome (definite de art.578 alin.2 din Noul Cod civil, „ca fiind construcţiile, plantaţiile şi orice alte lucrări cu caracter de sine stătător realizate asupra unui imobil”) apartine proprietarului terenului, acesta fiind cel mai des intalnit caz de accesiune artificiala.

Reclamanţii solicită prin prezenta acțiune să se constate că sunt proprietarii imobilului casă de locuit compus din Corp C5- locuinţă, edificată cu fundaţie de beton,pereţi din boltari, acoperită cu tablă, alcătuită din 2 camere, bucătărie, baie, hol, în suprafaţă de 89 mp, şi Corp C6-  locuinţă, edificată cu fundaţie de beton,pereţi din boltari, acoperită cu tablă, alcătuită din 2 camere, bucătărie, baie, hol, în suprafaţă de 89 mp., prin accesiune imobiliara.

În cauza de față, reclamanţii au învederat că au început edificare imobilului în anul 2007 pe un teren deținut în baza unui contract de concesiune, conform autorizaţiei de construcţie  şi că nu au solicitat procesul verbal de recepţie la finalizarea lucrării.

In speţă, instanţa constată, că reclamanţii au obţinut autorizaţia de construire nr. ...  pentru o locuinţă în indiviziune şi părţi egale şi au început edificarea imobilului după obţinerea acesteia.

Conform concluziilor raportului de expertiză tehnică aflat la fila 199 dosar, instanţa reţine că imobilul amplasat în ... , compus din două corpuri, respectiv C5 şi C6, respectă parţial autorizaţia de construire nr. ..., în sensul că părţile au renunţat la partea de supraetajare, mansarda, corpului C5.

Conform art. 37 din Legea 7/1996 "dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizaţiei de construire şi a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor semnat de reprezentantul autorităţii locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcţia, precum şi a unei documentaţii cadastrale.”

Potrivit art. 37 din Legea nr. 50/1991 al  (5) Construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au efectuata receptia la terminarea lucrarilor, potrivit legii, nu se considera finalizate si nu pot fi intabulate in cartea funciara. In aceasta situatie se aplica in continuare sanctiunile prevazute de lege(...)"

Or, dispozitiile art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 - potrivit carora acele constructii edificate cu nerespectarea autorizaţiei de construire nu se considera finalizate si nu pot fi intabulate în cartea funciara - constituie o astfel de dispoziţie legala contrara, care se opune la recunoasterea dreptului de proprietate asupra constructiei edificate nerespectarea autorizaţiei de construire.

Atât timp cât legea din domeniul construcţiilor prevede ca nu se poate obţine intabularea construcţiei edificate cu nerespectarea autorizaţiei de construire, instanţa reţine că nu se poate pronunţa o hotărâre care sa stea la baza intabulării dreptului de proprietate asupra construcţiei, în sensul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, deoarece s-ar goli de conţinut şi de finalitate dispoziţiile imperative ale Legii nr. 50/1991.

S-ar ajunge la eludarea normelor privind autorizarea şi disciplină în construcţii emise de către legiuitor, spre a intabula ulterior titlul astfel obţinut în cartea funciara, contrar prevederilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 care, în mod expres, dispun că nu se consideră finalizate şi deci nu pot fi intabulate construcţiile edificate cu nerespectarea autorizaţiei de construire.

Or, prin admiterea acţiunii, instanţa nu ar face altceva decât să confirme ca legală calea aleasă de reclamanţi de a eluda cu ştiinţă dispoziţiile Legii speciale nr. 50/1991 rep. şi ale Ordinului nr. 893/2009 privind adoptarea normelor metodologice de punere în aplicare.

De altfel, art.586 alin.2 din Noul Cod civil stabileşte că "nu poate fi de bună credinţă, cel care construieşte în lipsa sau cu nerespectarea autorizaţiilor cerute de lege".

Este de netăgăduit că întreaga legislaţie naţională, începând cu legea fundamentală (Constituţia României), Codul Civil şi alte legi speciale în materie, acordă o protecţie juridică sporită proprietăţii private, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, insa aceasta protecţie priveşte strict dreptul de proprietate dobândit în condiţiile legii și nu eludarea acesteia.

De asemenea, legea speciala în materia autorizării executării lucrărilor de construcţie, nr. 50/1991 R., prevede în cuprinsul art.1 că „(1) Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare. Autorizaţia de construire sau de desfiinţare se emite la solicitarea deţinătorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii - ori a altui act care conferă dreptul de construire sau de desfiinţare, în condiţiile prezentei legi. (2) Construcţiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile prezentei legi, şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.”

În cuprinsul art.2, acelaşi act normativ prevede că „(1) Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. (2) Autorizaţia de construire se emite în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.”

Reclamanţii nu se pot prevala de buna-credinţă pentru a beneficia de recunoaşterea dreptului de proprietate în condiţiile art. 577 din  Codul civil câtă vreme cunoşteau condiţiile în care a fost emisă autorizaţia de construire şi cunoşteau faptul că prevederile acesteia nu au fost respectate în integralitate.

Potrivit principiului de drept procesual instituit de dispoziţiile art. 12 alin. 1 NCPC, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.

Pe de altă parte, prin Decizia nr. 13/2019, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și, cu privire la interpretarea și aplicarea art. 492 din Codul civil din 1864, art. 579 alin. (1), art. 577 alin. (2) din Codul civil, art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 37 alin. (1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că: „lipsa autorizației de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia, precum și lipsa procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor constituie  impedimente pentru recunoașterea pe cale judiciară, în cadrul acțiunii în constatare, a dreptului de proprietate asupra unei construcții realizate de către proprietarul terenului, cu materiale proprii”.

 Având în vedere aceste considerente, instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea având ca obiect „actiune in constatare” formulată de reclamanţi.

În temeiul dispoziţiilor art. 19. al. 1 OUG nr. 51/2008, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.

 Potrivit dispozițiilor art.466 alin.1, 468 alin.1 Cod procedură civilă, prezenta hotărâre se poate ataca cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, iar potrivit art.471 alin.1 Cod procedură civilă, cererea de apel se va depune la Judecătoria Buzău.

Domenii speta

Spete similare