Litigiu privind funcţionarii publici (Legea nr. 188/1999)

Titlu: litigiu privind funcţionarii publici (Legea nr. 188/1999).

Domeniul asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa nr. 99/2020

Şedinţa publică de la 28 februarie 2020

Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul A, în contradictoriu cu pârâtele B şi C, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea nr. 188/1999).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantul, personal şi asistat de domnul avocat X, şi doamna consilier juridic Y pentru pârâte. 

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că s-a depus răspunsul la adresele emise la termenul de judecată din data de ..., după care,

La interpelarea instanţei, domnul avocat X, pentru reclamant, arată că a observat răspunsul depus la dosarul cauzei. 

Tot la interpelarea instanţei, reprezentanţii părţilor arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată încheiată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul pe excepţia inadmisibilităţii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei C, cât şi pe fondul cauzei.

Doamna consilier juridic Y, pentru pârâte, solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei C şi a excepţiei inadmisibilităţii, conform argumentelor expuse în susţinerea acestora.

Domnul avocat X, pentru reclamant, solicită admiterea excepţiilor a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei C şi a contestaţiei împotriva răspunsului comisiei, precizând că inadmisibilitatea vizează răspunsul comisiei de soluţionare a contestaţiei, deci nu contestaţia în sine, deci răspunsul la acea contestaţie care nu este considerat act administrativ ci numai raportul de evaluare.

Pe fondul cauzei, domnul avocat X, pentru reclamant, solicită admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulată, să se dispună anularea raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru reclamantul A.

În susţinere, arată că reclamantul a fost delegat, este adevărat în interesul serviciului, la C pe o perioadă de 60 de zile, perioadă care a fost ulterior prelungită. Aşa cum de poate observa, învederează că în intervalul ...-... acesta a fost delegat la C, astfel încât evaluarea nu putea să o realizeze decât această instituţie.

Mai arată că pentru a dovedi că este aşa a depus la dosarul cauzei raportul de evaluare care este efectuat chiar de către C, deci cel puţin perioada ... până la ... nu putea să facă obiectul evaluării de către B pentru că este evaluare făcută de către C deoarece reclamantul acolo îşi desfăşurase activitatea pe perioada delegării.

Totodată, arată că este mai puţin adevărat faptul că s-ar putea realiza o evaluare chiar şi după cele 30 de zile dacă se ia în calcul luna aprilie. Învederează că permite legislația acest lucru numai că în anul ... intrase în vigoare Legea nr. 24/2019, având de a face cu încălcarea procedurii chiar dacă s-a realizat această evaluare numai pentru intervalul de 30 de zile, presupunând prin absurd că acest raport de evaluare deşi el se referă în mod clar la o altă perioadă nu doar la 30 de zile, ultimele 30 de zile, Legea nr. 24/2019 impunea anumite proceduri care trebuiau parcurse, una dintre ele care a fost încălcată în mod flagrant ar fi aceea a aducerii la cunoştinţă a criteriilor pe baza cărora se face evaluarea. Mai mult, arată că aducerea la cunoştinţă se face sub semnătură, neexistând la dosarul cauzei şi în înscrisurile care au fost depuse niciun înscris din care să rezulte, nicio probă din care să rezulte că reclamantului A i-au fost aduse la cunoştinţă criteriile în baza cărora se va face evaluarea, astfel încât procedura a fost încălcată în mod flagrant şi atunci raportul de evaluare pe baza unor criterii care nu sunt cunoscute de către funcţionarul public apreciază că nu poate să aibă vreo valoare juridică, pentru că altfel ar avea o notă de subiectivism exagerat, întrucât nu cunoaşte criterii obiective pe baza cărora i se face evaluarea ca funcţionar.

Faţă de aceste considerente, apreciază că şi dacă s-ar avea în vedere numai o perioadă scurtă de 30 de zile a acestui raport de evaluare, care să exceadă evaluării care a fost efectuată de către C, măcar pentru acea perioadă de 30 de zile dacă ar fi să fie luată în considerare de către instanţă, atunci instanţa trebuie să aibă în vedere că au fost încălcate procedurile prevăzute de Legea nr. 24/2019 şi raportul de evaluare trebuie să fie anulat.

De asemenea, solicită obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat, potrivit chitanţei ataşate împuternicirii avocaţiale.

Doamna consilier juridic Y, pentru pârâte, pune concluzii de respingere a acțiunii, cu consecința actelor contestate, făcând referire la motivele ce au fost expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei. Cu privire la solicitarea reclamantului privind cheltuielile de judecată, solicită instanţei să aibă în vedere dispoziţiile art. 451 Cod procedură civilă privind cenzurarea onorariului în funcție de complexitate şi activitatea depusă.

Tribunalul reţine cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de ..., sub nr. ..., reclamantul A a chemat în judecată pârâtele B şi C, în temeiul art. 6212 alin. 5 din Legea nr. 24/2019, formulând contestaţie împotriva Raportului de Evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie cls. I, vizându-l pentru perioada ...-..., cât şi împotriva răspunsului Comisiei de soluţionare a contestațiilor din cadrul C prin care a fost respinsă contestaţia sa, contestaţie prin care a solicitat anularea acestor acte pentru nelegalitate, precum şi obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu acest proces, în temeiul art. 453 C.proc.civ.

La motivarea în fapt, reclamantul a arătat că la data de ... deţinea funcţia publică de execuţie de consilier clasa I, gradul profesional superior, gradaţia 5 la Serviciul inspecţie fiscală ...-Administraţia pentru contribuabili mijlocii constituită la nivelul regiunii C.

Începând cu data de ..., prin Decizia nr. ... din ... a C a fost delegat pentru o perioadă de 60 de zile calendaristice la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ...-B.

Ulterior, prin Decizia nr. ... a C s-a prelungit delegarea anterioară cu încă 60 de zile.

Aşadar, delegarea a operat în perioada ....

Potrivit art. 88 din Legea nr. 188/1999, delegarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care este încadrat funcționarul public.

Faţă de situaţia expusă, reclamantul a apreciat că evaluarea sa pentru perioada ...-... s-a făcut cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale şi de către o autoritate necompetentă, fapt ce duce la imposibilitatea refacerii raportului de evaluare.

Astfel, atât instituţia care a efectuat evaluarea prin raportul contestat, cât şi comisia de soluţionare a contestaţiilor trebuia să observe că pe perioada evaluată a deţinut funcţia publică în cadrul C şi nu în cadrul B.

Pe de altă parte, la data evaluării efectuată de B erau în vigoare dispoziţiile Legii nr. 24/2019 ce intrase în vigoare la data de ... care impunea anumite reguli privind evaluarea funcţionarilor publici, reguli ignorate în mod vădit de către intimate.

Astfel, reclamantul a precizat că primul aspect de nelegalitate pe care îl invocă vizează necompetenţa organului care a efectuat evaluarea, deoarece, pe perioada evaluată, nu a avut raporturi de serviciu cu B. Mai mult, B avea posibilitatea să ceară informaţii la C şi atunci ar fi aflat că această din urmă instituţie a realizat o evaluare a sa printr-un raport pe care l-a anexat pentru perioada ...-....

Totodată, reclamantul a mai arătat că numai din acest ultim raport este evident că cel contestat în prezent nu face decât dovada hărţuirii sale de către instituţia în care lucrează la momentul promovării acţiunii. Mai mult, prin raportare la Raportul de Evaluare întocmit de C, comisia de soluţionare a contestaţiilor trebuia să adopte o altă soluţie.

Cum perioada în care B a vizat o perioadă în care era delegat de la C, reclamantul a considerat că dacă se lectura printr-o singură citire Legea nr. 24/2019 se observa la art. 626 că evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se realizează pentru un an calendaristic, în perioada cuprinsă între 1 şi 31 ianuarie a anului următor perioadei evaluate, pentru toţi funcţionarii publici care au desfăşurat efectiv activitate minimum 6 luni în anul calendaristic pentru care se realizează evaluarea.

Astfel, s-a apreciat că intimatele ar putea invoca faptul că a lecturat legea printre rânduri, deoarece, în alineatul 2 al aceluiaşi articol se menţionează şi excepţiile la această regulă şi acest alineat se referă la modificarea raportului de serviciu, ipoteză care ar putea fi acceptată dacă legiuitorul nu ar fi reglementat şi modificarea raportului de serviciu prin delegare în mod expres în art. 626 alin. 4 din actul normativ citat, care prevede în mod expres: evaluarea parţială a funcţionarilor publici nu este necesară în cazul în care raportul de serviciu al funcţionarului public se modifică prin delegare.

Aşadar, din perspectiva textelor de lege citate, în vigoare la data evaluării este evident că organul necompetent a efectua evaluarea a şi încălcat în mod flagrant procedura de evaluare.

În continuare, chiar dacă B ar fi fost organ competent să realizeze evaluare, reclamantul a considerat că trebuia să observe şi dispoziţiile art. 627 din Legea nr. 24/2019, potrivit cu care în toate situaţiile, obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă se aduc la cunoştinţa funcţionarului public la începutul perioadei evaluate. Din cele lecturate în raport a rezultat că începutul perioadei evaluate este ..., iar anterior acestei date, B trebuie să facă dovada că i-a adus la cunoştinţă obiectivele şi indicatorii de performanţă.

Totodată, în baza acestui articol de lege citat, alineat 1) rezultă că persoana care are calitate de evaluator stabileşte obiectivele individuale pentru funcţionarii publici, iar în alineatul 20 se arată în mod expres că obiectivele de la alineatul 1) se stabilesc în conformitate cu atribuţiile din fişa postului, apreciind că nu mai avea rost citarea în continuare a textului de lege, din moment ce în perioada ...-... nu a avut o fişă a postului la B.

Ca atare, reclamantul a apreciat că B i-a făcut o evaluare pentru o activitate pe care o desfăşura în baza unui raport de serviciu cu o altă instituţie la care avea şi o fişă a postului şi care i-a şi realizat o evaluare pentru o perioadă suprapusă cu cea a B.

Faţă de cele anterior expuse, reclamantul a considerat că nu poate fi adoptată o altă soluţie de către instanţa de judecată decât cea de anulare a celor două acte contestate şi fiind vorba despre o culpă procesuală a intimatelor se impune şi obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu acest proces.

În dovedirea prezentei cereri, a arătat că înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri, respectiv Decizia nr. ..., Decizia nr. ..., Raportul de Evaluare contestat în prezenta cauză, Raportul de evaluare pentru perioada ...-... al C şi răspunsul comisiei de soluţionare a contestaţiilor (filele ...-...).

La data de ...., prin serviciul registratură, pârâta C a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat admiterea celor două excepţii invocate ( inadmisibilităţii capătului de cerere privind anularea răspunsului Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul C, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a C), iar pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, cu privire la  excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind anularea răspunsului Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul C, a arătat că potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, „(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.” De asemenea, potrivit art. 2 al. 1 lit. c) din lege, „act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice;”

Că, art. 8 alin. 1 din lege reglementează obiectul acţiunii judiciare, după cum urmează: „(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.”

Astfel, raportat la din aceste reglementări, răspunsul la plângerea prealabilă nu reprezintă un act administrativ în sensul legii, susceptibil de a fi atacat în contencios administrativ. Legea nr. 554/2004 conferă persoanei vătămate dreptul de a ataca exclusiv actul administrativ vătămător nu şi răspunsul la plângerea prealabilă formulată împotriva acestuia.

Nu în ultimul rând, i s-a solicitat instanţei să reţină că rolul plângerii prealabile, aşa cum este reglementată de art. 7 din lege, este acela de a da posibilitatea autorităţii publice de a reveni asupra actului vătămător prin revocarea acestuia, răspunsul la această solicitare nefiind dat în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii şi deci nereprezentând un nou act administrativ.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a C, a arătat că subiectele raportului juridic se înfăţişează ca titulari de drepturi şi obligaţii. De asemenea, a mai precizat că recunoaşterea drepturilor şi instituirea obligaţiilor în seama subiectelor raportului de drept nu au loc întâmplător; drepturile recunoscute şi obligaţiile instituite se caracterizează prin unitate şi printr-un grad înalt de intercondiţionare, de unde rezultă că unitatea şi intercondiţionarea acestora sunt trăsături esenţiale ale conţinutului raportului juridic. Potrivit doctrinei şi practicii judiciare, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii, iar pe de altă parte, existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic.

De asemenea, i s-a solicitat instanţei să observe că actul a cărui anulare se solicită, respectiv Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru perioada ...-..., este emis de către B şi nu de către C, pentru ca aceasta să aibă calitatea de pârâtă în acest dosar.

Astfel, conform dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Constituţia României „persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol „condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică”.

Mai mult, din perspectiva dispoziţiilor art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, între reclamant şi pârâtul C nu s-au creat raporturi juridice, nefiind emitentă a actului enumerat anterior.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, lege organică „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public”, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol „se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept”.

 Pe fondul cauzei, pârâta a precizat că prin Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarului public pentru perioada ...-..., reclamantul A a fost evaluat cu calificativul „satisfăcător” stabilit pe baza notei finale ... acordate de dna. ... şef serviciu în perioada de referinţă, având calitatea de evaluator şi contrasemnat de dl. ..., şef administraţie adjunct inspecţie fiscală în cadrul B.

Ca un prim argument, pârâta a învederat instanţei faptul că reclamantul în debutul cererii de chemare în judecată oferă informaţii greşite.

În acest sens, pârâta a arătat că:

- prin Decizia Directorului general al C nr. ..., începând cu data de ... s-a dispus delegarea reclamantului pentru o perioadă de 60 de zile calendaristice la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ...-B;

- prin Decizia Directorului general al C nr. ..., începând cu data de ... s-a dispus delegarea reclamantului pentru o perioadă de 60 de zile calendaristice la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ...-B;

- prin Decizia Directorului general al C nr. ..., începând cu data de ..., reclamantul s-a numit în funcţia publică de execuţie de consilier la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ...-B şi începând cu aceeaşi dată a încetat aplicabilitatea Deciziei nr. ... a Directorului general al C, prin care s-a dispus delegarea sa în cadrul B.

Prin urmare, delegarea a operat în perioada ...-...., nu în perioada ...-... aşa cum greşit a susţinut reclamantul, iar începând cu data de ..., reclamantul a fost numit în funcţia publică din cadrul B. Aşadar, începând cu data de ..., reclamantul a fost încadrat la B-Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ....

Aşadar, contrar alegaţiilor reclamantului, i s-a solicitat instanţei să constate că B este autoritatea competentă să efectueze evaluarea performanţelor profesionale individuale ale reclamantului pentru perioada ...-....

Totodată, i s-a solicitat instanţei să reţină că în această perioadă, reclamantul şi-a desfăşurat activitatea sub coordonarea şefului serviciului Inspecţie fiscală persoane juridice ...-B, d-na .....

Astfel, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, a rezultat că în perioada ...-..., reclamantul şi-a desfăşurat activitatea şi şi-a exercitat atribuţiile şi sarcinile prevăzute în fişa postului la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ...-B, şeful acestui serviciu având competenţa de a analiza activitatea profesională a reclamantului şi fiind astfel competent să realizeze evaluarea performanţelor profesionale ale reclamantului.

Pârâta a mai învederat că evaluarea parţială a performanţelor profesionale individuale pentru perioada ...-... s-a realizat în temeiul art. 62^6 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a faptului că începând cu data de ... a încetat promovarea temporară a d-nei ... în funcţia publică de conducere vacantă de şef serviciu Serviciul Inspecţie fiscală persoane juridice ...-B (Decizia Directorului general al C nr. ...).

Potrivit art. 62^6 în Legea nr. 188/1999, (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), evaluarea parţială a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se realizează pentru o altă perioadă decât cea prevăzută la alin. (1), în oricare dintre următoarele situaţii: b) la modificarea, suspendarea sau încetarea raportului de serviciu ori, după caz, a raportului de muncă al evaluatorului în condiţiile legii, dacă perioada efectiv coordonată este de cel puţin 30 de zile consecutive.

Faţă de argumentele expuse, s-a solicitat instanţei să constate că regulile privind evaluarea funcţionarilor publici impuse de Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificată de Legea nr. 24/2019 au fost respectate şi că evaluarea reclamantului pentru perioada ...-... s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale şi de către o autoritate competentă.

De asemenea, pârâta a apreciat ca fiind nefondate şi criticile reclamantului referitoare la obiectivele şi indicatorii de performanţă. Astfel, din analiza raportului de evaluare al dlui. A, în vederea stabilirii calificativului evaluării, se poate constata faptul că, evaluatorul a stabilit în mod clar obiectivele în perioada evaluată, precum şi punctajul aferent fiecărui criteriu de performanţă utilizat în evaluare în parte, fiind respectate cu stricteţe exigenţele impuse la acordarea unui punctaj pentru fiecare punct în parte.

Mai mult, pârâta a învederat că din referatul nr. ... al dnei. ... în calitate de evaluator în perioada de referinţă se reţin în mod concret şi detaliat motivele pentru care la fiecare obiectiv şi criteriu de performanţă s-a acordat punctajul respectiv, deşi în obiecţiunile formulate dl. A nu a făcut referire la nota acordată sau la explicaţiile formulate în raportul de evaluare pentru notele acordate.

De asemenea, s-a menţionat faptul că, evaluarea performanţelor profesionale ale dlui. A se bazează pe calculul matematic al indicatorilor de performanţă, folosindu-se informaţiile din programul informatic Phoenix.

Prima parte a evaluării o reprezintă „Obiectivele în perioada evaluată”. Procentele şi respectiv notele obţinute la „Obiectivele în perioada evaluată” au fost rezultatul unei atente analize a activităţii contestatarului, în funcţie de ponderea realizată a obiectivelor stabilite în perioada evaluată.

Astfel, la obiectivul nr. 1 „Verifică documente, înscrisuri, registre sau evidenţe contabile ale unităţilor controlate sau terţilor, necesare realizării obiectivului controlat”, indicativul de performanţă este numărul de inspecţii fiscale efectuate. Obiectivul a fost realizat în procent de 41%, fiind efectuate 1,5 inspecţii din 3,66 inspecţii de efectuat. Nota acordata este „2”.

- la obiectivul nr. 2 „Verifică realitatea declaraţiilor, corectitudinea şi exactitatea îndeplinirii, conform legii a obligaţiilor fiscale de către contribuabil”, indicativul de performanţă este sume suplimentar atrase. Obiectivul a fost realizat în procent de 18% şi s-a calculat astfel: ... lei suma suplimentară realizată în 4 luni raportată la ... lei sume suplimentare în medie/inspector, rezultând astfel procentul de 18%. Nota acordata este „1”.

- la obiectivul nr. 5 „Organizează şi conduce evidenţa rezultatelor activităţii de control şi urmăreşte modul de realizare la termen a măsurilor stabilite prin acte de control” indicativul de performanţă este diminuarea pierderii. Acest obiectiv a fost realizat în procent de 0%, deoarece nu a fost diminuată pierderea fiscală. Nota acordată este „0”.

Cea de-a doua parte a evaluării o reprezintă „Criteriile de performanţă utilizate în evaluare” a căror evaluare se bazează pe comportamentul profesional al persoanei evaluate.

În ceea ce priveşte „Criteriile de performanţă utilizate în evaluare”, notele acordate au fost motivate la rubrica „Comentarii” unde au fost inserate motivele pentru care s-au acordat aceste note.

Raportat la „Criteriile de performanţă utilizate în evaluare” pentru fiecare din cele 10 criterii de performanţă, nota acordată a fost „2” urmare a faptului că evaluatorul a constatat că funcţionarul public evaluat „a manifestat lipsă de iniţiativă, de responsabilitate şi de cooperare, fapt ce a condus la întocmirea eronată a anexei la decizia de impunere, la transmiterea la organul fiscal de administrare a copiei xerox a procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în vederea înregistrării contravenţiei în evidenţa fiscală, precum şi neînregistrarea în programul informatic. De asemenea, a manifestat o atitudine ostilă atât faţă de colegul de echipă, cât şi faţă de şeful de serviciu”.

În ceea ce priveşte fişa postului, pârâta a solicitat instanţei să reţină faptul că şi în situaţia în care nu ar fi avut o fişă a postului la B, atribuţiile şi sarcinile reclamantului erau cele prevăzute în actele normative în vigoare aplicabile domeniului de activitate, în Regulamentul de organizare şi funcţionare, aşa cum rezultă din decizia nr. ..., decizia nr. ..., decizia nr. ..., reclamantul fiind obligat să le respecte conform Legii nr. 188/1999.

Cu privire la solicitarea de obligare la plata cheltuielilor de judecată, pârâta a solicitat să se dispună respingerea acestei cereri ca neîntemeiată, având în vedere că actul administrativ atacat este legal şi temeinic, iar în subsidiar s-a solicitat să se facă aplicarea prevederilor art. 451 alin. (2) NCPC în sensul diminuării onorariilor solicitate de avocat raportat la complexitatea cauzei şi a activităţii depuse în cauză.

Totodată, s-a solicitat să se aibă în vedere prevederile exprese ale art. 452 NCPC, potrivit cărora partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205-208 din NCPC şi pe textele legale invocate în cuprinsul acesteia.

De asemenea, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispoziţiilor art. 223 şi art. 411 alin. (1) pct. 2 teza a 2 -a C. proc. civ.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi orice alte probe ce rezultă din dezbateri şi, totodată, s-a depus, în copie, documentaţia premergătoare emiterii actelor contestate, respectiv: decizia ..., decizia nr. ..., decizia nr. ..., Decizia Directorului general al C nr. ..., Decizia Directorului general al C nr. ..., Decizia Directorului general al C nr. ..., referatul nr. ... al dnei. ..., referatul contrasemnatarului nr. ..., referatul reclamantului nr. ... (filele ...-...).

După fixarea primului termen de judecată, la data de ..., prin serviciul registratură, pârâta B a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

La motivarea în fapt, pârâta a precizat că, pentru o corectă prezentare, prin Decizia nr. ... din ... emisă de directorul general al C s-a dispus delegarea reclamantului A de la Serviciul inspecţie fiscală ... din cadrul C la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ... din cadrul B-C.

Prin Decizia nr. ... din ..., directorul general al C a decis prelungirea delegării domnului A începând cu data de ... de la Serviciul inspecţie fiscală ... din cadrul C la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ... din cadrul B-C.

Prin Decizia nr. ... din ..., directorul general al C a dispus numirea în funcţia publică de execuţie de consilier, clasa I, grad profesional superior, gradaţia 5 a reclamantului A, începând cu data de ... la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice .... din cadrul B-C.

Faţă de cele anterior invocate, s-a arătat că reclamantul A a fost detaşat în perioada ...-... şi nu în perioada ...-... cum precizează acesta în acţiunea formulată.

Totodată, i s-a solicitat instanţei de judecată să reţină faptul că, delegarea reclamantului a operat potrivit dispoziţiilor art. 504, alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2019, ca modalitate de modificare a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public prin schimbarea locului de muncă în legătură cu atribuţiile stabilite prin fişa de post a acestuia, aşa cum este precizat şi potrivit art. 2 din Decizia nr. ... din ... emisă de directorul general al C.

Prin urmare, pârâta a precizat că reclamantul A, în perioada ...-..., a fost pontat în cadrul Serviciului inspecţie fiscală persoane juridice ... din cadrul B, desfăşurând activitatea doar în cadrul serviciului, fiind coordonat de doamna ... în calitate de şef serviciu.

Aşadar, raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se întocmeşte de către persoana care îl coordonează pe funcţionarul public care are cunoştinţă de realizările profesionale şi mai ales criteriile de performanţă pe care acesta trebuie să le îndeplinească.

De asemenea, în ceea ce priveşte susţinerea reclamantului A privind dispoziţiile art. 62^6 din Legea nr. 24/2019, pârâta a solicitat instanţei de judecată să reţină că evaluarea a fost efectuată pentru perioada ...-..., întrucât începând cu data de ... a încetat promovarea doamnei ... în funcţia publică de conducere, aceea de şef serviciu la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ... din cadrul B-C urmare Deciziei nr. ....

Pârâta a concluzionat faptul că reclamantul A, în întreaga perioadă, respectiv ...-..., atât în perioada de delegare (...-...), cât şi în perioada de după numire în funcţia publică de execuţie de consilier, clasa I, grad profesional superior, gradaţia 5, la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ... din cadrul B-C, respectiv perioada (...-...), a desfăşurat activitatea în cadrul Serviciului inspecţie fiscală persoane juridice ... din cadrul aceleiaşi administraţii fiind pontat în cadrul serviciului coordonat de doamna ...., în calitate de şef serviciu.

Mai mult, pârâtul a precizat că reclamantul a susţinut nefondat faptul că nu a avut cunoştinţă de obiectivele şi indicatorii de performanţă ce trebuie îndeplinite prin prisma raportului de serviciu, însă a precizat că aceştia au fost prelucraţi în şedinţa din luna ...., şedinţă la care reclamantul A a participat, fapt probat cu semnătura din tabelul de prezenţă.

Totodată, i s-a învederat instanţei de judecată faptul că, lunar în cadrul şedinţelor, se analizează activitatea, respectiv realizarea indicatorilor de performanţă, fapt ce conduce clar la concluzia că reclamantul A avea cunoştinţă despre indicatorii de performanţă.

De asemenea, s-a mai precizat faptul că reclamantul A a fost delegat în vederea desfăşurării activităţii în cadrul altui loc de muncă perioada (...-...),  nu a fost delegat pe un post în cadrul Serviciului inspecţie fiscală persoane juridice ... din cadrul B, nu a desfăşurat o altfel de activitate şi nu a avut alte atribuţii decât ce era inserat în fişa postului ce se afla la dosarul funcţionarului public, întrucât în cadrul Serviciului inspecţie fiscală persoane juridice ... din cadrul B nu exista un post vacant în momentul delegării, deci nu se putea întocmi o fişă pentru un post care nu exista.

Pârâta a mai arătat că reclamantul, prin contestaţia depusă în procedura administrativă împotriva Raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici la Comisia de soluţionare a contestaţiilor la evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici din cadrul C din data de ..., nu a invocat existenţa Raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici întocmit de către şeful de serviciu din cadrul Serviciul inspecţie fiscală ... din cadrul C.

De asemenea, în raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici întocmit de şeful de serviciu din cadrul Serviciul inspecţie fiscală ... din cadrul C se precizează data de ... ca şi dată de întocmire şi semnare a acestuia.

Totodată, i s-a solicitat instanţei de judecată să reţină că reclamantul A, în data de ... figura prezent cu 8 ore lucrate în cadrul Serviciului inspecţie fiscală persoane juridice ...-B, aşa cum a reieşit din pontajul lunii ..., nu a solicitat ordin de deplasare în ziua respectivă în vederea participării la interviul premergător semnării raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale de către şeful de serviciu din cadrul Serviciul inspecţie fiscală ... din cadrul C.

Faţă de acestea, i s-a solicitat instanţei de judecată să reţină că, din lecturarea raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici întocmit de către şeful de serviciu din cadrul Serviciul inspecţie fiscală ... din cadrul C a reieşit că reclamantul A a realizat indicatorii de performanţă nr. 1, nr. 2 şi nr. 4 în procent de 100% primind nota 4 însă acest fapt nu a fost contestat de contestatar.

În realitate, conform datelor certe extrase din programul informatic utilizat în desfăşurarea activităţii, pârâta a precizat că situaţia indicatorilor de performanţă este alta, fiind prezentată în raportul de evaluare contestat.

Astfel, pârâta a apreciat că reclamantul A nu contestă calificativul acordat, calificativ justificat prin prezentarea exactă a indicatorilor de performanţă realizaţi, cât şi a criteriilor de performanţă, deci nu a contestat nerealizările personale, a dorit o evaluare a performanţelor profesionale individuale efectuată de o structură care nu cunoaşte activitatea desfăşurată de acesta în perioada supusă evaluării.

În fundamentarea evaluării, şefii de serviciu în calitate de evaluatori s-au bazat pe: „Referatul întocmit asupra activităţii desfăşurate de A în perioada evaluată” prezentând detaliat considerentele avute în vedere în acordarea calificativului contestat.

Totodată, s-a arătat că în contestaţia formulată în procedura prealabilă, reclamantul nu a precizat în mod detaliat cu referire pe fiecare punctaj acordat, pe obiective şi pe criterii de performanţă astfel încât să motiveze în vreun fel pentru care din acestea solicită modificarea calificativului.

De asemenea, s-a arătat că raportul de evaluare, pe lângă indicatorii de performanţă realizaţi, cuprinde şi criteriile de performanţă utilizaţi în evaluare, care conferă evaluatorului posibilitatea de a nota funcţionarul public evaluat în funcţie de performanţele şi activitatea desfăşurată de acesta de-a lungul perioadei analizate, ţinând totodată cont şi de atitudinea şi modul de comportare al acestuia. Astfel, notele acordate trebuie să reflecte cu obiectivitate activitatea desfăşurată de către funcţionar, comportamentul acestuia, gradul de implicare al funcţionarului în activităţile repartizate, realizarea indicatorilor de performanţă, spiritul de iniţiativă, capacitatea de a lucra în echipă, precum şi alte criterii prezentate în raportul de evaluare contestat. Deci, nu se porneşte de la calificativ, aşa cum eronat a susţinut reclamantul, ci s-a ajuns la acesta prin calcularea mediei aritmetice a notelor obţinute.

În altă ordine de idei, s-a precizat că cele reţinute în raportul de evaluare contestat sunt în concordanţă cu realitatea, nimeni neavând vreun interes de a subaprecia activitatea reclamantului în condiţiile în care aceasta ar fi fost bună sau foarte bună.

În consecinţă, pârâta a opinat că motivele învederate de către reclamant sunt fie lipsite de eficienţă juridică, fie de însemnătate nerelevantă, neîndeplinind astfel calitatea unor considerente, care să formeze convingerea instanţei de judecată în sensul admiterii acţiunii.

Cu privire la solicitarea obligării pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, s-a apreciat că, întrucât nu este în culpă procesuală, nu poate fi obligată la o astfel de plată.

Faţa de motivele invocate, s-a solicitat respingerea contestaţiei formulată de reclamantul A ca nefondată şi menţinerea actelor administrative contestate ca temeinice şi legale.

În temeiul art. 411, alin. 1, pct. 2 din Codul de procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

În dovedire, s-au anexat, în copii certificate conform cu originalul, în dublu exemplar înscrisurile de care înţelege să se folosească în dovedirea apărării formulate (filele ...-...), reprezentate de: decizia nr. ... emisă de C, decizia nr. ... emisă de C, decizia nr. ... emisă de C, decizia nr. ... emisă de C, raportul de evaluare, situaţia privind rezultatele obţinute de dl. A în perioada ...-..., nota MCB nr. .... pentru aprobarea nivelurilor planificate ale indicatorilor de performanţă a ANAF şi catalogul de prezenţă cu tabelul de prezenţă privind prelucrarea acesteia şi fişe pontaj ianuarie, februarie, martie şi aprilie.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti s-a administrat proba cu înscrisuri şi s-au solicitat lămuriri şi înscrisuri de la pârâte, sens în care au fost emise adrese, fiind comunicate răspunsurile la dosar.

Examinând acţiunea dedusă judecăţii, în raport de excepțiile invocate, de motivele de fapt şi de drept invocate de părţi şi prin prisma materialului probator administrat în cauză, tribunalul reţine următoarele considerente:

Cu privire la excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei C şi inadmisibilităţii capătului de cerere vizând anularea răspunsului comunicat în procedura de soluţionare a contestaţiei administrative, invocate în cauză, tribunalul constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, în temeiul art. 248 Cod de procedură civilă.

În acest sens, tribunalul reține că reclamantul a chemat în judecată pârâtele B şi C, în temeiul art. 6212 alin. 5 din Legea nr. 24/2019, formulând contestaţie împotriva Raportului de Evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie cls. I, întocmit pe numele reclamantului, pentru perioada ...-..., cât şi împotriva răspunsului Comisiei de soluţionare a contestațiilor din cadrul C prin care a fost respinsă contestaţia sa, cu cheltuieli de judecată.

Prin Legea nr.24 din din 9 ianuarie 2019, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind evaluarea funcţionarilor publici pentru anul 2018, publicată în  Monitorul Oficial Nr. 36 din 14 ianuarie 2019 și promulgată prin Decretul nr. 53 din 9 ianuarie 2019, demunită  în continuare Legea nr. 24/2019, după articolul 62 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, s-a introdus o nouă secţiune, secţiunea a 31-a "Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici", cuprinzând articolele 621 - 6213 , vizând "SECŢIUNEA a 31-a ”Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici”.

Astfel, la art. 6212  din Legea nr. 24/2019, se prevede: ”(1) Funcţionarii publici nemulţumiţi de evaluarea comunicată potrivit art. 6211 alin. (2) o pot contesta, în cadrul procedurii de evaluare, la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă.

(2) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice soluţionează contestaţia pe baza raportului de evaluare şi a referatelor întocmite de către funcţionarul public evaluat, de către evaluator şi de către contrasemnatar, în termen de 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a contestaţiei.

(3) Pe baza documentelor prevăzute la alin. (2), conducătorul autorităţii sau instituţiei publice respinge motivat contestaţia sau o admite, caz în care modifică raportul de evaluare în mod corespunzător. Rezultatul contestaţiei se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la soluţionarea acesteia.

(4) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), în condiţiile în care funcţionarul public nu a contestat rezultatul evaluării, respectiv la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), o copie a raportului de evaluare, certificată pentru conformitate cu originalul de către persoana cu atribuţii privind evidenţa personalului din cadrul compartimentului de resurse umane, se comunică funcţionarului public.

(5) Funcționarul public nemulțumit de rezultatul evaluării performanțelor profesionale individuale se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condiţiile legii.”

Observând adresa nr. DSI nr. ..., fila ... din dosar, tribunalul constată că reclamantul a uzat de dispozițiile art. 6212  din Legea nr. 24/2019, în sensul că a formulat contestație administrativă împotriva Raportului de evaluare contestat în cauză, contestație înregistrată la B sub nr. ... nr. ... și nr. ..., transmisă prin adresa ... nr. ... a B, înregistrată la C sub nr. ... nr. ..., iar prin această adresă (.... nr. ...), emisă de pârâta C a fost comunicat răspuns nefavorabil reclamantului.

Așadar, răspunsul comunicat cu adresa ... nr. ... emisă de C este privit de către instanță un act de soluționare a contestației administrative formulate de reclamant, din prisma dispozițiilor art. 6212  din Legea nr. 24/2019.

Ori, în condițiile de mai sus, fiind contestat și acest act de soluționare a contestației administrative, se justifică chemarea în judecată, în speța de față, a pârâtei C, în raport de obiectul acțiunii și art. 36 Cod de procedură civilă.

De asemenea, din aceeași prismă, respectiv a dispozițiilor art. 6212 din Legea nr. 24/2019, în raport de cuprinsul actului și dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, se constată neîntemeiată și excepția inadmisibilității, invocată de pârâtă cu privire la acest capăt de cerere vizând anularea răspunsului comunicat în procedura de soluționare a contestației administrative.

Pe fondul cauzei, tribunalul constată întemeiată acțiunea, urmând a fi admisă, cu consecința anulării celor două acte contestate de reclamant, pentru considerentele ce urmează.

Tribunalul constată că prin Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarului public pentru perioada ...-..., reclamantul a fost evaluat cu calificativul „satisfăcător” stabilit pe baza notei finale 2,35 acordate de ..., şef serviciu în perioada de referinţă, având calitatea de evaluator, raportul fiind  contrasemnat de ..., şef administraţie adjunct inspecţie fiscală în cadrul B.

Tribunalul constată că prin Decizia Directorului General al C nr. ..., începând cu data de ... s-a dispus delegarea reclamantului pentru o perioadă de 60 de zile calendaristice la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ...-B, apoi prin Decizia Directorului General al C nr. ..., începând cu data de ... s-a dispus delegarea reclamantului pentru o perioadă de 60 de zile calendaristice la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ...-B.

Cu toate acestea, înainte de expirarea perioadei de delegare,  prin Decizia Directorului General al C nr. ..., începând cu data de ..., reclamantul s-a numit în funcţia publică de execuţie de consilier la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ...-B. Astfel, începând cu aceeaşi dată a încetat aplicabilitatea Deciziei nr. ... a Directorului General al C, prin care s-a dispus delegarea sa în cadrul B.

Așadar, urmare a numirii reclamantului în funcția publică de execuție de consilier la Serviciul inspecție fiscală persoane juridice ...-B, începând cu data de ..., a încetat ultima delegare înainte de termenul de 60 de zile. Deci, reclamantul a fost delegat pe perioada ...-....

În paralel, reclamantului i s-a întocmit un alt raport de evaluare, raportul de evaluare ... nr. .... de către C – B, pentru perioada evaluată ...-..., evaluatorul fiind ..., șef serviciu, iar cel care contrasemnează acest raport de evaluare este ..., Șef Administrație Adjunct Inspecție Fiscală.

În acest raport de evaluare  întocmit de către C – Administrația pentru contribuabili mijlocii-Serviciul Inspecție Fiscală ... nota finală acordată este de 4,59, aferentă calificativului „Foarte bine”.

Tribunalul observă că raportul de evaluare supus analizei în cauză cuprinde o parte din perioada pentru care a fost evaluat reclamantul prin raportul de evaluare nr. ... întocmit de către C – Administrația pentru contribuabili mijlocii-Serviciul Inspecție Fiscală ..., mai precis cuprinde perioada ...-..., reclamantul fiind supus unei duble evaluări în perioada respectivă prin cele două rapoarte de evaluare,  notele şi calificativele acordate  prin acestea fiind diferite. Mai precis, pentru perioada pentru care reclamantul a fost delegat, acesta a fost supus la două evaluări parțială, de către două instituţii în subordinea C, fiind acordate calificative şi note diferite.

Tribunalul constată că în ceea ce priveşte raportul de evaluare supus analizei în cauză, acesta vizează o evaluare parțială, pe motivul invocat de către pârâte – incetarea promovării temporare a evaluatorului, ....

În sensul respectiv, tribunalul are în vedere că la momentul întocmirii raportului de evaluare contestat în cauză erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 24/2019. Astfel, potrivit art. 62 6, alin. 1-4, din acest act normativ: ” Art. 626 - (1) Evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se realizează pentru un an calendaristic, în perioada cuprinsă între 1 şi 31 ianuarie din anul următor perioadei evaluate, pentru toţi funcţionarii publici care au desfăşurat efectiv activitate minimum 6 luni în anul calendaristic pentru care se realizează evaluarea. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), evaluarea parţială a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se realizează pentru o altă perioadă decât cea prevăzută la alin. (1), în oricare dintre următoarele situaţii:

a) la modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici în condiţiile legii, dacă perioada efectiv lucrată este de cel puțin 30 de zile consecutive;

b) la modificarea, suspendarea sau încetarea raportului de serviciu ori, după caz, a raportului de muncă al evaluatorului în condiţiile legii, dacă perioada efectiv coordonată este de cel puţin 30 de zile consecutive. În cazul în care evaluatorul se află în imposibilitatea de drept sau de fapt constatată prin act administrativ de a realiza efectiv evaluarea, calitatea de evaluator revine persoanei care are calitatea de contrasemnatar al raportului de evaluare la data încetării, suspendării sau modificării, în condiţiile legii, a raportului de serviciu ori, după caz, a raportului de muncă al evaluatorului, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte desemnarea unui alt contrasemnatar, atunci când este posibil potrivit structurii organizatorice;

c) atunci când, pe parcursul perioadei evaluate, funcţionarul public este promovat în clasă sau în grad profesional.

(3) Evaluarea parţială se realizează în termen de 10 zile lucrătoare de la data intervenirii situaţiilor prevăzute la alin. (2) şi va fi luată în considerare la evaluarea anuală, în condiţiile legii.

(4) Evaluarea parţială a funcţionarilor publici nu este necesară în situaţia în care raportul de serviciu al funcţionarului public se modifică prin delegare, se suspendă în condiţiile art. 94 alin. (1) lit. f), h), k) şi l) sau, după caz, încetează în condiţiile art. 98 alin. (1) lit. a) şi b).”

De asemenea, pentru evaluarea parțială, legiuitorul a prevăzut ca aceasta să se realizeze în termen de 10 zile lucrătoare de la data intervenirii situațiilor prevăzute la alin. (2), în speță pârâta invocând situația prevăzută la alin. 2 lit. b, respectiv încetarea promovării temporare a doamnei ...., începând cu data de ....

Ori, în cauză, raportul de evaluare a fost semnat la data de ... de către evaluatorul ..., la data de ... de către reclamant cu obiecțiuni, fiind contrasemnat de către Sef Administrație Adjunct la data de .... filele ....

Ori, în aceste condiții, se constată că pârâta nu a făcut dovada respectării termenului de 10 zile lucrătoare impus de legiuitor pentru evaluarea parțială, calculat de la momentul intervenirii situației excepționale, în cauză pârâta invocând încetarea promovării temporare a doamnei ..., începând cu data de ....

În plus, de remarcat este excepția de la alineat 4 al articolului susmenționat, făcând referire la situația modificării raportului de serviciu al funcționarului public prin delegare, caz în care legiuitorul a înțeles să excludă situația de la evaluarea parțială.

De asemenea, potrivit art.62 7  din același act normativ ” (1) În vederea realizării componentei evaluării performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici prevăzute la art. 622 alin. (1) lit. a), la începutul perioadei evaluate persoana care are calitatea de evaluator stabileşte obiectivele individuale pentru funcţionarii publici a căror activitate o coordonează şi indicatorii de performanţă utilizaţi în evaluarea gradului şi a modului de atingere a acestora.

(2) Obiectivele prevăzute la alin. (1) se stabilesc în conformitate cu atribuţiile din fişa postului, prin raportare la funcţia publică deţinută, gradul profesional al acesteia, cunoştinţele teoretice şi practice şi abilităţile necesare exercitării funcţiei publice deţinute de funcţionarul public, şi corespund obiectivelor compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public.

(3) Indicatorii de performanţă prevăzuţi la alin. (1) se stabilesc pentru fiecare obiectiv individual, în conformitate cu nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice, prin raportare la cerinţele privind cantitatea şi calitatea muncii prestate.

(4) În toate situaţiile, obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă se aduc la cunoştinţa funcţionarului public la începutul perioadei evaluate.

(5) Obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă pot fi revizuiţi trimestrial sau ori de câte ori intervin modificări în activitatea ori în structura organizatorică a autorităţii sau instituţiei publice. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.”

În acest sens, reclamantul a susținut că nu i-au fost aduse la cunoștință, sub semnătură, criteriile, obiectivele în baza cărora se face evaluarea, invocând că a fost încălcată, în mod flagrant, procedura de evaluare finalizată prin raportul de evaluare contestat, fiind vătămat în acest sens. Pârâta B, emitentului actului contestat, a arătat în acest sens că obiectivele și indicatorii de performanță ce trebuie îndepliniți prin prisma raportului de serviciu au fost prelucrați în ședința din luna ... la care reclamantul ar fi fost prezent.  Că, lunar în cadrul şedinţelor, se analizează activitatea, respectiv realizarea indicatorilor de performanţă, fapt ce conduce clar la concluzia că reclamantul avea cunoştinţă despre indicatorii de performanţă.

Aceste apărări invocate nu pot fi reținute, în condițiile în care nu s-a făcut efectiv dovada comunicării obiectivelor și individuale şi indicatorii de performanță către reclamant, așa cum prevede alin. 4 al articolului 62 7 din Legea nr. 24/2019, în condițiile impuse de legiuitor.

De asemenea, pârâta a mai susținut că reclamantul a fost delegat în vederea desfăşurării activității în cadrul altui loc de muncă perioada (...-...), că  nu a fost delegat pe un post în cadrul Serviciului inspecţie fiscală persoane juridice ... din cadrul B, că nu a desfăşurat o altfel de activitate şi nu a avut alte atribuţii decât ce era inserat în fişa postului ce se afla la dosarul funcţionarului public, întrucât în cadrul Serviciului inspecţie fiscală persoane juridice ... din cadrul B nu exista un post vacant în momentul delegării, deci nu se putea întocmi o fişă pentru un post care nu exista.

Aceste apărări invocate de către pârâtă nu fac altceva decât să întărească convingerea instanței că pentru perioada ...-... reclamantul a fost supus, în mod nelegal, la o dublă evaluare,  prin raportul contestat în cauză fiindu-i acordate alte note și calificative decât cele acordate inițial prin raportul de evaluare întocmit de către angajatorul său, aspecte ce confirmă susținerile reclamantului cu privire la faptul că procedura de evaluare a fost viciată.

Apărările pârâtei cu privire la prezenta sau absența la momentul evaluării finalizate prin celălalt raport de evaluare nu pot fi reținute, dat fiind că excedează limitelor învestirii, în condițiile în care supus analizei juridice în cauză este numai raportul de evaluare întocmit pentru perioada ...-..., iar referirea la celălalt raport de evaluare este realizată doar din această prismă a analizei juridice a actului contestat în cauză.

Așadar, pentru perioada ...-..., era operantă delegarea,  dispusă prin cele două decizii ale Directorului General al C (nr. ..., începând cu data de ..., pentru o perioadă de 60 de zile calendaristice la Serviciul inspecție fiscală persoane juridice ....-B; nr. ..., începând cu data de ..., pentru o perioadă de 60 de zile calendaristice la Serviciul inspecție fiscală persoane juridice ...-B, aceasta din urmă încetându-și efectele juridice la data de ..., ca urmare a emiterii Deciziei Directorului general al C nr. ...). În continuare, perioada ...-... este aferentă perioadei în care reclamantul a fost numit funcţia publică de execuţie de consilier la Serviciul inspecţie fiscală persoane juridice ...-B, conform Deciziei Directorului general al C nr. ....

Revenind la perioada aferentă delegării, tribunalul constată că art. 87 din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor public, în vigoare la momentul întocmirii raportului de evaluare contestat în cauză, ”(1) Mobilitatea în cadrul corpului funcţionarilor publici se realizează prin modificarea raporturilor de serviciu, astfel: a) pentru eficientizarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice; (b abrogat), c) în interesul funcţionarului public, pentru dezvoltarea carierei în funcţia publică. (2) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici de execuţie şi funcţionarilor publici de conducere are loc prin: a) delegare; b) detaşare; c) transfer; d) mutarea în cadrul autorităţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile prezentei legi;  e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere.”

 De asemenea, potrivit art. 88 alin. 1, 3, 4  din același act normativ, ”(1) Delegarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care este încadrat funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an. (3) Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an calendaristic se poate dispune numai cu acordul scris al funcţionarului public. (4) Pe timpul delegării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică şi salariul, iar autoritatea sau instituţia publică care îl deleagă este obligată să suporte costul integral al transportului, cazării şi al indemnizaţiei de delegare.”

Totodată, tribunalul observă că legiuitorul a înșeles să prevadă prin art. 117 norme de trimitere, astfel : ” Art. 117 - Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice.”

Așadar, potrivit art. 43 din Codul Muncii, în vigoare la momentul întocmirii raportului de evaluare contestat în cauză, tribunalul constată că : ”Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziția angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu în afara locului său de muncă.” De asemenea, prin art. 44 din  Codul Muncii se prevede: ”1) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegării nu poate constitui motiv pentru sancționarea disciplinară a acestuia.  (2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizație de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.”

Așadar, coroborând dispozițiile legale expuse, în raport de starea de fapt reținută, tribunalul constată că procedura de evaluare finalizată prin raportul de evaluare contestat în cauză a fost viciată, fapt ce atrage nelegalitatea actului întocmit, respectiv raportul de evaluare, în condițiile în care cuprinde și perioada pentru care angajatorul reclamantului până la data de .... a întocmit anterior un raport de evaluare pentru activitatea desfășurată de reclamant, cuprinzând perioada pentru care reclamantul a fost încadrat la acesta, incluzând și perioada delegată, deși notele și calificativele acordate la aceste evaluări diferă substanțial, iar pentru perioada evaluată prin raportul contestat în cauză nu s-a realizat o comunicare efectivă către reclamant a obiectivelor și indicatorilor de performanță, în condițiile legii, aspecte ce au produs reclamantului  o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea raportului de evaluare contestat în cauză, și pe cale de consecință și prin anularea răspunsului comunicat în procedura de soluționare a contestației administrative.

Pentru cele expuse, tribunalul găsește neîntemeiate apărările formulate de către pârâte, caz în cale le va înlătura.

În temeiul art. 453 Cod de procedură civilă, dată fiind culpa procesuală, instanța va obliga pârâta B către reclamant la plata cheltuielilor de judecată în sumă de ... lei, reprezentând onorariu avocat, conform dovezii depuse la fila ... din dosar. Tribunalul reține în acest sens complexitatea cauzei și munca depusă de către avocat în speță, sens în care constată că onorariul de avocat solicitat de către reclamant este proporțional în acest sens, neputând da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. 2 Cod de procedură civilă, astfel cum s-a invocat de către pârâte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei C şi inadmisibilităţii capătului de cerere vizând anularea răspunsului comunicat în procedura de soluţionare a contestaţiei administrative.

Admite acţiunea promovată de reclamantul A, având CNP ...., domiciliat în ...., în contradictoriu cu pârâtele B, cu sediul în ..., şi C, cu sediul în ....

Anulează Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuție întocmit pentru reclamant, pentru perioada ...-... şi adresa nr. ... nr. ....

Obligă pârâta B către reclamant la plata cheltuielilor de judecată în sumă de .... lei, reprezentând onorariu avocat.

Cu drept de recurs în termen 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată, azi, 28.02.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Domenii speta

Spete similare