Constatare nulitatea absolută a hotărârilor ag

Sentinţă civilă 88/2020 din 01.07.2020


Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2020:001.000088

Cod operator 2442/2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

SENTINŢA  Nr. 88/2020

Şedinţa publică de la 01 Iulie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 16.06.2020, privind judecarea cauzei privind reclamantul  C O,  în contradictoriu cu pârâta L SA şi intimata O R GORJ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsi părţile.

Procedura de citare completă din ziua dezbaterilor –16.06.2020.

Pronunţarea a fost amânată la data de 01.07.2020.

 Încheierile de dezbatere şi amânare a pronunțării fac parte integrantă din prezenta decizie.

La dosarul cauzei după rămânerea cauzei in pronunțare s-au depus cereri de repunere pe rol formulate de pârâta  L SA  şi terțul intervenient B M  , in privința căreia  instanța va face aplicarea dispozițiilor art 394 al 3 cpc , potrivit cu care ,, după închiderea dezbaterilor , pârțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei , sub sancțiunea de a nu fii luat in seamă .

Deliberând;

TRIBUNALUL,

Prin cererea  înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj- Secţia a II-a Civilă la data de 17.01.2020, sub nr..., reclamantul C O a solicit instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate nulitatea absolută, sau după caz, să dispună anularea Hotărârilor AG  L din data de 09.12.2019 (“Hotărârile AG ” - Anexa 1), şi pe cale de consecinţă anularea actelor subsecvente emise/încheiate în baza acestor Hotărâri şi radierea de la OR a menţiunilor privind Hotărârile AGOA din data de 09.12.2019, pentru următoarele:

S-a învederat că, potrivit art. 132 LS hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv sunt supuse cenzurii instanţei urmând a fi anulate sau, după caz, constatate ca fiind nule.

1.Vicierea procedurii de convocare.

S-a învederat că încălcarea condiţiilor de cvorum prin raportare la o structura a actionariatului nelegală. Efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Că, potrivit Procesului Verbal al şedinţei adunării generale extraordinare a acţionarilor L SA şi a Hotărârilor AG  din 09.09.2019, procedura de deliberare şi vot şi implicit procedura de numărare a voturilor s-a raportat la număr total de acţiuni greşit şi o valoarea greşită a capitalului social. Astfel, prin cele două acte referite mai sus, se reţine că există un total de 96.078 acţiuni cu drept de vot.

De asemenea, s-a depus la dosar Actul Constitutiv actualizat care la Titlul II art. 7 alin. (1) prevede: “Capitalul social este de 240.195 lei, vărsat integral”.

Ori, potrivit evidenţelor O la data AG , anume 09.09.2019, dar şi la data prezentei capitalul social al L SA este de 673.770 lei, aferent unui număr de: 269.508 acţiuni conform certificat constatator R ataşat.

Având în vedere că orice modificare privind valoarea capitalului social (majorare sau diminuare) dar şi referitor la numărul de acţiuni trebuie înregistrată corespunzător la O, iar în speţă nu a avut loc o diminuare a capitalului social anterior AG  din 09 09.2019, concluzia logică care se desprinde din discrepanţa sesizată este aceea că procedura de vot în AG  a fost viciată.

S-a apreciat că, prin întâmpinarea depusă, se pretinde de către intimata L SA că:

“Toate hotărârile din cadrul adunării generale extraordinare din data de 09.09.2019au fost adoptate cu îndeplinirea condiţiilor de majoritate cerute de  lege - art. 115 Legea nr. 31/1990 cât şi de actul constitutiv, astfel cum a fost  modificat în urma adoptării hotărârii AGA din 28.03.2019.”

Dar prin AGA din 28.03.2019 s-a votat exclusiv modificarea actului constitutiv sub aspectul cvorumului necesar pentru adoptarea unui vot valid in A şi în A, respectiv articolul 15 şi 17 din actul constitutiv, după cum rezultă chiar din înscrisurile depuse în probaţiune de către intimată (Sentinţa nr. 73/2019, pg. 2) fără a se discuta sau a se aproba modificarea capitalului social ori a numărului de acţiuni,

S-a arătat că, în plus, AGA din 28.03.2019 care în opinia intimatei a fundamentat condiţiile de vot  şi cvorum pentru şedinţa A din 09.09.2019, a fost anulată pe cale judecătorească in dosar nr. .... Cu toate că hotărârea judecătorească de anulare nu este încă definitivă, considerăm că este suficient pentru a se ridica dubii serioase cu privire la legalitatea procedurii de vot şi cvorum avute în vedere pentru adoptarea Hotărârii AG  din 09.09.2019.

Că, Adunarea Generala Extraordinara a Acţionarilor a avut loc cu încălcarea cerinţelor privind convocarea iar hotararea AG  din 09.12.2019 este adoptata cu nerespectarea condiţiilor de cvorum.

Potrivit convocatorului pentru şedinţa AG  programată pentru data de 06.12.2019 (şi a doua convocare programată pentru 09.12.2019):“la dezbateri sunt îndreptăţiţi să participe şi să îşi exercite dreptul de vot aferent acţiunilor legal deţinute toţi acţionarii înscrişi la data de 11.11.2019 în Registrul Acţionarilor refăcut conform Deciziei CA din 12.10.2018, stabilită ca fiind dată de referinţă”

S-a mai învederat că potrivit Hotărârilor AG  din 09.12.2019, procedura de deliberare şi vot şi implicit procedura de numărare a voturilor s-a raportat la număr total de acţiuni greşit şi, presupun, o valoarea greşită a capitalului social. Astfel, prin cele două acte referite mai sus, se reţine că există un total de 80.691 acţiuni cu drept de vot. Ori, potrivit evidenţelor ON capitalul social al L SA este de 673.770 lei, aferent unui număr de 269.508 acţiuni conform certificat constatator R ataşat.

Având în vedere că orice modificare privind valoarea capitalului social (majorare sau diminuare) dar şi referitor la numărul de acţiuni, trebuie înregistrată corespunzător la ORC, iar în speţă nu a avut loc o diminuare a capitalului social anterior AG  din 09.12.2019,concluzia logică care se desprinde din discrepanța sesizată este aceea că procedura de vot în AG  a fost viciată.

S-a mai arătat că, în prezent există numeroase versiuni a registrului acţionarilor L SA ., întrucât consiliul de administraţie condus prin preşedinte dna. B C /B O a modificat în mod sistematic, arbitrar şi abuziv conţinutul acestui document în funcţie de interesele personale şi cu încălcarea dreptului de proprietate a acţionarilor. Fata de această situaţie, consideră că procedura deliberării şi numărării voturilor a fost viciată întrucât s-a bazat pe un registru al acţionarilor ce conţine menţiuni neconforme realităţii. După cum rezultă din actele dosarului, condiţiile de cvorum pentru AG  din 09.12.2019 au fost analizate prin raportare la Registrul Acţionarilor din data de 11.11.2019 “refăcut conform Deciziei CA din 12.102.18”.

În fapt, pornind de la Decizia CA din 12.10.2018 consiliul de administraţie condus de către dna. B a implementat mai mult de 4 versiuni ale Registrului Acţionarilor fără a se putea justifica din punct de vedere legal acest demers.

Faţă de observaţiile de mai sus, a considerat că menţiunile din registrul acţionarilor pe baza căruia s-au adoptat Hotărârile AG  din 09.12.2109 ridică dubii serioase de legalitate. Capitalul social al Societăţii este în sumă de 673.770 RON, subscris şi integral vărsat (după cum rezultă chiar din evidenţele ORC), neexistând la data prezentei vreo acţiune în capitalul social al Societăţii care să nu fi fost achitată către Societate. Atât transferul acţiunilor în procedura de privatizare a Societăţii cât şi diversele transferuri de acţiuni ulterioare acestui moment reprezintă proceduri de vânzare acţiuni existente şi integral vărsate şi nicidecum emitere/subscriere de noi acţiuni ce necesită vărsăminte către Societate. Consiliul de administraţie al Societăţii condus prin preşedinte B C sau după caz, B O, a aplicat în mod greşit prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, anume art. 9 alin. (2) lit. a) şi b), art. 21 alin. (1) şi art. 100 şi a decis, cu încălcarea acestor prevederi, la data de 12.10.2018, refacerea registrului acţionarilor, considerând în mod nelegal că o parte din capitalul social al Societăţii nu a fost vărsat. Din acest motiv, refacerea înregistrărilor în registrul acţionarilor de către consiliul de administraţie urmare a deciziei din data de 12.10.2018 încalcă prevederile legale în vigoare mai sus menţionate şi nu pot fi luate în considerare.

Prin urmare, a considerat că rezultatul votului reflectat prin Hotărârile AG  din

09.12.2019 se bazează pe un registru al acţionarilor care conţine o structură a capitalului social ce nu este conformă cu realitatea şi respectivele înregistrări sunt rezultatul unei aplicări abuzive a prerogativelor conferite de lege consiliului de administraţie, acesta din urmă intervenind fără vreo justificare, cu rea-credinţă şi pentru urmărirea unor interese personale, în dreptul de proprietate al acţionarilor cu privire la acţiunile deţinute în capitalul social al Societăţii.

S-a mai învederat de reclamant, cu  privire la aspectele semnalate s-a pronunţat deja în mod definitiv Curtea de Apel Craiova prin Decizia nr. 994/2019 (“Decizia 994”- Anexa 2) pronuntata in dosarul nr. .... de care înţelege să se  prevaleze invocând efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat astfel cum este reglementat prin art. 430 Cod Proc. Civ. coroborat cu art. 431 (2) Cod Proc. Civ., care dispune: “Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat Intr-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urma”. De asemenea, înţeleg să invoc prevederile art. 434 Cod Procedura Civ., potrivit căruia: “Hotărârea judecătorească are forţa probantă a unui înscris autentic”.

Că, prin Decizia 994, instanţa de control a soluţionat o dispută ivită între reclamantul  C O şi Societatea L SA, respectiv aceleşi părţi ca şi în prezentul dosar, astfel încât este îndeplinită condiţia identităţii de părţi, iar pârâta în prezenta cauză nu poate invoca inopozabilitatea hotărârii la care m-am referit.

S-a mai  învederat că, în speţa ce a făcut obiectul dosarului .... s-a supus analizei instanţei deopotrivă argumentele prezentate mai sus referitoare la nelegalitatea convocării şi a ţinerii şedinţei, precum şi la încălcarea condiţiilor de cvorum şi vot prin raportare la menţiuni neadevărate în registrul acţionarilor, registru refăcut de către Consiliul de Administraţie cu încălcarea prevederilor legale imperative.

Că, prin Decizia 994 instanţa a reţinut astfel: "Consiliul de Administraţie a dispus în mod nelegal repartizarea unor acţiuni dobândite ca urmare a programului de privatizare în masă deşi, conform dispoziţiilor art. 29-31 din Legea nr. 77 /1994 (la care s-a făcut trimitere in decizia din 12.10.2018), asociaţia dobânditoare a acţiunilor prin contractele de vânzare cumparare încheiate cu FPS P avea dreptul să distribuie acţiunile către membrii săi, în caz de neachitare a acţiunilor, atribuţiile referitoare la redistribuire aparţinând adunării generale a ASOCIAŢIEI P.P. şi nicidecum consiliului de administraţie al societăţii comerciale. În concluzie, reţinându-se data de referinţă la 10.12.2018 prin raportare la o structură a actionariatului modificată în mod nelegal si prin stabilirea numărului total de 96.078 actiuni cu drept de vot, contrar actelor constitutive ale societăţii, se constată nelegalitatea convocării si nelegalitatea stabilirii cvorumului...”

Că, situaţia este identică si în prezenta speţă, ori nelegalitatea convocării este un motiv de nulitate absolută a hotărârii astfel adoptate.

A mai  arătat reclamantul depotrivă instanţei că fostul consiliu de administraţie şi fostul director al societăţii L SA, anume dna. B C, dna. D E dna. B O şi dl. M O, au depus la dosarul nr. ..., în care s-a pronunţat Decizia nr. 994/2019 a Curţii de Apel Craiova ante-menţionată, un extras din registrul acţionarilor din data de 18.12.2019, în care structura acţionariatului este din nou modificată, societatea L SA având şi mai multe acţiuni în proprietate. Aşadar considerăm că este evidentă reaua-intenţie a organelor de administrare ale Societăţii, aceştia modificând în mod repetat şi în mod abuziv registrul acţionarilor L SA pentru a servi propriilor interese, astfel că respingerea prezentei cereri prin care solicit anularea hotararilor AG  din 09.12.2019 ar prejudicia interesele societăţii.

Că, autoritatea de lucru judecat ca efect pozitiv presupune că partea care a câştigat procesul se poate prevala de dreptul câştigat fără ca partea adversă să mai poată relua discuţiile asupra existenţei dreptului.

În acest sens, s-a reţinut în doctrină  că: “În ceea ce priveşte efectele lucrului judecat, art. 431 C.proc. civ. prevede că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, precum şi că oricare dintre părti poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.”

De asemenea, s-a reţinut doctrinar  că: “Efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat consacrat de art. 431 alin (2) N. Cod Proc. Civ. presupune în termenii acestui text, că oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă. Aceasta înseamnă că nu trebuie întrunită tripla identitate de elemente ale raportului juridic transpus pe plan procesual [...] ci trebuie să existe o strânsă legătură cu lucrul judecat anterior care să se impună noii judecăţi (în sensul de a nu se nesocoti ceea ce o instanţă a statuat deja jurisdicţional). Dată fiind relativitatea efectelor lucrului judecat este nevoie de identitatea de părţi, pentru că ceea ce s-a stabilit jurisdicţional anterior să se impună cu putere de lucru judecat într-un nou proces”.

Aşadar, doctrinarii au concluzionat unanim că “pentru a se putea pretinde contradicţia dintre considerente şi nesocotirea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat este nevoie însă ca hotărârile să se fi pronunţat între aceleaşi părţi având în vedere principiul relativităţii efectelor lucrului judecat”  interpretare firească şi prin raportare la prevederile art. 435 (2) N. Cod Proc. Civ.

Prin urmare, din interpretarea art. 413 (2) N. Cod Proc. Civ. raportat la art. 435 (2) N. Cod Proc. Civ. se desprind primele condiţii  ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a opera efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, anume identitatea de părţi şi identitatea de chestiune litigioasă (care nu se confundă şi nu presupune identitate de obiect şi/sau de cauză).

Potrivit art. 430 (2) N. Cod Proc. Civ. în privinţa considerentelor care intră în autoritatea de lucru judecat, se precizează că este vorba despre acele considerente pe care se sprijină soluţia din dispozitiv.

Un alt aspect care se impune a fi analizat este acela al efectelor generate de autoritatea de lucru judecat invocată ca efect pozitiv. S-a apreciat cu valoare de regulă că autoritatea de lucru judecat invocată pe cale de excepţie, opreşte o nouă judecată (are caracter exclusiv făcând imposibilă o nouă judecată între aceleaşi părţi având acelaşi obiect şi cauză), în timp ce efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat impune consecvenţă pentru a se evita contradicţiile (are caracter obligatoriu). Astfel, în timp ce în cazul excepţiei judecătorul nu mai poate efectua o nouă judecată, în cazul efectului pozitiv judecătorul va soluţiona cauza pe fond, însă va ţine seama de dezlegarea dată problemei de drept.

Reclamantul a mai învederat că,  în acest sens, s-a reţinut în doctrină că: “în ipoteza în care se valorifică instituţia efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, într-un litigiu ulterior celui în care s-a pronunţat hotărârea definitivă pe care acesta se întemeiază, instanţa va soluţiona cauza pe fond, iar nu în temeiul excepţiei autorităţii de lucru judecat. Soluţionând cauza pe fond, însă, această instanţă ulterioară este ţinută - strict în ceea ce priveşte identitatea de chestiune litigioasă - de cele statuate în hotărârea anterioară, ca de un dat juridic (lucru judecat) pe care nu-l mai poate pune în discuţie şi nu-l mai poate tranşa diferit, ci acesta va fi punctul de pornire de la care îşi va dezvolta în continuare raţionamentul juridic, în funcţie de circumstanţele concrete ale noii pricini deduse judecăţii”.

În speţă, reclamantul a invocat  efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat cu privire la considerentele reţiunute de către instanţă prin Decizia 994 astfel cum sunt prezentate la pagina 6 şi pagina 7 din hotărâre şi prin prisma temeiului de drept invocat consider că în soluţionarea prezentei instanţa este obligată să ţină cont de dezlegările date prin Decizia 994 ca de un fapt dat.

2.Listele de prezentă nu prevăd toţi acţionarii Societăţii.

S-a arătat că, vicierea procedurii de vot prin raportare la un alt registru al acţionarilor, care cuprinde menţiuni nereale, şi în esenţă la o structură a acţionaritului falsă, atrage cu sine şi faptul că implicit listele de prezenţă nu corespund realităţii. În consecinţă, în directă legătură cu motivul prevăzut mai sus, arăt şi că lista de prezenţă depusă este incompletă şi nu reflectă realitatea, cuprinzând un număr mai mic de acţionari.

3.Încălcarea dreptului la informare al acţionarilor. Convocatorul este inform.

S-a arătat că,  potrivit art. 117 Legea societăţilor prevede în mod imperativ elementele care trebuie conţinute de convocatorul AGA, sub sancţiunea nulităţii. În speţă, considerăm că AG  stabilită pentru data de 06.12.2019 şi ţinută în 09.12.2019 şi prezidată de către dna. Bărăgan a fost convocată cu încălcarea art. 117 (6):

Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

S-a mai arătat că se poate observa cu uşurinţă că în speţă menţiunile din convocator sunt vagi, desi anunţă discutarea unei chestiuni de importantă semnificată, anume anularea unor acţiuni. Prin urmare, o informare corectă şi completă a acţionarilor ar fi impune specificarea în concret a acţiunilor cu privire la care se discută problmea anulării.

Dreptul la informare, aşa cum reiese din economia art. 117 coroborat cu art. 1172 Legea societăţilor, permite accesul acţionarilor la informaţiile cuprinse în documentele care vor fi prezentate în adunarea generală, contribuind astfel la o informare completă, promptă şi adecvată cu privire la situaţia Societăţii. De asemenea, dreptul la informare este corelativ obligaţiei administratorilor de a furniza informaţii apte să contureze decizia acţionarilor.

Totodată, art. 1172 prevedere, de asemenea în mod imperativ:

(1)Situaţiile financiare anuale, raportul anual al consiliului de administraţie, respectiv raportul directoratului şi cel al consiliului de supraveghere, precum şi propunerea cu privire la distribuirea de dividende se pun la dispoziţia acţionarilor la sediul societăţii, de la data convocării adunării generale. La cerere, acţionarilor li se vor elibera copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depăşi costurile administrative implicate de furnizarea acestora.

(2)În cazul în care societatea deţine o pagină de internet proprie, convocarea, orice alt punct adăugat pe ordinea de zi la cererea acţionarilor, în conformitate cu art. 1171. precum si documentele prevăzute la alin. (1) se publică si pe pagina de internet, pentru liberul acces al acţionarilor.

(3)Fiecare acţionar poate adresa consiliului de administraţie, respectiv directoratului, întrebări în scris referitoare la activitatea societăţii, înaintea datei de desfăşurare a adunării generale, urmând a i se răspunde în cadrul adunării. În cazul în care societatea deţine o pagină de internet proprie, în lipsa unei dispoziţii contrare în actul constitutiv, răspunsul se consideră dat dacă informaţia solicitată este publicată pe pagina de internet a societăţii, la secţiunea Întrebări frecvente.

După cum se poate constata prin analiza actelor de la dosar, pe ordinea de zi a şedinţei figura anularea acţiunilor anulate de Societate, fără însă a se pune la dispoziţia acţionarilor informaţiile esenţiale privind aceste operaţiuni (e.g. cu privire la primul punct, documentele societare în baza cărora Societatea a dobândit aceste acţiuni supuse anulării, temeiul în baza căruia au fost achiziţionate, preţul acestora, DOVADA ACHITARII acestor acţiuni).

Sub un al doilea aspect, s-a  învederat că nici documentele supuse aprobării AG  conform punctului 1 din convocator nu au fost furnizate astfel cum reglementează art. 1172. Cu această ocazie, atragem atenţia şi asupra faptului că Societatea deţine şi o pagină de internet, anume www.lotustgjiu.ro după cum rezultă din informaţiile publice chestiune care ar fi impus respectarea dispoziţiilor art. 1172 (2).

Prevederile legale antecitate au drept scop asigurarea unei informări corecte şi complete a acţionarilor, astfel încât aceştia să îşi poată exprima votul în cunoştinţă de cauză. În speţă, membrii revocaţi ai consiliului de administraţie au refuzat în mod neechivoc sa furnizeze detaliile necesare, procedând la imixtiunea ilegală în administrarea Societăţii prin utilizarea adresei e-mail a Lotus.

De altfel, simpla menţionare a faptului că “documentele aferente ordinii de zi vor fi puse la dispoziţia acţionarilor la sediul Societăţii”, în contextul concret al speţei (i.e. interzicerea accesului în sediul social şi refuzul efectiv al furnizării informaţiilor) eludează însuşi scopul legii. Dreptul la informare al acţionarilor este grefat pe dreptul de vot care este ataşat dreptului de proprietate asupra acţiunilor. Prin urmare, se poate aprecia că prin încălcarea dreptului la informare s-a adus atingere chiar dreptului de proprietate al subsemnatului, prin aceea că m-am aflat în imposibilitatea exercitării acestuia.

S-a atras atenţia  că problema care se ridică în speţă nu este incompleta informare, ci chiar lipsa totală a informării acţionarilor potrivit art. 1172, reflectate prin-un refuz expres care reprezintă o încălcare a unei prevederi legale imperative sancţionabilă cu nulitatea absolută a hotărârii AG .

4.Lipsa Procesului Verbal al şedinţei.

S-a arătat că, potrivit art. 131. LS:

(1)Un proces-verbal, semnat de preşedinte şi secretar, va constata îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării generale, acţionarii prezenţi, numărul acţiunilor, dezbaterile în rezumat, hotărârile luate, iar la cererea acţionarilor, declaraţiile făcute de ei în şedinţă.

(2)La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum şi listele de prezenţă a acţionarilor.

(3)Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale. 

(4)Pentru a fi opozabile terţilor, hotărârile adunării generale vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comerţului, spre a fi menţionate în registru şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(5)La cerere, fiecare acţionar va fi informat cu privire la rezultatele votului, pentru hotărârile luate în cadrul adunării generale. Dacă societatea deţine o pagină de internet proprie, rezultatele se vor publica şi pe această pagină, în termen de cel mult 15 zile de la data adunării generale.

În speţă,  s-a apreciat că nu s-a întocmit un proces verbal cu privire la şedinţa AG  din data de 09.12 2019 în contextul în care acesta nu se regăseşte printre actele depuse la OR odata cu cererea de depunere/menţionare acte. Faţă de împrejurarea că Hotărârile AG  s-au adoptat la a doua convocare, considerăm util justei soluţionări a cauzei depunerea de către pârâtă a procesului verbal întocmit cu ocazia ţinerii primei şedinţei, astfel cum a fost convocată pentru data de 06.12.2019.

5.Cauza ilicită privind adoptarea Hotărârilor AG .

S-a mai  arătat că, în speţă se identifică şi o cauză ilicită cu privire la adoptarea Hotărârtilor AG .

Dat fiind chestiunile adoptate raportat la ordinea de zi, s-a considerat că, convocarea AG  s-a efectuat exclusiv pentru a crea în mod artificial un cadru în care acţionarii interesaţi să adopte în mod abuziv hotărâri care le profită în mod direct. Se poate observa cu uşurinţă că ordinea de zi vizează anularea acţiunilor dobândite de societate ca urmare a depunerii acestora de către acţionarii care au formulat cerere de retragere din societate, conform art. 134 alin 1 lit. d din Legea 31/1990.

Deşi aparent ordinea de zi e întocmită jocandi causa, în realitate scopul urmărit prin convocarea acestei AG  a fost ilicit şi menit să deservească exclusiv intereselor anumitor acţionari, prin anularea asa ziselor acţiuni dobadite de societate, acţionara M V soţia fostului director M O F (directorul firmei la data adoptarii hotararii AG ) sa devină majoritara si sa detina controlul firmei.

Că, în speţă, prin modul în care s-a procedat la adoptarea Hotărârilor AG  s-a încălcat interesul tuturor acţionarilor.

6.Hotărârea adunării generale a acţionarilor Societăţii care a fost utilizată ca temei pentru retragerea acţionarilor din Societate nu este înregistrată la autorităţile competente, însăşi valabilitatea acesteia fiind contestată în instanţă.

S-a învederat că, Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor Societăţii care a fost utilizată ca temei pentru retragerea acţionarilor din societate este reprezentată de Hotărârea AG  din 09.09.2019 privind aprobarea în principiu a divizării Societăţii. Aceasta nu a fost înregistrată la OR, deoarece s-au formulat cereri de intervenţie cu privire la această hotărâre, care fac obiectul dosarului nr. ... înregistrat la Tribunalul Gorj (în curs de soluţionare). În plus, a fost introdusă şi o acţiune în anulare a Hotărârii AG  din 09.09.2019, care face obiectul dosarului nr. .... înregistrat la Tribunalul Gorj (în curs de soluţionare).

Având în vedere că aceste dosare nu au fost soluţionate definitiv, se impune abţinerea de la orice fel de acţiune îndeplinită în temeiul Hotărârii AG  din 09.09.2019.

În concluzie, faţă de argumentele expuse prin cele ce preced, s-a  solicitat admiterea acţiunii, constatarea nulităţii absolute a Hotărârilor A.G.E.A. din data de 09.12.2019, şi pe cale de consecinţă anularea actelor subsecvente emise/încheiate în baza acestor Hotărâri şi radierea de la OR a menţiunilor privind Hotărârile A.G.E.A. din data de 09.12.2019, cu cheltuieli de judecată.

În drept,  şi-a întemeiat prezenta pe dispoziţiile art.194 Cod Procedura Civilă, art. 117, art 1171 , art. 1172, art. 127, art. 129, art. 131, art. 132 Legea Societărţilor, art. 1235 şi urm. Cod Civ. precum şi toate prevederile legale invocate în cuprinsul prezentei.

În probaţiune, a solicitat  încuviinţarea următoarelor mijloace de probă:

i.proba cu înscrisuri constând în documentele deja aflate la dosarul cauzei precum şi actele anexate prezentei;

În temeiul art. 293 Cod Proc Civ., a solicitat instanţei să pună în vedere L să depună la dosar următoarele documente:

-Procesul verbal al şedinţei AG  din data de 06.12.2019 (prima convocare) cu dovada înregistrării în registrul de evidenţă;

-Listele de prezenţă privind acţionarii participanţi la AG  din 06.12.2019;

-Procesul Verbal al şedinţei AG  din data de 09.12.2019 cu dovada înregistrării în registrul de evidenţă;

-Registrul Adunărilor Generale în copie certificată pentru anul 2019 şi cu prezentare în înstanţă a documetului în original;

-Registrul Acţionarilor în forma luată în considerare pentru şedinţa AG  din

06.12.2019;

-Actul Constitutiv actualizat - forma în vigoare la data de 06.12.2019, precum şi dovada înregistrării acestuia la OR (pentru a se proba faptul că este ultima versiune a actului constitutiv);

 S-a solicitat încuviinţarea probei testimonială cu următorii, urmând ca prin administrarea acestui mijloc de probă să demonstrăm incidenţa unui conflict de interese şi scopul urmărit prin adoptarea hotărârilor atacate (cauza ilicită).

S-a  solicitat citarea acestora astfel:............... - la sediul pârâtei L SA şi totodată, s-a solicitat ca instanța  să pună în  vedere pârâtei să comunice adresa martorului (având în vedere că în Registrul Acţionarilor nu sunt indicate datele de contact ale acţionarilor, contrar prevederilor LS).

S-a mai solicitat interogatoriul pârâtei L – s-a anexat forma preliminară a interogatoriului pentru a răspunde rigorilor art. 194 Cod Proc. Civ., urmând să completeze interogatoriul (dacă va fi cazul) cu întrebări suplimentare în funcţie de apărările pârâtei, precum şi orice alte mijloace de probă se vor dovedi utile soluţionării cauzei.

Cererea a fost însoţită de următoarele înscrisuri în fotocopie:  Hotărârile  Adunării Generale Ordinare  a Acţionarilor L SA  din 09.12.2019, extras  Monitorul Oficial partea a IV-a nr.4621/5XI.2019,încheierea  pronunţată  la data de 28.11.2019 în dosaru nr... al Curţii de Apel Craiova, , decizia nr.994/12.12.2019 a Curţii de Apel Craiova,  Buletin furnizare  informații nr. 2245926  emis de ORC Gorj, lista acţionarilor  L SA  din 05.02.2018.

Cererea a fost timbrată  conform chitanței nr.seria77812/2020 nr.0018237/04.02.2020 (fila 44 dosar).

La data de  02.03.2020 , reclamantul a depus prin emailul Secţiei a II-a Civilă,  o notă de îndreptare a erorii materiale din cererea de chemare în judecată  ce formează obiectul dosarului nr. ...  prin care s-a  învederat că  la pagina 1 alin.4 s-au strecurat anumite erori  precum şi la  pagina 1 ultimul alineat  până la pagina 2, alin.1,2,3,4,5, indicând aceste erori. 

La data de 05.03.2020, s-a depus la dosar  întâmpinare din partea  pârâtei  L  SA  prin care s-a solicitat, respingerea cererii privind constatarea nulității absolute a hotărârii AG  din 09.12.2019 ca fiind neîntemeiată,cu cheltuieli de judecată,având în vedere următoarele argumente:

Precizare prealabilă.

Pârâta  a învederat că, în petitul acțiunii, reclamantul solicită „să se constate nulitatea absolută, sau, după caz, să se dispună anularea Hotărârilor AG  L din data de 09.12.2019”. Totuși, în cuprinsul acțiunii, se vorbește în repetate rânduri despre Hotărârea AG  din 09.09.2019. În acest context, urmează să formulăm apărări privind AG  din 09.12.2019, prezumând că referirea la AG  din 09.09.2019 este rezultatul unor erori materiale.

S-a arătat că,  în fapt, la data de 09.12.2019 a avut loc, la a doua convocare, Adunarea Generală Extraordinară a acționarilor convocată de Consiliul de Administrație al L S.A. format din..., în temeiul art. 117 și urm. din Legea nr. 31/1990 și publicată în Monitorul Oficial – Partea a IV-a nr. 4621/05.11.2019 și în ziarul local „Impact de Gorj” din data de 04.11.2019.

Că, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor L SA s-a întrunit la a doua convocare, fiind îndeplinite condițiile de cvorum prevăzute de lege, constatându-se că sunt prezenți acționari ce deţin 52.532 acţiuni cu drept de vot și reprezentați acționari ce dețin 4.390 acțiuni cu drept de vot, din totalul de 80.691 acţiuni cu drept de vot, respectiv 70,54% prezenţă din capitalul social total cu drept de vot.

Lucrările de ședință au fost conduse de Președintele Consiliulului de Administrație, B C, conform art. 129 alin. 1 din Legea nr. 31/1990.

În cadrul acestei adunări generale extraordinare s-au adoptat următoarele hotărâri:

1. Se aprobă anularea acțiunilor dobândite de societate ca urmare a depunerii acestora de către acționarii care au formulat cerere de retragere din societate, conform art. 134 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 31/1990.

2. Se aprobă prin vot deschis împuternicirea dnei ...de a îndeplini actele și formalitățile de înregistrare în Registrul Comerțului a hotărârii adoptate de adunarea generala extraordinară a acționarilor L SA .

S-a învederat că, toate hotărârile din cadrul adunării generale extraordinare din data de 09.12.2019 au fost adoptate cu îndeplinirea condițiilor de majoritate prevăzute atât de lege - art. 115 din Legea nr. 31/1990, cât și de Actul constitutiv.

 A precizat  în acest context, faptul că hotararea AG  din 09.12.2019 a fost înregistrată în evidențele registrului comerțului ca urmare a respingerii cererii de intervenție formulată de CarAG  Ovidiu împotriva cererii de înregistrare a acestei hotărâri AGA.

Prin sentința civilă nr. 21/25.02.2020 pronunțată în dosarul nr..., Tribunalul Gorj a respins cererea de intervenţie formulată de intervenientul C O împotriva cererii nr 41066/11.12.2019 privind înregistrarea în Registrul Comerţului a hotărârii AG  din 09.12.2019 și a admis cererea de înregistrare menţiuni, dispunând înregistrarea acestei hotărâri AG în registrul comerţului.

S-a arătat că, în  drept, Hotărârea AG  din data de 09.12.2019 respectă toate dispozițiile legale atât cele de ordin procedural, cât și de ordin substanțial, fiind adoptate cu îndeplinirea condițiilor de majoritate prevăzute atât de lege, art. 115 din Legea nr. 31/1990, cât și de Actul constitutiv.

Toate motivele de pretinsă nelegalitate a hotărârii AGA din 09.12.2019 invocate prin cererea introductivă sunt total nefondate, impunându-se respingerea acestora.

Cu privire  la verificarea condițiilor de cvorum și majoritate pentru adoptarea hotărârii AG  din 09.12.2019 s-a raportat la numărul de acțiuni cu drept de vot.

 Pârâta a  învederat că, reclamantul arată că actualul Consiliu de Administrație s-ar fi raportat la un număr greșit de acțiuni la stabilirea condițiilor de cvorum, respectiv la 96.078 acțiuni, deși potrivit actului constitutiv al L. S.A. capitalul social este de 269.508 acțiuni.

Aceste susțineri sunt nefondate.

Cu titlu prealabil, s-a arătat că reclamantul se află într-o eroare întrucât numărul total de acțiuni cu drept de vot avut în vedere la verificarea condițiilor de cvorum și majoritate pentru adoptarea hotărârilor AG  din 09.12.2019 este 80.691 acțiuni și nu 96.078 acțiuni, așa cum în mod greșit s-a indicat.

a. În cuprinsul procesului-verbal întocmit la data de 09.12.2019 se arată că numărul de acțiuni cu drept de vot este 80.691 acțiuni, însă acest lucru nu contravine mențiunilor din registrul comerțului, de vreme ce acestea vizează doar numărul de acțiuni cu drept de vot.

În evidențele oficiului registrului comerțului figurează numărul total al acțiunilor care formează capitalul L S.A., respectiv 269.508 acțiuni, acesta cuprinzând atât acțiunile cu drept de vot, cât și acțiunile fără drept de vot.

Așa cum rezultă și din registrul acționarilor la data de referință stabilită pentru AG  din 09.12.2019, respectiv 11.11.2019, numărul total al acțiunilor cu drept de vot deținute de toți acționarii, respectiv 80.691 acțiuni, adunat cu numărul acțiunilor deținute de societate (fără drept de vot), este egal cu 269.508 acțiuni, așa cum figurează înscris în registrul comerțului.

S-a mai arătat că, în procesul-verbal din data de 09.12.2019 este menționat doar numărul de acțiuni cu drept de vot, respectiv 80.691 acțiuni, și nu numărul total al acțiunilor, respectiv 269.508 acțiuni, deoarece stabilirea condițiilor de cvorum și majoritate se face prin raportare la numărul total de acțiuni cu drept de vot, și nu la numărul total de acțiuni care formează capitalul social.

Că, în aceste condiții, nu există absolut nicio neconcordanță între numărul de acțiuni cu drept de vot menționat în procesul-verbal al AG  din 09.12.2019, respectiv 80.691 acțiuni, și numărul total al acțiunilor care formează capitalul social înregistrat la registrul comerțului, respectiv 269.508 acțiuni, de vreme ce acesta cuprinde inclusiv acțiunile fără drept de vot.

Totodată, s-a arătat că, urmare a aprobării divizării societății prin hotărârea AGA din 09.09.2019, în temeiul art. 134 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 31/1990 o parte dintre acționari s-au retras din societate, astfel încât, ulterior ultimei actualizări, la data de referință, numărul total al acțiunilor cu drept de vot este 80.691 acțiuni din numărul total de 269.508 acțiuni care formează capitalul social.

b. Că, reclamantul arată că procedura convocării ar fi fost viciată, aducând critici care vizează exclusiv pretinsa nelegalitate a registrului acționarilor L S.A., ceea ce este inadmisibil în cadrul unei acțiuni în anulare a hotărârii AGA, întemeiate pe dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990.

Într-adevăr, registrul acționarilor este un act juridic unilateral distinct de hotărârile AGA, iar analiza legalității acestuia excede limitelor învestirii instanței atât în raport de art. 22 alin. 6 NCPC, cât și de art. 132 din Legea nr. 31/1990.

S-a arătat că, registrul acționarilor deținut de L SA . prin grija Consiliului de Administrație, conform art. 177 din Legea nr. 31/1990, este singurul registru valabil care atestă realitatea datelor atât în ceea ce privește acționarii societății, cât și numărul de acțiuni deținut de fiecare dintre aceștia.

S-a  învederat că la adunarea generală extraordinară din data de 09.12.2019 au avut dreptul de a participa și de a vota toţi acţionarii înscrişi la data de 11.11.2019 în Registrul Acţionarilor deținut prin grija administratorilor, conform art. 177 din Legea nr. 31/1990, data de 11.11.2019 fiind stabilită ca fiind dată de referinţă, conform art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990.

Conform art. 177 alin. 1 lit. a) și alin. 2 din Legea nr. 31/1990, „(1) În afa-ră de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină: un re-gistru al acționarilor care să arate (...) vărsămintele făcute în contul acțiunilor (...).

 (2) Registrele prevăzute la alin. 1 lit. a), b) și f) vor fi ținute prin grija con-siliului de administrație, respectiv a directoratului (...)”.

Din redactarea acestor dispoziţii legale rezultă că are competența ținerii registrului acţionarilor numai Consiliul de Administraţie al societăţii.

Conform art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, „Acționarii îndreptățiți să exercite orice alte drepturi sunt cei înscriși în evidențele societății”.

S-a apreciat că, ceea ce instanța trebuie să analizeze în prezenta cauză pentru a verifica îndeplinirea condițiilor de cvorum și majoritate este existența concordanței între acționarii care sunt înscriși în registrul acționarilor actual și acționarii care au fost prezenți/reprezentați și au votat în AGA.

S-a  arătat că, invocarea oricăror alte aspecte legate de pretinsa nerealitate/nelegalitate a registrului acționarilor exced obiectului cererii deduse judecății, respectiv anularea hotărârii AG  din 09.12.2019 întemeiate art. 132 din Legea nr. 31/1990, acestea vizând modul de îndeplinire a obligațiilor administratorilor în ceea ce privește ținerea/actualizarea registrului acționarilor.

În jurisprudență s-a stabilit expres că „În cadrul controlului de legalitate a hotărârii AGA instanța verifică, așadar, doar dacă la adoptarea hotărârilor au participat persoanele prevăzute la art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 nefiind îndreptățită să analizeze existența sau nu a dreptului de proprietate asupra acțiunilor a acționarilor înscriși în registrul acționarilor” (Curtea de Apel București – Decizia nr. 258/14.02.2019).

De asemenea, referitor la același aspect, într-o speță similară, Curtea de Apel București a reținut prin hotărâre definitivă că:

„Prin urmare, legea [n.n. art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990] prevede – în mod expres – criteriul în funcție de care este stabilită calitatea de acționar îndreptățit să participe la adunarea generală (ordinară sau extraordinară), identitatea acestuia fiind stabilită prin raportare la mențiunile din registrul acționarilor la data de referință” (...).

Curtea apreciază că recunoașterea drepturilor acționarilor neînscriși în registrul acționarilor apelantei, nu poate fi obținută în cadrul prezentei acțiuni deduse judecății, întemeiată pe dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990, întrucât însăși legea, prin art. 123 alin. 3 limitează controlul legalității hotărârii sub acest aspect” (dec. civ. nr. 494/20.03.2019).

S-a învvederat că, în același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că „în mod legal, instanţa de apel a reţinut că, pentru AGOA a societăţii pârâte din 29 aprilie 2008 nu puteau fi convocaţi, potrivit art. 117 alin. (4) din LSC, decât acţionarii care figurau la acea dată în registrul acţionarilor, or, la data convocării în registrul acţionarilor figura, cu o cotă de 33,33% din capitalul social, reclamantul O.A.

Că, de asemenea, acest lucru rezultă şi din dispoziţiile art. 123 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 republicată, conform cărora acţionarii îndreptăţiţi să exercite dreptul de a fi convocaţi şi de a vota în cadrul unei adunări generale, sunt cei înscrişi în evidenţele societăţii” (ÎCCJ, s. a II-a civ., dec. nr. 1269 din 8 martie 2012).

De asemenea, s-a mai arătat că, într-o opinie doctrinară, se arată „Data de referinţă este, la societăţile pe acţiuni, data stabilită de consiliul de administraţie, respectiv directorat, la care cei care au calitatea de acţionar, conform evidenţelor acţionariale (registrul acţionarilor, respectiv depozitarul pieţei pe care se tranzacţionează acţiunile emitentului), sunt îndreptăţiţi să exercite anumite drepturile societare, patrimoniale sau nepatrimoniale (dreptul de a participa şi de a vota în adunarea generală sau dreptul la dividende” (BODU Sebastian, Legea societăților comentata si adnotata din 01-sep-2016, Rosetti).

O altă opinie doctrinară susține că „Data de referinţă reglementată la alin. (2) al art. 123 este cea în funcţie de care se stabileşte dreptul unei persoane de a exercita dreptul societar de a participa la adunarea generală a acţionarilor unei societăţi ce a emis acţiuni nominative şi, implicit, de a exercita dreptul de vot, în respectiva adunare, cu privire la acţiunile deţinute. (…) Pentru exercitarea dreptului de participare şi vot în adunările generale, data de referinţă unică menţionată în convocator trebuie să fie ulterioară publicării convocatorului, dar anterioară datei anunţate pentru ţinerea (primei) adunări, dar nu cu mai mult 60 de zile, la societăţile de tip închis (art. 123 alin. (2) din Legea societăţilor), respectiv 30 de zile la cele admise la tranzacţionare”.

S-a  învederat că, Decizia nr. 994/2019 invocată de reclamant nu prezintă absolut nicio relevanță în prezenta cauză, având în vedere că aceasta privește o altă adunare generală fără nicio legătură cu prezenta adunare generală, instanța având astfel obligația de a cerceta condițiile de cvorum și majoritate în mod separat pentru fiecare adunare generală în parte, hotărârile adoptate în cadrul acestor adunări generale fiind acte independente emanând de la societate. Totodată, în dosarul nr. .... au fost analizate hotărâri ale AGOA, în vreme ce în prezenta cauză se discută legalitatea unor hotărâri AG , diferența fiind evidentă atât în ceea ce privește condițiile de cvorum, cât și sub aspectul majorității necesare.

c. S-a arătat că, aspectul esențial care trebuie avut în vedere este faptul că AG  din 09.12.2019 a fost ținută la a doua convocare, fiind aplicabile dispozițiile art. 17 din actul constitutiv, precum și dispozițiile art. 115 din Legea nr. 31/1990 care reglementează condițiile de cvorum și majoritate pentru legalitatea și validitatea adoptarea hotărârilor AG .

- conform art. 17 alin. 1 din actul constitutiv al L SA ., „Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară la prima convocare prezența acționarilor care să dețină cel puțin 75% din numărul total de drepturi de vot, iar la convocările ulterioare, prezența acționarilor reprezentând cel puțin 51% din numărul total de drepturi de vot. Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor exprimate”.

- conform art. 115 din Legea nr. 31/1990, „Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară la prima convocare prezența acționarilor deținând cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot, iar la convocările următoare prezența acționarilor reprezentând cel puțin o cincime din numărul total de drepturi de vot. Hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor deținute de acționarii prezenți sau reprezentați”.

Așadar, raportat la aceste dispoziții legale și statutare, având în vedere că ne aflăm la a doua convocare a AG , adunarea generală putea adopta hotărâri valide în prezența acționarilor care dețin 51% din numărul total de drepturi de vot, hotărârile putându-se adopta cu majoritatea voturilor exprimate.

Cu privire la listele de prezență prevăd toți acționarii societății

S-a arătat de pârâtă că, un alt motiv de pretinsă nelegalitate a hotărârii AG  din 09.12.2019 vizează faptul că listele de prezență la adunarea generală din 09.12.2019 nu ar cuprinde toți acționarii societății, ceea ce este total necorespunzător realității.

Că, reclamantul omite faptul că, la data de 07.10.2019, o parte dintre acționari au depus cereri de retragere din calitatea de acționari ai societății, iar prin decizia Consiliului de administrație din 07.10.2019 s-a luat act de retragerea acestora din societate și de dobândirea calității de creditori, deținând împotriva societății creanțe reprezentând contravaloarea acțiunilor deținute anterior conform prevederilor legale.

Astfel, în raport de art. 2 din HG nr. 885/1995 potrivit cărora „actualizarea registrului acționarilor se efectuează ori de câte ori este convocată o adunare generală ordinară și/sau extraordinară, dar cel puțin o dată pe an, înaintea adunării generale ordinare de discutare a bilanțului”, registrul acționarilor a fost actualizat la data de referință a AG  din 09.12.2019, respectiv la data de 11.11.2019.

În ceea ce priveşte respectarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990

S-a învederat că, reclamantul invocă pretinsa nelegalitate a hotărârii AG  din 09.12.2019, arătând că procedura de convocare ar fi realizată cu încălcarea art. 117 din Legea nr. 31/1990 care reglementează dreptul la informare al acționarilor, întrucât, în opinia acestuia, convocatorul ar cuprinde mențiuni vagi despre problemele aflate pe ordinea de zi, fără a indica însă concret care ar fi mențiunile pretins omise la realizarea convocării AG .

S-a arătat că, în primul rând, oricum eventuala încălcare a dispozițiilor art. 117 din Legea nr.31/1990 nu reprezintă o cauză de nulitate absolută, aceasta încadrându-se în categoria nulităților relative condiționate, revenind acționarului obligația de a face dovada vătămării sale.

În al doilea rând, pe ordinea de zi a fost o singură problemă: anularea acțiunilor dobândite de societate ca urmare a depunerii acestora de către acționarii care au formulat cerere de retragere din societate, conform art. 134 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 31/1990.

De asemenea, sunt nefondate susținerile intervenientului că nu ar fi fost întocmit un proces-verbal al AG  din 09.12.2019, fiind contrazise de existența acestui înscris pe care îl anexăm prezentei.

Procesul-verbal de ședință care demonstrează desfășurarea adunării generale extraordinare din 09.12.2019 este înregistrat în registrul ținut de societate în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora „Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale”.

4. Inexistența cauzei ilicite.

A învederat  pârâta  că, reclamantul susține că ar exista o cauză pretins ilicită cu privire la adoptarea Hotărârilor AG  din 09.12.2019, întrucât, în opinia acestuia, convocarea AGA s-ar fi efectuat exclusiv pentru a crea în mod artificial un cadru în care acționarii interesați să adopte hotărâri care să le profite direct.

Aceste susțineri sunt total nefondate.

În primul rând, pârâta a învederat că, cauza ilicită este definită de art. 1236 Cod civ potrivit căruia „Cauza este ilicită când este contrară legii şi ordinii publice”.

În același timp, potrivit art. 1239 alin. 2 Cod civ., „Existenţa unei cauze valabile se prezumă până la proba contrară”.

Prin art. 1.239 alin. 2 NCC. s-au instituit două prezumții  legale cu privire la cauza unui act juridic și anume: existența cauzei și valabilitatea cauzei, ceea ce înseamnă că sarcina probei aparține părții care invocă nevalabilitatea sau inexistența cauzei.

S-a apreciat că,simplele afirmații făcute de reclamant nu sunt de natură a confirma existența unei cauze ilicite și a răsturna prezumția instituită de lege, cu atât mai mult cu cât nu se arată concret care ar fi .ordinea publică/ dispoziția legală încălcată sau în ce mod s-a realizat această încălcare pentru a atribui cauzei un caracter ilicit.

Nu se arată nici care ar fi „interesele oculte” urmărite de acționari la adoptatea hotărârii și nici cum anume s-ar încălca interesul societar prin adoptarea hotărârilor AG  din 09.12.2019, de unde rezultă că toate susținerile nu sunt decât simple alegații fără nicio valoare juridică.

În al doilea rând, s-a învederat că anularea acțiunilor dobândite de societate în urma retragerii unora dintre acționari este o consecință firească a faptului că prin hotărârea AG  din 09.09.2019 s-a aprobat în principiu divizarea societății, astfel încât o parte dintre acționari au formulat cereri de retragere din societate, depunând totodată și acțiunile deținute, în condițiile art. 134 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 31/1990.

Așadar, hotărârea privind anularea acțiunilor care au fost dobândite de societate ca urmare a retragerii unora dintre acționari reprezintă o măsură legată de desfășurarea normală a activității societății, fiind absurd să se susțină că parcurgerea unor etape obligatorii prevăzute de Legea nr. 31/1990 ar ascunde „un interes personal” al vreunuia dintre acționari, așa cum arată reclamantul.

Pentru aceste motive,  s-a  solicitat respingerea cererii privind constatarea nulității absolute a hotărârii AG  din 09.12.2019 ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În dovedirea cererii, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamanților, precum și proba testimonială cu 2 martori:-

S-a anexat împuternicirea avocațială emisă în temeiul contractului de asistență juridică nr. 2516871/11.02.2020, din care rezultă  calitatea de reprezentant în baza  art.151 alin.2 coroborat cu art.194 lit. b) din NCPC.

S-a învederat că în aplicarea art. 453 alin. 1 din NCPC,  pârâta îşi rezervă dreptul de a face dovada cheltuielilor de judecată conform art. 452 din NCPC.

 S-a  solicitat judecarea cauzei în lipsă,  conform art. 411 alin.1 pct. 2 NCPC.

Întâmpinarea a fost însoţită de următoarele înscrisuri în fotocopie  extras Monitorul Oficial al României, partea a IV-A,  nr.4621/5.XI.2019, Procesul–Verbal al şedinţei  Adunării generale  Ordinare a Acţionarilor  LOTUSA SA  din data de 09.12.2020, Hotărârea nr.1, nr.2, Act Constitutiv  al L SA actualizat la 06.06.2019, extras portalul instanţelor,  Hotărârile Adunării Generale  Extraordinare  a Acţionarilor  LOTUS  SA  întrunită la 09.09.2019,  cerere retragere  înregistrată  sub nr.13690/07.10.23019 a numitului F A, cerere retragere  înregistrată  sub nr. 13687/07.10.2019 a numitei T Z, cerere retragere  înregistrată sub nr.13694/07.10.2019  , cerere retragere înregistrată sub nr.13693/07.10.2020 a,cerere retragere înregistrată sub nr.13688/07.10.2019  , cerere retragere înregistrată sub nr. 13611/07.10.2019,cerere retragere înregistrată sub nr.13692/07.10.2019, cerere  și declarație de retragere a numiților , lista acţionarilor din  11.11.2019, Deciziile  Consiliului de Administraţie  al L SA din 07.10.2019. 

La data de 16.06.2020,  reclamantul C  O, a depus la dosar prin  serviciul email al Secţiei a II-a Civilă, note scrise prin care solicită instanței respingerea tuturor motivelor invocate  de pârâtă  prin întâmpinare  şi toate apărările  invocate  pe fondul cauzei ( filele 149-154).

 Notele scrise au fost însoţite de următoarele înscrisuri, în fotocopie:decizia nr.994/12.12.2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr.... şi încheierea din 28.11.2019 , tabelul cu acţionarii care au primit acţiunile -iulie 2004.

În motivarea notelor scrise, reclamantul a  arătat în  primul rând că Adunarea Generală Extraordinară  din 09.09.2019, a fost anulată prin sentinţa civilă nr. 60/02.06.2020, pronunţată în dosarul nr. ....

A invocat încălcarea condițiilor de cvorum prin raportare la o structura a acționariatului nelegală. Efectul pozitiv al autorității de lucru judecat  şi cu  privire la legalitatea modificării structurii acționariatului S.C. L SA . si a Registrului Refăcut de Consiliul de Administrație condus prin B C si prin raportare la dosarul ....

S-a învederat că modificarea numărului de acțiuni al acționarilor si al intervenientului  în Registrul refăcut este nelegala, așa cum arata si Decizia nr. 858/18.11.2019 a Curții de Apel Timișoara in dosar nr. Dosar nr. .... — cauza având ca obiect obligație de a face — revendicare. In dosarul mai sus menționat s-a dispus efectuarea unei expertize, expertiza ale cărei constatări nu au fost confirmate in speța si asupra căreia instanța de apel nu s-a pronunțat:,,Pe de altă parte, instanța se va limita la a lua act de tranzacția părţilor  doar în ceea ce privește convenția intervenită între părţi de a stinge litigiul, persoanele fizice și Societatea L SA . deoarece asupra modificării unor acte societare: în raport de concluziile expertizei efectuate în cauză, în apel, expertiză asupra căreia instanța de apel nu s-a pronunțat, iar constatările din raportul de expertiză nu au fost confirmate în speță, înțelegerea unor părţi din litigiu cu privire la acest aspect. nu poate aduce nicio vătămare asupra drepturilor existente ale pârâtului C O

Cu alte cuvinte, nu se poate dispune modificarea unui drept aparținând altei persoane printr-o convenție care nu îi poate fi opozabilă acesteia, în speță C O, iar hotărârea judecătorească nu poate fi utilizată în scopul confirmării unei situații juridice asupra cărora părțile semnatare nu pot dispune în mod unilateral Ca urmare, dispozițiile deciziei se vor limita la a se consfinți tranzacția în ceea ce privește convenția părților semnatare de a se stinge litigiul pendinte. ”

S-a învederat că după cum se poate observa instanța s-a limitat la a lua act de tranzacția parților semnatare, tranzacția nefiindu-i opozabilă intervenientului şi a făcut mențiunea expresă ca aceste tranzacții intervenite intre reclamanți si S.C. L SA nu pot aduce nici o vătămare asupra drepturilor existente ale intervenientului, iar hotărârea judecătorească nu poate fi utilizata in scopul de a modifica actele societare (in speța Registrul Acționarilor) sau confirmării unei situații juridice asupra cărora părţile nu poate fi utilizată în scopul confirmării unei situații juridice asupra cărora părțile semnatare nu pot dispune în mod unilateral.

S-a apreciat că, prin urmare concluziile raportului de expertiza nu au fost confirmate in speța iar raportul de expertiza nu a fost omologat prin Decizia 858/18.11.2019 a Curţii  de Apel Timișoara, astfel ca nu se poate modifica numarul de acțiuni al acționarilor si al intervenientului.

Că, în prezent există numeroase versiuni ale registrului acționarilor L S.A.  întrucât consiliul de administrație condus prin președinte dna. ..a modificat în mod sistematic arbitrar si abuziv conținutul acestui document în funcție de interesele personale si cu încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului si al altor acționari.

S-a învederat că o simpla analiză comparativă a oricare 2 registre, din numeroarele versiuni, reflectă o serie de discrepanțe imposibil de justificat, spre exemplu — unul din registrele refăcute de către aceştia conform Deciziei CA din 12.10.2018, datat anterior din punct de vedere cronologic indică mult mai puține acțiuni in proprietatea acționarilor (majoritatea deținând zero acțiuni si un număr semnificativ de acțiuni în proprietatea înseși a Societății — 188.817) față de registrul ulterior cronologic unde Societatea nici nu figurează ca deținând acțiuni.

 A invocat legalitatea Registrului Actionarilor din 05.02.2018.

S-a învederat că, registrul acționarilor din 05.02.2018, registru care prezintă structura reala a acționariatului şi în care el  este  înscris cu numarul corect de actiuni.

Că , registrul din 05.02.2018 poartă stampilă societății, valabilă, stampilă care apare pe toate documentele depuse de către Societatea L SA si la ORC Gorj si la toate organele competente de-a lungul anilor, stampila a cărei amprenta fostul director al M O F si fostul CA condus prin B C, la preluarea conducerii L S.A. în 2018, au schimbat-o.

De asemenea, s-a arătat că în procesele verbale ale Consiliului de Administrație, de-a lungul anilor exista decizii date de către Consiliul de administrație în funcție la acea vreme cu privire la persoana care tine acest Registru al acționarilor. S-a apreciat că, acest Registru nu este singurul care demonstrează structura acționariatului reala, s-a anexat în dovedire copii ale altor Registre ale Acționarilor, din ani diferiți, extrase din dosare penale de la Parchet, ce poarta stampila Parchetului în dovedirea faptului ca sunt reale si sunt extrase din dosarele de la Parchet.

Mai mult de atât, s-a arătat ca acțiunile S.C. L S.A. sunt deținute de către acționari în forma materiala înca din anul 2004 — s-a ataşat în dovedire Registrul acțiunilor si acționarilor, cu seriile deținute de către  acestea, preluate sub semnătura de carte fiecare dintre noi.

S-a solicitat instanței admiterea probei cu înscrisuri prin prezentarea cu aceste acțiuni în forma materială în sala de judecata în dovedirea numărului și seriilor pe care le detine.

Că, acest registru conține si seriile predate în anul 2004, doamnei M A, autoarea domnului I I, fapt ce poate duce cu ușurința la dovedirea faptului că domnul I I, deține 5 din seriile acesteia, urmare a transmiterii dreptului de proprietate asupra lor, în urma vânzării lor către acesta. Prin urmare, s-a solicitat respingerea motivelor invocate de pârâta cu privire la aceste aspecte si la toate aspectele invocate prin întampinare.

La data de 01.07.2020 au fost depuse  de  pârâta L SA, note scrise,prin care  s-a  solicitat respingerea cererii privind constatarea nulității absolute a hotărârii AG  din 09.12.2019 ca fiind neîntemeiată,cu cheltuieli de judecată,având în vedere următoarele argumente:

S-a învederat că, Hotărârea AG  din 09.12.2019 este perfect legală, fiind îndeplinite toate condițiile de legalitate și validitate prevăzute atât de lege cât și de actul constitutiv.

Chestiunea esențială asupra căreia înțelegem să aducem lămuriri suplimentare vizează structura acționariatului la data de referință11.11.2019, stabilită pentru AG  din 09.12.2019.

Că ,în primul rând,  îşi menține poziția manifestată pe tot parcursul judecății în sensul inadmisibilității cercetării legalității registrului acționarilor la data de referință, față de limitele învestirii instanței conform art. 22 alin. 6 NCPC în cadrul acțiunii în anulare a hotărârii AG  din 09.12.2019, întemeiată pe art. 132 din Legea nr. 31/1990.

Registrul acționarilor este un act juridic unilateral distinct de hotărârile AGA, iar analiza legalității acestuia excede limitelor învestirii instanței atât în raport de art. 22 alin. 6 NCPC, cât și de art. 132 din Legea nr. 31/1990.

S-a învederat că Registrul acționarilor ținut de L SA . în conformitate cu prevederile art. 177 și art. 123 din Legea nr. 31/1990 și actualizat în conformitate cu prevederile art. 2 din HG nr. 885/1995 este singurul registru valabil care reflectă realitatea structurii acționariatului atât în ceea ce privește acționarii, cât și numărul de acțiuni deținut de fiecare dintre aceștia la data de referință.

Prin întâmpinare, pârâta a arătat că a invocat și citat numeroase soluții jurisprudențiale prin care s-a decis constant că, în cadrul unei acțiuni întemeiate pe art. 132 din Legea nr. 31/1990, nu pot fi invocate aspecte privind legalitatea registrului acționarilor.

Astfel, în cadrul acțiunii în anulare, instanța are obligația de a verifica îndeplinirea/neîndeplinirea condițiilor de cvorum și majoritate prin raportare la registrul acționarilor deținut de societate prin grija Consiliului de Administrație, conform art. 177 și art. 123 din Legea nr. 31/1990, neputându-și astfel extinde controlul judecătoresc și asupra cercetării legalității registrului acționarilor, reclamantul având la dispoziție alte căi procesuale pentru contestarea acestuia.

2. În al doilea rând, pârâta a arătat că nu există absolut nicio neconcordanță între numărul de acțiuni menționat în registrul acționarilor la data de referință 11.11.2019 și numărul de acțiuni ce formează capitalul social L S.A., respectiv 269.508 acțiuni.

S-a arătat că, în evidențele oficiului registrului comerțului figurează numărul total al acțiunilor care formează capitalul L S.A., respectiv 269.508 acțiuni, acesta cuprinzând atât acțiunile cu drept de vot, cât și acțiunile fără drept de vot.

Că, așa cum rezultă și din registrul acționarilor la data de referință stabilită pentru AG  din 09.12.2019, respectiv 11.11.2019, numărul total al acțiunilor cu drept de vot deținute de toți acționarii, respectiv 80.691 acțiuni, adunat cu numărul acțiunilor deținute de societate (fără drept de vot), este egal cu 269.508 acțiuni, așa cum figurează înscris în registrul comerțului.

Conform art. 123. alin. 3 din Legea nr. 31/1990, „acționarii îndreptățiți (...) să exercite orice drepturi sunt cei înscriși în evidențele societății (...) corespunzătoare datei de referință”.

Conform art. 177 din Legea nr. 31/1990, registrul acționarilor cuprinde datele de identificare ale acționarilor cu acțiuni nominative, precum și vărsămintele făcute în contul acțiunilor.

Prin urmare, rezultă evident că registrul acționarilor întocmit de Consiliul de administrație la data de referință nu cuprinde decât acționarii care dețin acțiuni nominative integral vărsate.

S-a arătat că, capitalul social compus din 269.508 acțiuni cuprinde 80.691 acțiuni cu drept de vot și 188.817 acțiuni fără drept de vot. Întrucât cele 188.817 acțiuni sunt ale societății, acestea nu sunt incluse în registrul acționarilor emis la data de referință, deoarece aceste acțiuni nu aparțin unor acționari și deci nu generează drepturi în favoarea unor acționari.

Conform art. 101 din Legea nr. 31/1990, „orice acțiune plătită dă dreptul la un vot în adunarea generală”. Prin urmare, numai acțiunile subscrise și vărsate au dreptul de vot. În acest context, este evident că atât cvorumul, cât și majoritatea trebuie raportate la numărul acțiunilor vărsate, nu la totalul acțiunilor emise de societate.

Conform art. 112 și art.115 din Legea nr. 31/1990, pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinare/extraordinare, este necesară prezența ACȚIONARILOR care să dețină o anumită câtime DIN NUMĂRUL TOTAL DE DREPTURI DE VOT.

În aceste condiții, s-a apreciat că este evident că cvorumul s-a calculat prin raportare la numărul total al acțiunilor cu drept de vot deținute de toți acționarii, respectiv 80.691 acțiuni, conform registrului acționarilor la data de referință

3. În al treilea rând, s-a învederat că cele 188.817 acțiuni fără drept care au fost dobândite de societate se împart în două categorii:

1. acțiunile care au fost depuse la societate de acționarii care s-au retras din societate în anul 2009, în condițiile art. 134 alin. 4 din Legea nr. 31/1990.

Că, aceste acțiuni reprezintă atât acțiunile care au aparținut acționarilor care s-au retras în anul 2009 și care nu au fost încă anulate de societate prin hotărâre AG , cât și acțiunile care au fost depuse de acționarii care s-au retras în octombrie 2019, luându-se act de aceste cereri de retragere prin Decizia C.A. din 07.10.2019.

2. acțiuni care au fost subscrise fără a fi însă și vărsate, iar acțiunile nevărsate nu pot conduce la dobândirea dreptului de proprietate sau a dreptului de vot, acestea aparținând societății.

S-a mai învederat că, Societatea L SA . s-a privatizat prin metoda MEBO, acțiunile societății putând fi dobândite doar de către salariații sau foștii salariați ori membrii organelor de conducere, care erau și membri ai Asociației salariaților Pas Prosper.

Conform art. 1 și art. 2 din Legea nr. 77/1994, „Pentru dobândirea de acțiuni ale societăților care se privatizează potrivit Legii 58/1991, salariații și membrii conducerii acestor societăți comerciale se pot constitui în asociații, potrivit prezentei legi. Asociația este o persoană juridică constituită de persoanele prevăzute la art. 3, în scopul de a dobândi și de a folosi în condițiile legii, în numele și pentru aceste persoane, acțiuni ale societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în vederea privatizării acestora în condițiile legii”.

Conform art. 3 din Legea nr. 77/1994, „Pot face parte dintr-o asociație, după caz:

a) salariații societății comerciale, cu contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată;

 b) salariații societății comerciale cu contract individual de muncă încheiat pe durată determinată, cu program de lucru normal sau de cel puțin o jumătate de normă;

c) foștii salariați și pensionari care au avut ultimul loc de muncă la respectiva societate comercială;

d) membrii consiliului de administrație și/sau managerii societății comerciale”.

S-a mai arătat că, în acest sens, prin Hotărârea nr. 8/23.11.1994 a Adunării Generale a Asociaților L S.A., s-a aprobat constituirea Asociației PP în conformitate cu Legea nr. 77/1994, în scopul dobândirii de acțiuni în cadrul procesului de privatizare.

S-a mai arătat că, la data de 30.01.1995, între Asociația P P și F.P.S. s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 19/1995 prin care Asociația a dobândit un număr de 168.651 acțiuni, reprezentând 70% din capitalul social al L S.A., în schimbul prețului de 2.950.000.000 ROL.

Că, la data de 06.02.1995, între Asociația P P și F.P.P. V Oltenia s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 19/1995, având ca obiect transmiterea către Asociație a unui număr de 74.016 acțiuni, reprezentând 30% din capitalul social al L S.A.

Contractul de societate și statutul L SA . – societate pe acțiuni cu capital privat – au fost autentificate la data de 02.03.1995.

S-a mai învederat că, prin sentința civilă nr. 268/16.03.1995, Tribunalul Gorj a admis cererea privind autorizarea funcționării L S.A., prin transformarea societății din societate cu capital integral de stat în societate pe acțiuni cu capital privat.

La data de 28.11.2005, Judecătoria Târgu Jiu a admis cererea lichidatorului judiciar al Asociației P P și a dispus radierea acesteia, toate acțiunile deținute de către Asociație fiind distribuite către acționari.

Conform art. 29 pct. 1 și pct. 2 din Legea nr. 77/1994 dobândirea acțiunilor conform acestei legi se poate face fie în numele membrilor asociației, dacă aceștia achită acțiunile individual prin plata în numerar sau prin depunerea certificatelor de proprietate, fie în numele asociației PAS.

Din interpretarea per a contrario a art. 31 din Legea nr. 77/1994, rezultă că acțiunile dobândite conform art. 29 pct. 1 din Legea nr. 77.1994 (adică prin plata în numerar de membrii asociației sau prin depunerea certificatelor individuale de proprietate) se distribuie deîndată membrilor, care devin acționarii societății privatizate, corespunzător numărului de acțiuni achitate.

S-a învederat că, Consiliul de administrație al L S.A. care a  preluat conducerea societății în fapt în iunie 2018, a constatat că o parte semnificativă a acțiunilor subscrise la L SA . nu au fost achitate la momentul subscrierii, conform art. 29 alin. pct. 1 din Legea nr. 77/1994, ci prin dividendele încasate corespunzătoare acțiunilor subscrise și neplătite.

Or, acțiunile subscrise și neachitate nu pot conduce la dobândirea dreptului de proprietate și nici nu dau dreptul de vot.

4. În al patrulea rând, s-a arătat că  în scopul înlăturării neregulilor săvârșite de fostul consiliu de administrație al societății, noul Consiliu de Administrație a actualizat  Registrul acționarilor L SA . conform tuturor dispozițiilor legale aplicabile.

A. Pârâta a arătat că în perioada 1995 (momentul privatizării) – 2003 societatea nu deținea registru al acționarilor, neexistând absolut nicio situație cu privire la acționarii și acțiunile deținute în cadrul societății.

Acest lucru rezultă expres chiar dintr-o adresă depusă de L SA . prin C  O în dosarul nr. ....  prin care se învederează instanței, la solicitarea acesteia că: „Menționăm faptul că societatea nu mai deține situația acțiunilor și acționarilor anterior anului 2003, iar după aprobarea divizării societății în anul 2009 a fost efectuată ultima actualizare a registrului acționarilor”.

Așadar, această adresă reprezintă o recunoaștere expresă din partea societății că aceasta nu deține registrul acționarilor în perioada 1995-2003, lucru care încalcă grav dispozițiile imperative prevăzute de art. 73 și art. 98 din Legea nr. 31/1990, foștii membri ai Consiliului de Administrație, respectiv C  N, B O și P A fiind direct răspunzători pentru neîndeplinirea acestei obligații legale.

B. Că,registrul acționarilor întocmit ulterior anului 2009 cuprinde nelegalităţi rezultate din neconcordanţa între numărul de acţiuni subscrise şi numărul de acţiuni plătite, nelegalități de natură a conduce la modificarea structurii acţionariatului şi a numărului de acţiuni deţinute de o parte dintre acţionarii societăţii.

În aceste condiții, fostul Consiliul de Administraţie L SA ., compus din C  N, B O şi P A, care a deţinut conducerea societăţii în drept până la data de 31.08.2016 și în fapt până la data de 15.06.2018, avea obligația actualizării acestuia, în conformitate cu dispozițiile art. 73 din Legea nr. 31/1990, în cazul contrar acestuia revenindu-i direct răspunderea pentru corecta și exacta ținere a registrului acționarilor.

S-a apreciat că, nerespectarea obligației administratorilor de a ține corect registrul acționarilor ar fi condus și la aplicarea unor sancțiuni civile în baza dispozițiilor art. 73 din Legea nr. 31/1990 potrivit cărora: „Administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru: e) existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere”, precum și la aplicarea unor sancțiuni penale conform art. 271 lit. a) din Legea nr. 31/1990, care prevăd că „se pedepsește cu închisoare (...) administratorul (...) care prezintă, cu rea-credință, în prospectele, rapoartele și comunicările adresate publicului, date neadevărate asupra constituirii societății ori asupra condițiilor economice sau juridice ale acesteia ori ascunde, cu rea-credință, în tot sau în parte, asemenea date”,

5. În al cincilea rând, s-a arătat că Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor L SA s-a întrunit la a doua convocare, cu acționari prezenți ce deţin 52.532 acţiuni cu drept de vot și acționari reprezentați ce dețin 4.390 acțiuni cu drept de vot, din totalul de 80.691 acţiuni cu drept de vot, respectiv 70,54% prezenţă din capitalul social total cu drept de vot, în conformitate cu prevederile actului constitutiv.

Conform art. 17 alin. 1 din actul constitutiv potrivit cărora „(1) Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară la prima convocare prezența acționarilor care să dețină cel puțin 75% DIN NUMĂRUL TOTAL DE DREPTURI DE VOT, iar la convocările ulterioare, prezența acționarilor reprezentând cel puțin 51% din NUMĂRUL TOTAL DE DREPTURI DE VOT”.

Potrivit acestor prevederi ale actului constitutiv al L SA ., cvorumul cerut la a doua convocare este de 51% din numărul total de drepturi de drepturi de vot, condiție care este îndeplinită în cauză, având în vedere că la a doua convocare stabilită pentru data de 09.12.2019, au fost prezenți/reprezentați acționari reprezentând 70,54% din capitalul social total cu drept de vot.

S-a învederat că, Hotărârile au fost adoptate cu majoritatea voturilor acționarilor prezenți/reprezentanți în AG , așa cum rezultă din procesul-verbal al adunării generale extraordinare din data de 09.12.2019.

Prin urmare, hotărârile din 09.12.2019 sunt adoptate cu îndeplinirea condițiilor de cvorum și majoritate prevăzute de actul constitutiv al L SA .

Pentru toate aceste aspecte, având în vedere și celelalte argumente invocate pe larg prin întâmpinare, s-a solicitat respingerea cererii privind constatarea nulității absolute ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

Întâmpinarea a fost însoţită de următoarele înscrisuri în fotocopie: extras Monitorul Oficial al României, partea a IV-A,  nr.4621/5.XI.2019, Procesul–Verbal al şedinţei  Adunării generale  Ordinare a Acţionarilor  L SA  din data de 09.12.2020, Hotărârea nr.1, nr.2, Act Constitutiv  al L SA actualizat la 06.06.2019, extras portalul instanţelor,  Hotărârile Adunării Generale  Extraordinare  a Ar  L  SA  întrunită la 09.09.2019,  cerere retragere  înregistrată  sub nr.13690/07.10.23019, cerere retragere înregistrată  sub nr.13687/07.10.2019 a numitei  , cerere retragere înregistrată  sub nr. 13694/07.10.2019  a numitei  ,  cerere retragere înregistrată  sub nr.13693/07.10.2020 a numitei,cerere retragere înregistrată sub nr.13688/07.10.2019  a numitului , cerere retragere  înregistrată  sub nr. 13611/07.10.2019 a numitei, cerere retragere înregistrată sub nr.13692/07.10.2019 a numitei, cerere  și declarație de retragere a numiților , lista acționarilor din  11.11.2019, Deciziile  Consiliului de Administrație  al L SA  din 07.10.2019. 

Tribunalul, analizând susținerile părților, prin prisma  înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, constată următoarele:

Ca stare de fapt  , instanța reține că instanța a fost investită cu o acțiune formulată de  reclamantul C O prin care  a solicitat  constatarea nulității absolute a hotărârii AG  L din 09.12.2019, precum şi radierea acestei hotărâri din evidenţele OR.

În cadrul acestei adunări generale extraordinare s-au adoptat următoarele hotărâri:

1. Se aprobă anularea acțiunilor dobândite de societate ca urmare a depunerii acestora de către acționarii care au formulat cerere de retragere din societate, conform art. 134 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 31/1990.

2. Se aprobă prin vot deschis împuternicirea dnei M V de a îndeplini actele și formalitățile de înregistrare în Registrul Comerțului a hotărârii adoptate de adunarea generala extraordinară a acționarilor L SA .

 Instanța reţine că  temeiul juridic al acțiunii în nulitatea Hotărârii AG  este reprezentat de  art. 132 alin.2 și 3 din Lege .31/1990 , potrivit cu care ,, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei, iar când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată.

În esență, motivele de nelegalitate invocate de reclamant au vizat  încălcarea dreptului la vot al acționarilor, neregularități referitoare la cvorum și la  listele de prezentă, în sensul că acestea  nu  cuprind toți acționarii, nerespectarea  condițiilor de majoritate  pentru adoptarea  hotărârii AG  din 09.12.2019, încălcarea art. 117 din Legea nr 31/1990 referitoare la dreptul la informare al acționarilor, cauza ilicită a hotărârii AG  din 09.12.2019, conflictul de interese în care s-ar fi aflat  o parte din acționarii ce au votat în cadrul hotărârii a cărei nulitate se solicită a fi constatată de instanță.

Tribunalul va analiza cu prioritate criticile formulate de reclamant cu privire la faptul că se impune constatarea nulității hotărârilor adoptate de AG DIN 9.12.2019 in raport că nu au fost respectate cerințele legale privind convocarea legală a acționarilor acestei societăți.

 Așa cum rezultă din dispozițiile art .117 şi următoarele  din legea 31 /1990  pentru a fii îndeplinite condițiile legale pentru adoptarea  unor hotărî care privesc  activitatea unei societăți comerciale  , fie că aceste hotărâri privesc adoptarea de către adunarea generală ordinară sau extraordinară a unor decizii date de lege in competentă acestor adunări ale societaţii , se impune respectarea cu strictețe a dispozițiilor legale care privesc convocarea tuturor  acționarilor societății in cauză pentru ca aceștia să aibă posibilitatea de a fii consultați  şi de  a vota cu  privire la deciziile ce vor fii adoptate , fiind respectate astfel drepturile acționarilor de a-şi exprima in mod efectiv poziția lor cu privire la deciziile care vizează activitatea societății .

 Așadar tribunalul apreciază că  o condiție esențială pentru a se verifica legalitatea hotărârilor adoptate de organele statutare ale societății , o reprezintă verificarea modului in care  acționarii societății au fost convocați pentru a avea posibilitatea  de a-si exprima votul cu privire la hotărârile ce urmează să fie adoptate .

Cu privire la acest aspect  instanța constată  că pârți există divergențe majore cu privire la numărul acționarilor şi acțiunilor societății L SA , intre aceștia purtindu -se mai multe litigii cu privire la acest aspect

 In consecință , date fiind  aceste divergențe  instanța  şi susțineri contrare ale pârților cu privire la numărul de acțiuni cu drept de vot in condițiile in care la dosarul cauzei au fost depuse doua exemplare diferite  ale registrului structura acționariatului  , instanța se va raporta  la numărul de acțiuni  menționate de registrul comerțului  privind societatea pârâtă  L SA pentru a verifica legalitatea convocării acționarilor cu privire la hotărârea contestată .

 In acest sens așa cum rezultă  din extrasul de informații  privind societatea in discuție  emis de  Oficiul Registrului Comerțului,  capitalul social al societății  L SA  este compus dintr-un  nr. de 269.508 de acțiuni nominative, fără a se face mențiuni  speciale referitoare la acțiuni cu drept de vot și acțiuni fără drept de vot, rezultând in mod implicit că pentru o adoptarea unei hotărâri valabile se impune convocarea tuturor acționarilor care deţin aceste acţiuni .

Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei respectiv din procesul verbal al ședinței AG din 09.12.2019 fila 67 ( data la care au fost adoptate hotaririle contestate )  pentru aceste ședințe au fost convocați un număr de  acționari deținând un total de 80691  acțiuni , iar in convocatorul de ședință  publicat in Monitorul Oficial din 5.11.2019 -fila 64  şi respectiv in procesele verbale de ședință din datele respective s-a specificat in mod expres că la dezbateri vor participa şi vor vota toți acționarii înscriși la data de 18.06.2019 in registrul acționarilor refăcut conform deciziei CA din12.10 2018.

 In raport de aceste mențiunii se constată de instanță că  susținerile reclamantului privind  neconvocarea legala acționarilor  sunt întemeiate  raportat la  împrejurarea pentru ședința adunării generale in care s-au adoptat hotărârile contestate  au fost convocați un număr de acționari deținând un total de 80 691  acțiuni , în condiţiile in care  aşa cum s-a arat mai sus in evidențele de la registrul comerțului apar menționate un număr de 269.508 de acțiuni nominative, fiind evident astfel că nu au fost convocați toți acționarii care dețineau toate acțiunile menționate al registrul comerțului.

In acest sens nu pot fii reținute apărările formulate de pârâtă in sensul că pentru adoptarea hotărârilor contestate au fost convocați doar acționarii cu drept de vot şi că dacă s-ar ține cont şi  de numărul acționarilor fără drept de vot  s-ar  fii constat că  au fost respectate cerințele de convocare  in condițiile in care  in extrasul  de la  registrul comerțului nu există mențiuni  speciale referitoare  la existenta unui număr  acțiuni cu drept de vot  și  a acțiunilor  fără drept de vot.

 Instanța reține sub acest aspect  că potrivit dispozițiilor art . 95 din legea 31/1990  pot fii emise acțiuni preferențiale fără drept de vot , care nu pot depăși o pătrime din capitalul social , însă pârâta nu a făcut dovada că  in cazul acestei societăți  s-au emis astfel de acțiuni  cu caracter special care exclud dreptul la vot .

 In acelasi sens instanța are in vedere  faptul că pârâta nu a făcut dovada că in cazul societății s-ar fii procedat ulterior  la o operațiune de convertire a acțiunilor cu drept de vot in acțiuni făra drept de vot in conformitate cu dispozițiile art . 95 al 5 din legea 31/1990 potrivit cu care ,, acțiunile preferențiale şi acțiunile ordinare vor putea fii convertite dintr-o categorie in alata prin hotărâre a adunării generale extraordinare  a acționarilor ,,  in condițiile in care nu  a prezentat instanței o astfel de hotărâre a adunării extraordinare care sa fii fost  operată in registrul comerțului şi care să faca dovada celor susținută de pârâtă .

In consecință  apărarea pârâtei in acest sens pentru a susține respectarea condițiilor de convocare a tuturor acționarilor  nu poate fii primită  de instanță  .

Nu poate fii reținută nici susținerea pârâtei că au fost convocați un număr mai mic de acționari  decât cei menționați in registrul comerțului pe considerentul că o parte din acești acționari au formulat cereri de  retragere din societate şi astfel societatea pârâta dobândise anterior proprietatea acestor acțiuni in condițiile in care  convocarea  adunării generale extraordinare avea ca obiect tocmai anularea acțiunilor dobândite de societate ca urmare a formulării acelor cereri de retragere.

In același  sens ,  prin întimpinare pârâta a invocat  cu privire la susținerile reclamantului privind realitatea numărului  total de acțiuni faptul că, din capitalul social compus din 269.508 acțiuni  un număr de 80.691 acțiuni  sunt cu drept de vot și  un număr  de 188.817 acțiuni fără drept de vot, intrucât cele 188.817 acțiuni sunt ale societății, şi astfel acestea nu sunt incluse în registrul acționarilor emis la data de referință, deoarece aceste acțiuni nu aparțin unor acționari și deci nu generează drepturi în favoarea unor acționari.

Instanța apreciază că nu poate fii primită nici această susținere a pârâtei prin raportare la dispozițiile prevăzute de art 103 ind 1 din legea 31/1990 şi la dispozițiile art. 104 din aceeași lege care reglementează in mod imperativ condițiile in care o societate pe acțiuni poate sa dobândească propriile acțiuni .

Or , in acest sens instanța constată că pârâta nu a făcut dovada dobândirii anterioare a acțiunilor proprii cu respectarea condițiilor imperative prevăzute de art 103  ind 1 din legea 31/1990  care prevăd autorizarea dobândirii acțiunilor de către adunarea generală  extraordinară  şi interdicția  ca valoarea acestor acțiuni astfel dobândite  să nu depășească  pragul de  10 % din capitalul social subscris şi nici faptul că ar fii fost in situația de a nu se aplica aceste interdicții in cazurile prevăzute de art. 104  din legea 31/1990.

 Tribunalul constată că , in acest sens , pârâta a făcut doar simple afirmații neprobate cu privire la modul in care societatea ar fii dobândit propriile acțiuni , fără a face dovada efectivă a efectuării acestor operațiuni in conformitate cu dispozițiile mai sus arătate.

De asemenea instanța  apreciază că şi motivele reclamantului privind neconvocarea legală a acționarilor prin  prisma puterii de lucru judecat derivată din considerentele deciziei nr 994 /12.12.2019  pronunțată de Curtea De Apel Craiova  in dosarul nr ... sunt întemeiate  pentru următoarele considerente  :

Astfel prin  decizia mai sus citată instanța  a soluționat  cu caracter definitiv o dispută ivită între C  O, în calitate de acționar, și Societatea L SA respectiv aceleași părți ca și în prezentul dosar,  prin care  s-au supus analizei instanței  argumentele de natura celor invocate in prezenta acțiune , referitoare la nelegalitatea convocării și a ținerii ședinței, precum și la încălcarea condițiilor de cvorum și vot prin raportare la mențiuni efectuate în registrul acționarilor, registru care a fost refăcut de către Consiliul de Administrație , instanța statuând că refacerea acestui registru a fost făcută cu  încălcarea prevederilor legale imperative.

 Astfel prin considerentele acestei decizii  instanța a reținut că  : „Consiliul de Administrație este răspunzător de actualizarea registrului acționarilor în raport de modificările intervenite în deținerea proprietății asupra acțiunilor, dar nu este îndreptățit, potrivit legii, să decidă asupra transmisiunii de acțiuni, să modifice structura capitalului social și nici să modifice actele constitutive ale societății. În speță, modificarea operată în registrul acționarilor ca urmare a deciziei consiliului de administrație din data de 12.10.2018 este nelegală, pentru că nu a vizat o actualizare a situației capitalului și acțiunilor în raport de transmiterea acțiunilor în conformitate cu  prevederile art. 98 din Legea n. 31/1990, ci o reconfigurare a structurii capitalului social cu consecința modificării actelor constitutive. Modificarea actelor constitutive intră în mod exclusiv în atribuțiile adunării generale a acționarilor, conform prevederilor art. 113 lit. m din Legea nr. 31/1990 și este supusă regimului de publicitate prevăzut de lege. Or, în speță se constată că și la data de 29.10.2019 L SA figurează în registrul comerțului cu un capital de 673.770 lei și cu un număr de 269.508 acțiuni nominative în valoare de 2,5 lei fiecare conform certificatului constatator. Consiliul de administrație a dispus în mod nelegal repartizarea unor acțiuni dobândite ca urmare a programului de privatizare în masă deși, conform dispozițiilor art. 29-31 din Legea nr. 77/1994 (la care s-a făcut trimitere în decizia din 12.10.2018) asociația dobânditoare a acțiunilor prin contractele de vânzare cumpărare (în speță nr. 19/ 30.01.1995 și nr. 164/ 06.02.1995) încheiate cu FPS avea dreptul să distribuie acțiunile către membri săi, în caz de neachitare a acțiunilor, atribuțiile referitoare la redistribuire aparținând adunării generale a Asociației PAS Prosper și nicidecum consiliului de administrație al societății comerciale. În concluzie, reținându-se data de referință la 10.12.2018 prin raportare la o structură a acționariatului modificată în mod nelegal și prin stabilirea numărului total de 96.078 acțiuni cu drept de vot, contrar actelor constitutive ale societății, se constată nelegalitatea convocării și nelegalitatea stabilirii cvorumului …”.

Așadar prin decizia mai sus citată a fost constat cu putere de lucru judecat faptul că  refacerea registrului acționarilor  ca urmare a deciziei consiliului de administrație din data de 12.10.2018 este nelegală .

 Or instanţa de faţă constată că potrivit convocatorului publicat in Monitorul Oficial  şi respectiv proceselor verbale de ședință  s-a specificat in mod expres că la dezbateri vor participa şi vor vota toți acționarii înscriși la data de 18.06.2019 in registrul acționarilor refăcut conform deciziei CA din 12.10 2018.

In consecință instanța constată că si din această perspectivă au fost încălcate cerințele legale de convocare a acționarilor L SA ,  in condițiile in care  pentru  ședința in care au fost adoptate hotărârile contestate au fost convocați acționarii menționați intr -un registru refăcut de  consiliul de administrație din  data de 12.10.2018 şi asupra căruia s-a statuat cu putere de lucru judecat  că este nelegal întocmit .

Pentru considerentele expuse mai sus  având in vedere că  nelegalitatea convocării acționarilor și a stabilirii cvorumului constituie  motive de nulitate absolută a hotărârilor  astfel adoptate instanța apreciază că nu se mai impune si analizarea şi a celorlalte motive invocate de reclamant  .

In consecință  instanța va admite acțiunea formulată de  reclamantul  C  O şi va constată  nulitatea  absolută a hotărârilor AG L  din  09.12.2019.

De asemenea ,in raport de dispozițiile art 132 al 10 din LSC , având în vedere soluția adoptată  asupra capătului principal de cerere- privind constatarea nulității absolute a hotărârilor AG L  din  09.12.2019 , instanța va admite și capătul accesoriu referitor la radierea  acestei hotărâri din evidențele OR la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri .

În ceea ce privește cererea referitoare la anularea actelor subsecvente emise în baza acestei hotărâri, instanța  apreciază că se impune respingerea acestui capăt de cerere in condițiile in care reclamantul nu  a făcut dovada faptului că, după adoptarea hotărârii AG  L din 09.12.2019 , au fost încheiate acte subsecvente in baza acestei hotărâri iar acesta nu a  indicat în concret actele a căror nulitate se solicită.

Constatând culpa procesuală a pârâtei  L SA  ,  instanța  în temeiul art. 453 c.proc.civ. va obliga  societatea pârâtă  să plătească reclamantului C  O  suma de 120 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa timbru .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul  C  O, în contradictoriu cu pârâta L SA cu sediul social în şi intimata O R GORJ, cu sediul în municipiul

Constată  nulitatea  absolută a hotărârilor AG L S.A din data de 09.12.2019.

 Dispune radierea acestor  hotărâri din evidentele OR la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri .

Respinge  capătul de cerere privind anularea actelor subsecvente  emise în baza acestei hotărâri  .

Obligă societatea pârâtă să plătească reclamantului C  O  suma de 120 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

 Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părţilor prin intermediul grefei instanței, azi 30.06.2020.

Preşedinte,

Grefier,

Red/ th . 29 Iulie 2020/5 ex