Fond funciar

ROMÂNIA  Operator

JUDECĂTORIA LIPOVA

DOSAR NR. .... 

SENTINŢA CIVILĂ NR.

Şedinţa publică din 3 octombrie 2019

Preşedinte: ...

Grefier: ..

Se procedează la soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ... în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate ..., Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate ..., Agenţia Domeniilor Statutului şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, având ca obiect fond funciar.

(…)

INSTANŢA

Constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanţă la data de ..., reclamanta .... în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate ..., Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate ..., Agenţia Domeniilor Statutului şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a solicitat să se constate că rezerva Comisiei locale ... vizând terenuri cu privire la care se poate face reconstituirea dreptului de proprietate privată, este insuficientă pentru acoperirea necesarului de teren, conform cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrate; să fie obligate pârâtele să îndeplinească formalităţile prevăzute de Legea nr. 165/2013 vizând identificarea terenurilor proprietatea statului aflate în administrarea A.D.S. care pot fi utilizate în procedurile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe raza localităţii …, scoaterea acestor terenuri din proprietatea publică a statului şi trecerea în proprietatea privată a statului, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantei, care este îndreptăţită pentru un minim de 4,89 ha; să fie obligată pârâta de ordin 3 (A.D.S.) să predea pârâtei Comisia locală ... terenurile identificate în tarla 31, parcela A 822 şi tarla 32, parcela A 826, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantei. A mai solicitat cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a argumentat că prin hotărârea nr. 113 din 08.08.2011 a Comisiei Judeţene ... s-a dispus radierea din anexa 39 a localităţii de fond funciar ... a unui număr de poziţii referitoare la drepturile persoanelor prevăzute în aceasta, printre care se află şi subsemnata reclamantă, corelativ cu înscrierea acestora în anexele lucrării de fond funciar Zăbrani că este îndreptăţită la reconstituirea acestui teren, conform Sentinţei civile nr. ... pronunţată în data de ..., de către Judecătoria ..., în dosarul civil nr. ..., aspect ce a fost consemnat în Procesul-verbal întocmit în data de ....

Reclamanta a precizat că, în nenumărate rânduri, în ultimii ani a formulat mai multe notificări şi adrese la pârâtele Comisia locală ... şi Comisia judeţeană ... să facă punerea în posesie a suprafeţei de 4,89 ha, suprafaţa la care este îndreptăţită, conform dispoziţiilor din sentinţa civilă nr. 8 pronunţată în data de ..., iar în data de ... a formulat adresă către Comisia locală ..., pentru a comunica dacă ADS deţine teren agricol şi care sunt demersurile pe care trebuie să le urmeze reclamanta pentru a intra în posesia unui teren agricol deţinut de către aceştia.

Prin adresa nr. ... din data de ..., emisă de Comisia locală ... i s-a comunicat că ADS deţine terenuri pe raza ..., iar preluarea prin protocol de predare primire a suprafeţelor de teren de la ADS, în vederea punerii în posesie se face conform prevederilor legale în vigoare şi normelor interne ale ADS.

Reclamanta a precizat că de asemenea în data de ...., a formulat adresă către Comisia locală ..., pentru a o pune în posesie în posesie cu un teren arabil care corespunde din punct de vedere valoric şi al amplasamentului cu terenul care ne-a fost reconstituit nouă, prin sentinţa civilă nr. ..., respectiv suprafaţa de 4,89 ha, conform planului parcelar-propunere de retrocedare, pentru lotul nr. 1, cu suprafaţa de 48900.00 mp din tarla 812 categoria teren arabil, adresă la care a primit un răspuns prin care i s-a comunicat că pe amplasamentul solicitat, respectiv în T27 parcela A812, nu se găseşte teren rezervă pentru a putea fi pusă în posesie.

Reclamanta a precizat că solicită instanţei să oblige pârâta de ord. 3, respectiv ADS, să predea pârâtei Comisia locală ... parte din terenurile identificate în tarla 31, parcela A 822 şi tarla 32, parcela A826, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantei.

Conform art.6 alin. (5) şi următoarele din Legea 165/2013, ADS şi ANRP, la propunerea Comisiei judeţene de fond funciar, demarează procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor ce fac obiectul situaţiei centralizatoare, aflate în proprietatea publică a statului şi trecerea acestora în proprietatea privată a statului pentru a face obiectul restituirii în natură.

Reclamanta a mai precizat că aceste demersuri ar fi trebuit iniţiate de multă vreme de pârâte, având în vedere deficitul de teren evident la nivelul Comisiei locale ... şi a solicitat ca instanţa să dispună obligarea pârâtelor, la îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de Legea 165/2013, referitoare la procedurile de identificare a terenurilor proprietatea statului care pot face obiectul restituirii în natură, scoaterea terenurilor din proprietatea publică a statului şi trecerea în proprietatea privată a statului, pentru a face obiectul restituirii în natură, cât şi suportarea cheltuielilor de judecată.

În drept, acţiunea este întemeiată pe Legea 165/2013, Legea 18/1991, cu modificările ulterioare.

Pentru probaţiune, reclamanta a depus înscrisuri.

Prin întâmpinarea depusă la data de ...., pârâta Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor …, a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat pe care a apreciat-o întemeiată solicitând admiterea acesteia şi, pe cale de consecinţă, să fie respinsă cererea reclamantei.

Intimata a precizat că, examinând fondul pretenţiilor deduse judecăţii prin prisma înscrisurilor depuse şi a dispoziţiilor legale invocate de reclamantă, a apreciat ca fiind inadmisibilă acţiunea civilă exercitată de aceasta.

În susţinerea excepţiei procesuale invocate, intimata a precizat că reclamanta din prezenta cauză a învestit Judecătoria ... cu o plângere de fond funciar, cerere care a fost admisă în parte prin Sentinţa civilă nr. 8 pronunţată în data de ..., de către Judecătoria ...., în dosarul civil nr. ..., rămasă definitivă şi irevocabilă, că este de necontestat că prin această sentinţă s-a statuat definitiv şi irevocabil asupra îndreptăţirii reclamantei şi comoşotenitoarei ... la restituirea suprafeţei de 4,89 ha reconstituită prin înscrierea în anexa nr. 49, poziţia nr. 191, validată prin Hotărârea nr. ... a Comisiei de fondu funciar ... şi a invocat art. 431 alin. 1 Cod de procedură civilă.

Intimata a mai precizat că în cauză este îndeplinită condiţia triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză în raport cu Sentinţa civilă nr. ... pronunţată în data de ..., de către Judecătoria ..., în dosarul civil nr. ..., hotărâre care se bucură de prezumţia legală şi irefragabilă de adevăr judiciar, respectiv părţile sunt aceleaşi, pretenţiile deduse judecăţii în prezentul dosar au fost soluţionate irevocabil prin sentinţa civilă nr. 8, iar identitatea de cauză este îndeplinită prin aceea că reclamanta îşi fundamentează pretenţiile pe calitatea sa de persoană îndreptăţită la reconstituirea suprafeţei de 4,89 ha, iar împrejurarea că reclamanta a chemat în judecată şi ANRP nu este de natură a înlătura autoritatea de lucru judecat deoarece finalitatea urmărită este aceeaşi.

În drept, întâmpinarea este întemeiată pe dispoziţiile art. 205, art. 430, art. 431 şi art. 432 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea depusă la data de 31 ianuarie 2019, pârâta Agenţia Domeniilor Statutului a expus solicitările reclamantei şi a solicitat respingerea cererii reclamantei. De asemenea, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei deoarece nu poate solicita suprafaţa de 4,89 ha întrucât predarea terenului cu destinaţie agricolă ce se solicită a fi retrocedat pe bază de protocol doar la cererea comisiilor judeţene.

Pârâta a menţionat că potrivit art. 4 din Legea nr. 268/2001, cu modificările şi completările ulterioare, este instituţie publică a statului, cu personalitate juridică, ce exercită în numele statului, prerogativelor dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând domeniului privat al statului, iar conform art. 3 alin. 3 din Legea nr, 268/2001, privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare ,,terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivii prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, se transmit, la cererea comisiilor judeţene, comisiilor locale.”

Pârâta a precizat că singura autoritate competentă să solicite ADS aplicarea prevederilor art. 7, alin 7 din Legea nr. 268/2001, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoanele îndreptăţite este Comisia Judeţeană de Fond Funciar şi numai în urma prezentării solicitării din partea acesteia, împreună cu întreaga documentaţie aferentă, ADS poate proceda la predarea terenului, pe bază de protocol. Astfel, potrivit reglementării în materie de fond funciar, comisiile locale de fond funciar sunt beneficiarele acestei solicitări formulate de către comisiile judeţene, în sensul in care, predarea are loc între ADS şi comisia locală, dar singura titulară a dreptului de a formula cerere de predare a terenului este comisia judeţeană.

Potrivit art. 9 din H.G. 626/2001 ,,terenurile cu destinaţie agricolă, ce se solicita a fi retrocedate, în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată cu modificările ulterioare şt ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale legii nr. 169/1997, cu modificările ulterioare se transmit de către A.D.S. comisiilor locale, pe baza de protocol, la cererea comisiilor judeţene, conform modelului aprobat de Consiliul de Administraţie al A.D.S.”, iar din textele legale prezentate rezultă că, A.D.S, predă terenul agricol numai după primirea cererii de la Comisia Judeţeană însoţită de procesul-verbal de delimitare, precum şi de documentaţia doveditoare aferentă (hărţi şi înscrisuri), şi după verificarea în privinţa legalităţii acestei documentaţii, comisia judeţeană fiind singura abilitată de lege să solicite predarea terenurilor necesare retrocedării, cu menţiunea că legea nu stabileşte vreo relaţie juridică directă între comisiile locale şi Agenţia Domeniilor Statului, în cadrul procedurii prealabile întocmirii protocolului de predare a terenurilor de către ADS, atribuind comisiei judeţene de fond funciar competenţa deplină în sesizarea agenţiei, precum şi controlul solicitării şi documentaţiei întocmite de comisia locală.

Cu titlu de practică judecătorească a depus în susţinerea apărărilor

Decizia Tribunalului Arad nr. 1072/14.11.2017 pronunţată în Dosarul nr. 478/250/2017, prin care s-a reţinut irevocabil ( pag. 9) lipsa dreptului, competentei şi a atribuţiei comisiilor locale de a solicita în mod direct Agenţiei Domeniilor Statului, punerea la dispoziţie a anumitor suprafeţe de teren, singura instituţie îndreptăţită la o astfel de solicitare fiind comisia judeţeană, după o prealabilă validare a propunerii formulată de Comisia locală.

Pârâta a precizat că se impune constatarea lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi conform art. 3 alin. 3 din Legea nr. 268/2001 şi ale art. 9 din H.G, 626/2001, potrivit cărora, terenurile agricole si celor forestiere, solicitate potrivit legii fondului funciar nr, 18/1991 şi ale legii nr. 169/1997, se transmit de către A.D.S, comisiilor locale, pe baza de protocol, la cererea comisiilor judeţene, situaţie în care, este evident că, acţiunea reclamantei o veritabilă acţiune oblică şi nu o acţiune având ca obiect obligaţia de a face cu menţiunea că o asemenea acţiunea oblică constituie demersul prin care, creditorul chirografar exercită în numele debitorului său, substituindu-i-se, drepturile şi acţiunile patrimoniale neexercitate de către acesta. Acţiunea oblică se fundamentează pe dreptul de gaj general al creditorului şi constituie un mijloc preventiv de apărare împotriva pericolului insolvabilităţii debitorului, urmărind ca scop conservarea patrimoniului acestuia, că domeniul de aplicare al acţiunii oblice cuprinde numai drepturile şi acţiunile patrimoniale, care sunt în pericol de a se pierde datorită pasivităţii debitorului. Totuşi, creditorului îi este interzis să exercite drepturile şi acţiunile strict personale ale debitorului - aşa cum sunt cele care se referă la starea şi capacitatea persoanei, cele care implică o apreciere etică din partea titularului (de exemplu, revocarea unei donaţii) şi nici acţiunile ce privesc bunuri neurmăribile ale acestuia. De asemenea, creditorul nu este îndreptăţit să se substituie debitorului în administrarea patrimoniului acestuia, căci o astfel de imixtiune a creditorului ar răpi debitorului libertatea de acţiune, punând.u-1 într-o situaţie asemănătoare cu aceea a incapabilului.

A expus condiţiile de admisibilitate a acţiunii oblice şi a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile legale.

Pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a sa cu argumentul că în cauză nu există identitate între titularul obligaţiei şi această pârâtă întrucât pretenţiile reclamantei nu pot fi soluţionate din terenurile aflate în patrimoniul ADS pe raza localităţii ... întrucât în rezerva retrocedabilă a Comisiei Locale de fond funciar ..., există suprafeţe de teren disponibile pentru restituire.

Pârâta a mai precizat că art. 12 din Legea nr. 165/2013 ordinea obligatorie în care se atribuie teren foştilor proprietar sau moştenitorilor acestuia, mai întâi din rezerva comisiilor locale de fond funciar şi abia după epuizarea acesteia, din terenurile proprietate privată a statului sau din terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului.

Pârâta a mai precizat că în Anexa nr. 1, întocmită conform art. 9 din HG nr. 401/2013, de Comisia locală de inventariere de pe ..., constituită conform art. 1, alin. 1 din aceeaşi hotărâre de guvern, figurează terenurile agricole care constituie rezerva retrocedabilă a comisiei de fond funciar ..., în suprafaţă totală de 1600.96 ha.

Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acţiunii faţă de ADS ca neîntemeiată  şi a redat art. 4 din Hotărârea nr. 890/2005. 

Prin întâmpinarea depusă la data de 5 februarie 2019, pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei invocând art. 1 alin. 1 din HG nr. 572/2013, art. 23 din OUG nr. 96/2013, art. 10 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 554/2004, cea a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor referitor la cererea de chemare în judecată invocând art. 2 din HG nr. 572/2013, art. 17 alin. 1 lit. a şi b, art. 21-26 din legea nr. 165/2013, art. 5 din HG nr. 980/2005.

În motivarea poziţiei sale pârâta a redat solicitările reclamantei şi a argumentat că din textele citate rezultă competenţa de soluţionare a cererilor de restituire a dreptului de proprietate, de stabilire a amplasamentului şi emiterea titlului de proprietate aparţine comisiilor locale şi judeţene de fond funciar.

A invocat art. 20 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, a redat Deciziile nr. 833/2015 şi nr. 115/2016 a Curţii Constituţionale şi a solicitat să se dispună disjungerea capătului de cerere formulat cu această autoritate şi să fie declinat către instanţa competentă, respectiv ...

Pârâta a mai precizat că în speţa dedusă judecăţii, soluţionarea cererii reclamantei este în continuare obligaţia comisiilor locale şi judeţene, iar trecerea terenurilor din public în privat se face prin Hotărâre de Guvern la propunerea comisiilor judeţene de fond funciar.

Pârâta a solicitat să fie respinsă cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată.

În drept pârâta a invocat Legea nr. 165/2013, legea nr. 18/1991, art. 205 şi următoarele Cod de procedură civilă.

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinări la data de 27 februarie 2019 prin care, faţă de întâmpinarea formulată de Comisia judeţeană ..., a solicitat respingerea excepţiei autorităţii lucrului judecat, invocată de intimata Comisia judeţeană Arad, deoarece în speţă nu există autoritate de lucru judecat, neexistând tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, deoarece instanţa de fond când a soluţionat litigiul din dosarul civil nr...., a avut ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea intimatei-reclamante, iar obiect al prezentului dosar este obligaţia de a face. Astfel, condiţia de aplicare a autorităţii de lucru judecat presupune identitatea de acţiuni (părţi, obiect şi cauză juridică) ce opreşte repetarea judecăţii, astfel cum a hotărât şi Î.C.C.J (Decizia nr. ... pronunţată în recurs de Secţia civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect constatare nulitate absolută clauză contractuală), a menţionat că a formulat petitul 1 din cerere, prin care a solicitat „ să obligaţi pârâta de ordinul 1 să întocmească documentaţia prevăzută de ari. 34 şi art. 36 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005, privind terenul reconstituit prin sentinţa civilă nr.8 pronunţată în data de 14.0L2010 de către Judecătoria ..., în dosarul civil nr.11202.1/55/2007, cât şi punerea în posesia subsemnatei asupra suprafeţei de 4,89 ha, să o înainteze CJA în vederea scrierii titlului de proprietate asupra suprafeţei de 4,89 ha, teren arabil situat pe raza extravilanului Zăbrani, sub sancţiunea plătii unor daune cominatorii de 200 lei întârziere calculate începând cu a 31 zi de la data rămânerii irevocabile a hotărârii şi la punerea în posesie a reclamantei asupra suprafeţei de 4,89 ha”.

Totodată a solicitat respingerea excepţiei lipsei calitărţii procesuale active a reclamantei, întrucât, aceasta are calitate procesuală activă deoarece ea nu solicită decât să fie obligate pârâtele la efectuarea demersurilor necesare pentru obţinerea terenurilor aferente realizării drepturilor ei de proprietate. Astfel, nu este relevant argumentul că singura care are calitatea să solicite ADS predarea terenului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoanele fizice îndreptăţite este comisia judeţeană de fond funciar, această pârâtă fiind abilitată să solicite predarea de terenuri de la ADS doar în condiţiile justificării unor atare solicitări. Or, în condiţiile pasivităţii autorităţilor implicate de această procedură, reclamanta justifică inclusiv calitatea procesuală activă în raport cu ADS, ca autoritate implicată de procedura respectivă. Ca atare, în temeiul art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, vă solicităm să respingeţi această excepţie, iar referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia Domeniului Statului, această excepţie a solicitat să fie respinsă deoarece, raportat la capetele de cerere formulate de reclamantă, pârâta are calitate procesuală pasivă, fiind abilitată cu putere decizională în procedura aferentă solicitării de terenuri de la pârâta ADS.

Referitor la întâmpinarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor a menţionat că, referitor la excepţia necompetenţei materiale a instanţei a menţionat că art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 consacră un caz de competenţă materială exclusivă, statuând că plângerea îndreptată împotriva hotărârilor comisiei judeţene de fond funciar este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială este situat terenul. Din interpretarea sistematică a acestui text de lege şi din economia Legii nr. 18/1991, rezultă că orice nemulţumire a unei persoane în legătură cu aplicarea dispoziţiilor legii în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren se judecă de judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, iar în speţă, reclamanta a solicitat efectuarea demersurilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri situate pe raza localităţii ..., care, potrivit HG nr. 337/1993, se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Lipova. Ca atare, în temeiul art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, a solicitat respingerea acestei excepţii.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, reclamanta a apreciat că această excepţie este întemeiată, că raportat la capetele de cerere formulate de reclamantă, pârâta nu are calitate procesuală pasivă, nefiind abilitată cu putere decizională în procedura aferentă solicitării de terenuri de Ia pârâta ADS, susţinând ca a fost chemată în judecată pentru opozabilitate.

În cauză s-a dispus şi a fost ataşat dosarul administrativ aferent cererii de reconstituire formulată de reclamantă.

Prin Încheierea din data de 3 aprilie 2019 instanţa a pus în discuţie şi a soluţionat excepţiile autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate ..., necompetenţei materiale invocată de pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor

Totodată a fost unită cu fondul soluţionarea excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor prin întâmpinare, a lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi a lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâta Agenţia Domeniilor Statutului prin întâmpinare.

Reclamanta a depus la data de .... note scrise prin care a menţionat că este de acord în totalitate cu propunerea Comisiei locale ... privind amplasamentul din documentaţia de preluare de la ADS ... a suprafeţei de teren arabil conform Anexei de la poziţia 46/9-teren arabil cu tarla-19, Parcela A 561/4 în suprafaţă de 4.8900 ha cu vecinătăţile indicate, astfel că a modificat petitul 3 al cererii introductive în sensul în care solicită predarea către Comisia locală a suprafeţelor de la poziţia 46/9-teren arabil cu tarla-19, Parcela A 561/4 în suprafaţă de 4.8900 ha cu vecinătăţile indicate, sens în care a încheiat şi procesul-verbal din data de 21.05.2019 cu pârâta Comisia locală .....

La solicitarea instanţei, pârâta Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate ... a depus, la data de 8 iulie 2019, situaţia terenurilor ce constituie rezerva Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate ..., situaţia terenurilor care constituie rezerva comisiei locale de fond funciar, întocmită în baza Legii nr. 165/2013, Anexele nr. 1-7, din care rezultă că rezerva retrocedabilă la nivelul U.A.T. Comuna Zăbrani este de 7,16 ha (astfel cum rezultă din Anexa nr. 1, coloana nr. 8), Precizăm ca rezerva de 7,16 ha a fost epuizată prin emiterea titlului de proprietate nr. 92904/08.12.2017, pentru suprafaţa de 8 ha şi 200 mp.

Pârâta Agenţia Domeniilor Statului a depus la data de 25 iunie 2019 note scrise faţă de cele depuse de către reclamanta ... prin avocat, la termenul din 22.05.2019, în sensul în care arată că este de acord cu propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar ..., privind amplasamentul din documentaţia de preluare de la ADS Bucureşti a suprafeţei de teren arabil conform Anexei de la poziţia 46/9 - teren arabil cu tarla -19, Parcela A 561/4 în suprafaţă de 4.8900 ha, cu vecinătăţile indicate şi a menţionat că aşa cum a menţionat în întâmpinare, respectiv că procedura de încheiere a protocolului de predare preluare precede eliberarea titlurilor de proprietate şi punerea în posesie şi presupune înaintarea către A.D.S, a documentaţiei de retrocedare, ce trebuie să conţină înscrisurile prevăzute de art. 15 din HG nr. 401/2013, iar în cauză se impune respectarea dispoziţiei prevăzută de art. 12, alin. 3 din Legea nr. 165/2013.

Pârâta a menţionat că instanţa este obligată să asigure respectarea celor doua cerinţe impuse de norma legală: ordinea de înregistrare a cererilor iniţiale de restituire şi ordinea de atribuire teren foştilor proprietar sau moştenitorilor acestuia, mai întâi din rezerva comisiilor locale de fond funciar şi abia după epuizarea acesteia, din terenurile proprietate privată a statului sau din terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, că se impune verificarea în cauză a datei depunerii de către reclamantă a cererii de restituire, aspect ce poate fi lămurit cu sprijinul comisei locale ... sau Comisiei Locale .... întrucât doar aceasta deţine date în acest sens.

În concluzie, pârâta şi-a menţinut poziţia de respingere a cererii reclamantei ca neîntemeiată faţă de procedura administrativă specială prevăzută de lege referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând cu prioritate excepţiile invocate în cauză instanţa reţine următoarele:

În temeiul art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâta Agenţia Domeniilor Statutului prin întâmpinare pentru următoarele considerente:

Prin Sentinţa civilă nr. ..., pronunţată de către Judecătoria .... în dosarul nr. ..., rămasă definitivă la data de ..., pârâtele de rândul I şi II au fost obligate „să îi elibereze reclamantei Ilca Brânduşa şi numitei Tamaş Catiţa documentaţia de punere în posesie şi titlul de proprietate pentru suprafaţa de 4,89 ha reconstituită conform înscrierii acestora în anexa nr. 49 a Comisiei locale ..., la poziţia nr. 191”.

Prin urmare, având în vedere că reclamantei i-a fost recunoscut dreptul de reconstituire al dreptului de proprietate, aceasta are calitate procesuală activă în promovarea de acţiuni (cum este şi cea din prezentul dosar) pentru satisfacerea dreptului său, în speţă existând identitate între reclamantă şi subiectul activ al raportului juridic dedus judecăţii, astfel cum prevede art. 36 Cod procedură civilă.

În temeiul art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia Domeniilor Statutului, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, invocate de acestea prin întâmpinări,  pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 6 alin. 1 lit. e din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HG nr. 890/2005, una dintre atribuţiile comisiei judeţene este aceea de validare sau invalidare a propunerilor comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare şi parcelare, în timp ce comisiei locale îi revin obligaţiile, printre altele, de a stabili mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate (art. 5 lit. c); de a întocmi situaţii definitive privind persoanele fizice şi juridice îndreptăţite să li se atribuie teren, cu suprafaţa şi amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare şi parcelare întocmit (art. 5 lit. f).

În conformitate cu art. 3 alin. 3 din Legea nr. 268/2001, „Terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, se transmit, la cererea comisiilor judeţene, comisiilor locale.”.

Mai departe, art. 7 alin. 7 din Legea nr. 268/2001 prevede că „Agenţia Domeniilor Statului, împreună cu Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, va inventaria terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi le va preda pe bază de protocol comisiilor locale, în vederea eliberării titlurilor de proprietate şi punerii în posesie a celor îndreptăţiţi”.

În speţă sunt aplicabile şi prevederile art. 13  din Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 aprobate prin HG nr. 401/2013, care prevăd următoarele:

„(1) La cererea comisiilor judeţene de fond funciar, respectiv a municipiului Bucureşti, Agenţia Domeniilor Statului pune la dispoziţia comisiilor locale de fond funciar terenurile care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.

 (2) Cererea Comisiei judeţene de fond funciar, respectiv a municipiului Bucureşti, se transmite însoţită de tabelul nominal prevăzut în anexa nr. 10, hotărârea Comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de validare a întinderii dreptului de proprietate şi a amplasamentului pe care urmează a fi puse în posesie persoanele îndreptăţite, procesul-verbal de delimitare a suprafeţelor care vor face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, însoţit de fişa suprafeţelor şi planurile cadastrale pentru amplasamente sau schiţele de amplasament.

 (3) Procesul-verbal de delimitare a suprafeţelor care vor face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, fişa suprafeţelor şi planurile cadastrale pentru amplasamente sau schiţele de amplasament vor fi semnate de primar, prefect, reprezentantul teritorial al Agenţiei Domeniilor Statului şi reprezentantul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.”

Art. 15 din aceleaşi norme stabilesc conţinutul documentaţiei ce se înaintează de Comisia judeţeană de fond funciar Agenţiei Domeniilor Statului în vederea întocmirii protocolului de predare-preluare a unui teren agricol: a) cererea Comisiei judeţene de fond funciar privind punerea la dispoziţie a terenului, cu menţiunea referitoare la parcurgerea ordinii de opţiune prevăzute de art. 12 din Legea nr. 165/2013; b) anexele întocmite conform Regulamentului aprobat prin HG nr. 890/2005, modificată şi anexa nr. 10, semnate şi ştampilate pe fiecare pagină de către reprezentantul teritorial al Agenţiei Domeniilor Statului; c) hotărârea Comisiei judeţene de fond funciar pentru validarea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a amplasamentului acestora; d) procesul-verbal de delimitare a suprafeţelor care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, însoţit de fişa suprafeţelor, semnate şi ştampilate pe fiecare pagină de primar, prefect, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi reprezentantul teritorial al Agenţiei Domeniilor Statului; e) planurile cadastrale, la scara 1:5000 sau 1:10000, cu amplasamentul stabilit pentru terenurile retrocedate, sau schiţele de amplasament, vizate de primar, prefect, reprezentantul teritorial al Agenţiei Domeniilor Statului şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Din aceste texte legale rezultă că aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. 7 din Legea nr. 268/2001 modificată presupune respectarea următoarei proceduri:

1) Comisia locală întocmeşte documentaţia necesară realizării protocolului de predare – primire a terenurilor de la Agenţia Domeniilor Statului (ADS), documentaţie ce trebuie să cuprindă situaţia terenurilor aflate în administrarea ADS şi pentru care s-a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate, însoţită de proiectele de delimitare şi parcelare a terenurilor pentru care se cere reconstituirea dreptului de proprietate. În cazul în care nu se invocă de către comisia locală reconstituirea pe amplasamente aflate în administrarea ADS, documentaţia trebuie să cuprindă situaţia terenurilor pentru care s-a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate însoţită de dovada faptului că a fost epuizat terenul ce s-a aflat la dispoziţia comisiei locale în scopul aplicării legilor fondului funciar, respectiv tabelul nominal cuprinzând persoanele fizice pentru care, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, nu există teren agricol disponibil în vederea reconstituirii dreptului de proprietate solicitat prin cerere şi cărora li se va acorda diferenţa de teren în conformitate cu prevederile Legii nr. 165/2013 (anexa nr. 10 la Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013). De asemenea, în ambele situaţii vor fi ataşate hotărârea/hotărârile Comisiei judeţene de validare a întinderii dreptului de proprietate şi a amplasamentului pe care urmează a fi puse în posesie persoanele îndreptăţite, procesul-verbal de delimitare a suprafeţelor care vor face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, însoţit de fişa suprafeţelor şi planurile cadastrale pentru amplasamente sau schiţele de amplasament (aceste ultime trei categorii de înscrisuri trebuie semnate de primar, reprezentantul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, reprezentantul teritorial al Agenţiei Domeniilor Statului, precum şi de prefect), respectiv toate actele prevăzute de art. 15 din Normele de aplicare a Legii nr.165/2013.

2) Comisia judeţeană de fond funciar validează documentaţia, în cazul în care o consideră corectă şi completă.

3) Comisia judeţeană de fond funciar întocmeşte cererea de predarea a terenurilor şi transmite ADS cererea împreună cu documentaţia de mai sus. 

Din documentaţia depusă la dosar nu a rezultat faptul că Agenţia Domeniilor Statului a fost învestită de către Comisia judeţeană .... de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor cu o cerere de predare a terenurilor identificate în petitul acţiunii. Totodată la dosar nu se regăseşte hotărârea Comisiei judeţene de validare a documentaţiei şi a propunerii Comisiei locale de predare – primire a terenurilor de la ADS şi nici hotărârile Comisiei judeţene de validare a întinderii dreptului de proprietate şi a amplasamentului pe care urmează a fi puse în posesie persoanele îndreptăţite.

În concluzie, din analiza dispoziţiilor legale evocate anterior rezultă că în procedura prealabilă întocmirii protocolului de predare a terenurilor de către ADS, legea nu stabileşte vreo relaţie juridică directă între persoanele îndreptăţie sau comisiile locale, pe de o parte şi Agenţia Domeniilor Statului, pe de altă parte, atribuind comisiei judeţene de fond funciar competenţa deplină în sesizarea agenţiei, precum şi controlul solicitării şi documentaţiei întocmite de comisia locală.

Poziţia de subordonare a comisiei locale faţă de comisia judeţeană rezultă din textele legale de mai sus, dar mai ales din dispoziţiile Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005, conform cărora sarcina principală a comisiilor locale este de a formula propuneri, puterea decizională fiind atribuită de lege comisiei judeţene, care exercită atribuţii de validare ori de invalidare a propunerilor comisiilor locale.

În acelaşi sens este şi norma cuprinsă în art. 3 alin. 3 din Legea nr. 268/2001 care nu permite comisiei locale să se adreseze Agenţiei Domeniilor Statului, dată fiind poziţia sa de comisie subordonată funcţional comisiei judeţene, obligaţiile agenţiei existând numai în raport cu comisia judeţeană, singura în măsură să valideze propunerea ori solicitarea comisiei locale şi să îi dea curs.

Prin urmare, raportat la normele legale redate anterior, instanţa constată că în speţă există mai multe raporturi juridice, însă în raportul juridic în care reclamanta este deţinătoare de drepturi, pârâtele de ordinul III şi IV nu sunt subiecţi de drept, acestea fiind obligate doar în raportul juridic cu pârâta de ordinul II.

Astfel, în speţă nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 36 Cod procedură civilă cu privire la identitatea dintre subiectul de drept obligat în raportul juridic dedus judecăţii şi pârâtele de ordinul III şi IV şi drept consecinţă, acestea nu au calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că, deşi deţine un titlu executoriu valabil – Sentinţa civilă nr. ..., pronunţată de către Judecătoria ... în dosarul nr. ...., rămasă definitivă la data de 17.02.2010, reclamanta nu a fost pusă în posesie respectiv nu i-a fost eliberat titlu de proprietate pentru suprafaţa de 4,89 ha, la care este îndreptăţită împreună cu comoştenitoarea ....

Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse de pârâta Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor .... (filele ...), rezerva retrocedabilă la data de ... de pe raza Comunei ... în suprafaţă de 7,16 ha a fost epuizată prin emiterea titlului de proprietate nr. ....

Cu toate acestea, pârâtele de ordinul I şi II nu au efectuat procedurile prevăzute de textele legale redate anterior privind întocmirea unei situaţii actualizate cu privire la situaţia terenurilor retrocedabile de pe raza Comunei Zăbrani, identificarea terenurilor proprietatea Statului aflate în administrarea A.D.S. care pot fi utilizate în procedurile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate pe raza localităţii … şi respectiv sesizarea pârâtei A.D.S. de către pârâta Comisia judeţeană cu documentaţia corectă, completă şi validată, astfel cum prevăd textele legale incidente.

Pe cale de consecinţă, instanţa constată că acţiunea reclamantei este întemeiată în parte în ceea ce priveşte solicitarea de obligare a pârâtelor Comisia locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor ... şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Arad să îndeplinească formalităţile prevăzute de Legea nr. 165/2013 vizând identificarea terenurilor proprietatea Statului aflate în administrarea A.D.S. care pot fi utilizate în procedurile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate pe raza localităţii …. .

În ceea ce priveşte primul capăt de cerere – constatarea faptului că rezerva Comisiei locale ... vizând terenuri cu privire la care se poate face reconstituirea dreptului de proprietate privată, este insuficientă pentru acoperirea necesarului de teren, conform cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrate – instanţa reţine că nu este întemeiat având în vedere că documentaţia întocmită de Comisia locală şi depusă la dosar nu este completă şi nici actualizată, aşa cum s-a arătat mai sus, aceasta trebuind să conţină situaţia terenurilor aflate în administrarea ADS şi pentru care s-a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate, însoţită de proiectele de delimitare şi parcelare a terenurilor pentru care se cere reconstituirea dreptului de proprietate. În cazul în care nu se invocă de către comisia locală reconstituirea pe amplasamente aflate în administrarea ADS, documentaţia trebuie să cuprindă situaţia terenurilor pentru care s-a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate însoţită de dovada faptului că a fost epuizat terenul ce s-a aflat la dispoziţia comisiei locale în scopul aplicării legilor fondului funciar, respectiv tabelul nominal cuprinzând persoanele fizice pentru care, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, nu există teren agricol disponibil în vederea reconstituirii dreptului de proprietate solicitat prin cerere şi cărora li se va acorda diferenţa de teren în conformitate cu prevederile Legii nr. 165/2013 (anexa nr. 10 la Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013). De asemenea, în ambele situaţii vor fi ataşate hotărârea/hotărârile Comisiei judeţene de validare a întinderii dreptului de proprietate şi a amplasamentului pe care urmează a fi puse în posesie persoanele îndreptăţite, procesul-verbal de delimitare a suprafeţelor care vor face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, însoţit de fişa suprafeţelor şi planurile cadastrale pentru amplasamente sau schiţele de amplasament (aceste ultime trei categorii de înscrisuri trebuie semnate de primar, reprezentantul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, reprezentantul teritorial al Agenţiei Domeniilor Statului, precum şi de prefect), respectiv toate actele prevăzute de art. 15 din Normele de aplicare a Legii nr.165/2013.

De asemenea, nu sunt întemeiate nici cererile privind scoaterea acestor terenuri din proprietatea publică a Statului şi trecerea în proprietatea privată a acestuia, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantei, care este îndreptăţită pentru un minim de 4,89 ha şi obligarea pârâtei de ordinul III (A.D.S.) să predea pârâtei Comisia locală ... terenurile identificate în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantei.

Punerea în acord a reclamantei cu pârâta Comisia locală cu privire la amplasamentul terenului restituit nu are putere juridică fără îndeplinirea în prealabil a procedurii prevăzute de textele legale arătate anterior în cuprinsul prezentei hotărâri, procedură ce trebuie declanşată de către Comisia judeţeană. Totodată, trecerea terenurilor din domeniul public în domeniul privat al Statului este o prerogativă a puterii executive, realizându-se prin Hotărâre de Guvern şi prin urmare, o astfel de cerere nu poate fi admisă.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâta Agenţia Domeniilor Statutului prin întâmpinare.

Va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia Domeniilor Statutului, cu sediul în ...., invocată de aceasta prin întâmpinare, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta .... faţă de aceasta.

Va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, cu sediul în ...., invocată de aceasta prin întâmpinare, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ... faţă de aceasta.

Va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată şi precizată de reclamanta ...., domiciliată în oraşul ..., prin avocat ..., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat ...., în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor ...., cu sediul în Comuna ..., ... şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ...., cu sediul în .....

Va obliga pârâtele Comisia locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor ... şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor .... să îndeplinească formalităţile prevăzute de Legea nr. 165/2013 vizând identificarea terenurilor proprietatea Statului aflate în administrarea A.D.S. care pot fi utilizate în procedurile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate pe raza localităţii .....

Va respinge în rest cererea de chemare în judecată şi va constata că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată pe această cale.

PENTRU ACESTE  MOTIVE,

ÎN NUMELE  LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâta Agenţia Domeniilor Statutului prin întâmpinare.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia Domeniilor Statutului, cu sediul în .... invocată de aceasta prin întâmpinare, motiv pentru care respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta .... faţă de aceasta.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, cu sediul în ...., invocată de aceasta prin întâmpinare, motiv pentru care respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta .... faţă de aceasta.

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată şi precizată de reclamanta .... domiciliată în oraşul ......, prin avocat ...., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat .... în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor ..., cu sediul în Comuna ., .... şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ...., cu sediul în ...

Obligă pârâtele Comisia locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor .... şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor .... să îndeplinească formalităţile prevăzute de Legea nr. 165/2013 vizând identificarea terenurilor proprietatea Statului aflate în administrarea A.D.S. care pot fi utilizate în procedurile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate pe raza localităţii …. .

Respinge în rest cererea de chemare în judecată.

Constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată pe această cale.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va înregistra la Judecătoria .....

Pronunţată azi, ...., prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte Grefier

...... .......

Domenii speta

Spete similare