Anulare act administrativ

Titlu: anulare act administrativ

Domeniul asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa nr. 414/2020

Şedinţa publică de la 28 iulie 2020

Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul X, în contradictoriu cu pârâta Y, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită în ziua dezbaterilor.

Dezbaterile şi concluziile părţilor în cauza de faţă au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 24.07.2020, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanţa a amânat pronunţarea soluției la data de 28.07.2020. 

La data de 28.07.2020, prin serviciul registratură, pârâta a depus la dosarul cauzei dovada achitării cheltuielilor de judecată în cuantum de .... lei – onorariu de avocat.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei de faţă, reţine şi constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de ...., sub nr. ..., reclamantul X a chemat în judecată pârâta Y, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să se dispună anularea în totalitate a actului administrativ NR. .... emis de pârâtă la data de .... şi recunoașterea dreptului pretins prin OUG nr. 52/2016, în cererea de restructurare CIF aplicant principal ... din ..., precum şi suspendarea actului administrativ nr. ... până la soluţionarea acţiunii în anulare.

La motivarea în fapt, reclamantul a învederat că începând cu ... a avut în derulare creditul de nevoi personale nr. ... în valoare de ... RON, iar prin actul adiţional din data de ..., datorită unor dificultăţi financiare întâmpinate în rambursarea creditului dovedite cu acte medicale, administrative, judiciare, depuse la sediul Z şi înaintate către Y, creditul a fost restructurat pe o perioadă de 12 luni acordându-se o perioadă de graţie la plata sumelor datorate Băncii, ca dobândă, pe timp de 10 luni începând cu data de ... până la data de ..., plătindu-se ... lei lunar, deşi dobânda era aproximativ jumătate din aceasta.

S-a mai menţionat că în perioada ... - ... nu a avut nicio întârziere la plata ratelor, deoarece veniturile proveneau din pensie, iar aceasta se vira pe card în contul curent ... deschis la Z, iar ratele se debitau direct la data de 10 ale fiecărei luni (pentru justificare a anexat în copie xerox Extras de cont perioada octombrie ... -februarie ...).

De asemenea, a mai învederat la începutul anului ... în perioada februarie-iunie datorită persistării problemelor medicale (Splenectomie, rupturi costale, Tulburare anxioasă depresivă cu tratament silite şi medical din anul ... şi până în prezent - iunie ...), financiare (peste două executării, reţinerea şi în prezent din venituri a peste 50%, fiind ataşat în copie xerox talonul de pensie pentru luna Aprilie ...) şi judiciare (este persoana vătămată în două dosare penale, respectiv: ... şi ..., pentru infracţiunile prevăzute de art. 244 alin. 1 şi 322 alin. 1 Cp), având nevoie de sume de bani pentru urmarea tratamentului, prezentarea la Parchetul Local, la organele de urmărire penală şi pentru alte probleme, nu a mai putut plăti ratele şi a făcut solicitare ca plata debitului să se facă prin înţelegere amiabilă în baza legislaţiei în vigoare, făcută telefonic cu reprezentantul Y ofiţerul de recuperare creanţe dl. ..., începând cu luna iulie ..., urmând procedurile date de acesta, depunând sume de bani conform precizărilor, cu creşteri progresive, fără să fie notificat în scris, cât are obligaţia de a achita lunar şi fără a i se elibera vreun document sau grafic de rambursare.

Reclamantul a mai precizat că a făcut mai multe solicitări scrise în acest sens sau să poată fi restructurat creditul din nou, ţinându-se cont de circumstanţele individuale, de interesele şi drepturile sale, precum şi de capacitatea de rambursare a sa atunci când creditorul oferă soluţii, dar niciuna din cererile sale pe care le-a făcut în scris nu a fost aprobată şi nici nu s-a oferit din partea băncii vreo soluţie legală, în schimb solicitându-i să plătească prin angajament de plată (lucru pe care l-a făcut) sau să depun alte garanţii, deşi OUG nr. 52/2016 la art. 48 alin. (5) prevede că, în orice situaţie, soluţiile oferite potrivit alin. (2) şi (3): pct. b prevede că „nu determină o reevaluare a bunului adus în garanţie şi, de asemenea, nu impun o altă garanţie, decât la solicitarea expresă a consumatorului”.

Reclamantul a mai menţionat că de fiecare dată când a solicitat restructurarea creditului i s-a impus punerea locuinţei gaj, ca garanţie suplimentară de către dl. ..., precum şi faptul că a achitat conform indicaţiilor primite telefonic de la dl. ..., ofiţer recuperare creanţe al Y, toate sumele, până în luna februarie 2020, iar la data de 10.02.2020 a primit o notificare de la Y, prin Executorul judecătoresc ... cu nr. ... (depusă în copie xerox la prezenta), fiind somat ca în termen de 15 zile să achite suma de ... RON, contractul cu nr. ... fiind reziliat.

S-a mai învederat că ştiind că a depus în cont sumele precizate (depunând în copie xerox extra de cont cu sumele depuse), a încercat să ia legătura cu dl. ... începând cu data de ... atât telefonic pentru soluţionarea acestei situaţii, cât şi o solicitare prin poşta electronică de pe adresa sa ...., pe adresa ...., adresa de contact a reprezentantului amintit anterior, solicitare în baza OUG nr. 52/2016 art. 48, privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, solicitând expres rugămintea de a respecta prevederile actului normativ, neprimind răspuns.

Aşadar, insistând atât prin reprezentanţii Z, cât şi prin telefonul fix al Y cu nr. ..., care înregistrează aceste convorbiri cu acordul clientului, pentru a discuta cu dl. ..., reclamantul a precizat că nu a reuşit găsirea acestuia timp de 14 zile, adică în perioada ...-...

De asemenea, a mai specificat că în data de ..., în jurul orei ..., a încercat contactarea prin telefonul mobil, lăsând mai multe mesaje disperate, în Call Centerul băncii, dar acesta nu a dorit să vorbească prin telefonul fix cu el şi în jurul orei ... i-a răspuns la telefonul mobil, au discutat despre această situaţie, dacă are un răspuns privind nerespectarea prevederilor din OG nr. 52/2016 art. 48, neprecizând nimic, i-a spus să mai plătească încă ... luni, respectiv ... -.... Astfel, reclamantul i-a solicitat în scris prin poşta electronică un document avizat de bancă, dar i-a precizat în scris prin email că nu este nevoie. Totodată, l-a întrebat că după cele 3 luni, ce face, iar acesta i-a răspuns că „vom vedea”, după care l-a întrebat dacă după această perioadă de plată va fii executat silit şi a replicat din nou „poate”.

Aşadar, având în vedere aceste incertitudini, fiind sigur că nu va primi niciun document legal eliberat de bancă (deoarece nu a făcut acest lucru în anul ...), pe data de .... a depus o reclamaţie la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Gorj, cu nr. de înregistrare ..., fiind anexată în copie la prezenta, prin care a adus la cunoştinţa ANPC nerespectarea prevederilor OG nr. 52/2016 şi rugămintea de a interveni la funcționarul băncii pentru respectarea actului normativ (plata a efectuat-o până în luna ...)- fără a se emite de către entitatea care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, un plan de achitare a datoriilor, dumnealui fiind reprezentantul băncii, refuzând colaborarea cu el, având calitatea de debitor.

Totodată, reclamantul a mai precizat că tot în încercarea de a rezolva amiabil acest litigiu financiar, pe data de ..., a apelat la un mediator, deoarece a recunoscut şi recunoaşte acest debit şi doreşte să-l achite, iar pe data de ... a primit răspuns prin poşta electronică de la Y, în care s-au precizat următoarele: „vă aducem la cunoştinţă decizia de a nu participa la şedinţa de mediere propusă a avea loc în data de ..., urmare a cererii formulate.”, fiind anexate solicitarea şi răspunsul la mediere.

Mai mult, s-a învederat că în perioada ... nu a depus nicio sumă de bani pentru achitarea debitului, fiind situaţia la nivel global cu pandemia de COVID 19 şi Starea de Urgenţă din România instituită prin Decretul nr. 195/2020, el fiind o persoană cu risc de infectare, fiind diagnosticat şi cu hipertensiune arterială, pentru care a precizat că urmează tratament de peste 10 ani.

Reclamantul a precizat că, începând cu luna ... din partea Y de dosarul său se ocupă dl. ..., ofiţer recuperare creanţe al Y care l-a preluat de la dl. .... Acesta l-a contactat telefonic în luna ..., de pe nr. .... şi i-a transmis că după ce se termină situaţia de urgenţă să se deplaseze la sediul Z Sucursala Tudor Vladimirescu şi să depună o cerere de restructurare a creditului „în vederea revenirii la rate”, lucru pe care l-a făcut.

S-a mai specificat că cererea tip restructurare a creditului este identificabilă cu „CIF aplicant principal ... din ...”.

Totodată, reclamantul a apreciat că toate solicitările sunt probabil neaprobate, fiind anexate în copie, neprimind niciun răspuns verbal sau în scris, până pe data de ..., iar în luna ... a reluat achitarea debitului, depunând suma de ... lei, conform noii cereri de restructurate din data de .... Conform înţelegerii, reclamantul a specificat că a încercat să-l contacteze telefonic, la nr. arătat anterior pe noul ofiţer recuperare creanţe al Y dl. ..., dar nu a reuşit să-l contactez sub nicio formă toată luna ..., până pe data de ..., ocazie cu care l-a întrebat care este stadiul cererii sale de restructurare spunându-i că îi va da un răspuns sigur pe data de ..., însă nu i-a mai răspuns la telefon şi nici nu a primit vreun răspuns în scris.

Deci, reclamantul a menţionat că a luat-o de la capăt cu incertitudinea situaţiei sale, neavând niciun răspuns legal în scris, nici din partea băncii şi nici din partea reprezentanţilor ei până la data formulării acţiunii, fiind nevoit să apeleze la instanţă, în conformitate cu legea.

Reclamantul a menţionat că pe data de ... a depus cerere de anulare a actului administrativ nr. ... emis de pârâtă la data de ..., adresată prin email către Y, neprimind niciun răspuns (cerere depusă în copie la prezenta), precum şi faptul că nu a depus plângere prealabilă în termenul legal de 30 zile din următoarele motive temeinice:

A) A aşteptat termenul legal de răspuns la cererea făcută către Y privind anularea actului administrativ nr. ... emis de pârâtă la data de ... (Cerere depusă ..., Termen de răspuns ... -fără răspuns).

B) În perioada ... - ... România a fost în stare de urgenţă din cauza COVID 19

C) A aşteptat termenul legal de răspuns la cererea de restructurare CIF aplicant principal, ... din ... -răspuns care nu a fost dat de către Y până la data de ...

A mai precizat că se simte nedreptățit prin acea notificare de reziliere a contractului şi de plată a întregului debit în totalitate (act administrativ) emis de Y -prin dl. ... - deşi a depus şi depune în continuare, tot efortul pentru a achita debitul, fiind nemulţumit de modul de necooperare al băncii Y în calitate de creditor, cu el, în calitate de debitor şi este nedreptăţit pentru refuzul băncii de a da un răspuns la solicitările sale respectiv: anularea actului administrativ nr. ... şi implicit răspunsul la cererea sa de restructurare a creditului, deşi aceasta a fost făcută la indicaţia dl. ... reprezentantul actual al Y care se ocupa în prezent de dosarul său.

Reclamantul a mai menţionat ca starea sa de sănătate a fost afectată, diagnosticul de tulburare anxioasă depresivă accentuându-se, depunând o adeverinţa de la medicul de familie în copie xerox.

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri (filele ... la dosarul cauzei) şi, totodată, a anexat chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei, în baza OUG nr. 80/26/06/2013 art. 16 alin. a.

După fixarea termenului de judecată, la data de 08.07.2020, pârâta Y a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat să se dispună pe cale de excepţie, admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii şi, în subsidiar, pe fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii formulării acţiunii, pârâta a precizat că reclamantul a învestit Tribunalul Gorj - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, întemeindu-şi prezenta acţiune pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004 şi solicitând instanţei să dispună anularea şi suspendarea executării „actului administrativ” - în speţă - a notificării de declarare a scadenţei anticipate înregistrată sub nr. ..., precum şi recunoaşterea dreptului pretins prin OUG nr. 52/2016.

Faţă de toate aceste aspecte, pârâta a arătat că înţelege să invoce excepţia inadmisibilităţii acţiunii având în vedere dispoziţiile Legii nr. 554/2004.

Conform Legii nr. 554/2004, respectiv:

- dispoziţiile art. 1 alin. (1): „Articolul 1 Subiectele de sesizare a instanţei (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public”;

- dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi c): „Semnificaţia unor termeni (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum şi organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;

b) autoritate publică - orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică;

c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice;”.

Având în vedere că pârâta este o instituţie de credit- societate bancară, astfel cum este definită de dispoziţiile OUG nr. 99/2006 şi nu o autoritate publică, iar notificarea de declararea a scadenţei anticipate nr. ... este, prin urmare, un înscris de drept privat şi nu un act administrativ, i s-a solicitat instanţei să observe că nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate în ceea ce priveşte acţiunea ce face obiectul prezentei cauze, respectiv ca o persoană să fie vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ.

De asemenea, pârâta a precizat că înţelege să invoce excepţia inadmisibilităţii şi raportat la capătul de cerere privind recunoaşterea dreptului pretins „prin OUG 52/2016 în cererea de restructurare”, arătând că raportat la formularea unei cereri de restructurare singura obligaţie care îi poate incumba este cea de analiză a cererii.

Astfel, formularea unei cereri de restructurare fără ca debitorul să îndeplinească condiţiile de eligibilitate nu atrage după sine obligaţia băncii de a propune debitorului o astfel de soluţie. Prin urmare, distinct de inexistenţa dreptului pretins ca apărare de fond, pârâta a înţeles să invoce excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi cu privire la acest petit prin raportare la dispoziţiile art. 35 NCPC, respectiv caracterul subsidiar al acestei acţiuni faţă de o acţiune de drept comun.

Pe cale de consecinţa, s-a solicitat admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii şi respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

Faţă de argumentele expuse, s-a solicitat pe cale de excepţie, admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii şi, în subsidiar, pe fond, respingerea ca neîntemeiată, în raport de motivele expuse în cuprinsul întâmpinării, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 Cod procedură civilă, precum şi pe orice alte dispoziţii legale incidente în prezenta cauză.

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, precum şi orice alte probe a căror necesitate de a fi administrare ar reieşi din dezbateri.

La termenul de judecată din data de ..., reclamantul a arătat că nu insistă în ca acțiunea să fie judecată în raportul de temeiul de drept invocat prin cerere, acesta solicitând ca acțiunea sa să fie judecată de către instanța competentă, în raport de legea aplicabilă.

În aceeași ședință de judecată, instanța a pus în discuție disjungerea capătului de suspendare act administrativ și formarea unui nou dosar.

În ceea ce privește capătul de anulare act administrativ instanța a invocat excepția de necompetență materială a instanței și a acordat cuvântul pe aceasta, apoi a rămas în pronunțare, fiind amânată pronunțarea soluției la data de ....

În ceea ce privește capătul de suspendare act administrativ, instanța a dispus  disjungerea acestui capăt, formarea unui nou dosar, cu nr. ..., cu termen de judecată la data de ..., ora estimativă .... 

Examinând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Tribunalului Gorj – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, în raport de dispozițiile art. 248 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanța o reține ca fiind întemeiată, urmând să o admită ca atare, pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea de față, reclamantul solicită  anularea notificării de reziliere unilaterală a contractului de credit încheiat cu pârâtul, invocând aspecte cu privire la procedura de reziliere unilaterală a contractului de credit, considerând-o nelegală și netemeinică.

În ședința publică din data de ..., reclamantul a solicitat ca acțiunea sa să se judece în raport de dispozițiile legale, că nu îți menține temeiul juridic inițial constând în Legea nr. 554/2004 sau OG nr. 27/2002, lăsând la aprecierea instanței în ceea ce privește normele de competență aplicabile speței.

Tribunalul reține că reclamantul contestă notificarea nr. ... nr. ..., în temeiul clauzelor contractuale, întrucât reclamantul nu și-a respectat obligațiile asumate prin contract. Că, pentru a se evita declanșarea executării silite şi implicit majorarea cuantumului sumei datorate, cu alte cheltuieli de executare, i s-a pus în vedere ca în termen de 15 zile de la comunicare să se conformeze titlului executoriu arătat, în sensul de a achita suma de ... RON, credit restant.

Întrucât în cauză nemulțumirea reclamantului ce constituie premisa acțiunii vizează modul de derulare a contractului de credit nr. ... încheiat  de reclamant cu banca pârâtă, pentru suma de  ... RON, precum şi modul de reziliere a acestui contract de credit, care nu constituie un act administrativ, tribunalul constată că devin incidente în speță normele de procedură civilă de drept comun și nicidecum cele prevăzute de Legea nr. 554/2004.

De altfel, nici din prisma naturii contractului de credit susmenţionat, care nu este  de natură administrativă, nu este atrasă competența de soluționare a instanței de contencios administrativ, ci a instanței civile.

De altfel, instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze, în primă instanță, potrivit art. 95 Cod de procedură civilă raportat la Legea nr. 554/2004 litigiile de contencios administrativ potrivit normelor de procedură prevăzute de art. 8 și 10 din legea nr. 554/2004 sau din alte dispoziții legale.

Astfel, potrivit art. 8 din Legea nr. 554/2004, ” (1)*) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă.

(11) Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

(12) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), acţiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autorităţii pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operaţiune administrativă, sub sancţiunea penalităţilor de întârziere sau a amenzii, prevăzute la art. 24 alin. (2).

(2) Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competenţa de soluţionare a instanţelor civile de drept comun.

(3) La soluţionarea litigiilor prevăzute la alin. (2) se are în vedere regula după care principiul libertăţii contractuale este subordonat principiului priorităţii interesului public.”

De asemenea, potrivit art. 10 din același act normativ: ”  (1)*) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(11) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluţionează potrivit rangului autorităţii, conform prevederilor alin. (1).

(2) Recursul împotriva sentinţelor pronunţate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, iar recursul împotriva sentinţelor pronunţate de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel se judecă de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

(4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.”

Ori, litigiul de față nu se regăsește în categoria litigiilor pentru care legiuitorul a stabilit competența în favoarea secției de contencios administrativ a tribunalului, competența revenind judecătoriei, ca instanță de drept comun.

 Astfel, art. 94 alin. 1 lit. k) Cod procedură civilă prevede că judecătoria este competentă să soluționeze cauzele pentru litigiile de până la 200.000 lei. Ori, în raport de  obiectul acțiunii, se constată că este îndeplinit criteriul valoric impus de art. 94 alin. 1 lit. k) Cod procedură civilă, situație în care competența de soluționare a cauzei revine judecătoriei ca instanță civilă, raportat şi la art. 101 Cod de procedură civilă, potrivit căruia în cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea competenţei instanţei se va ţine seama de valoarea obiectului acestuia sau, după caz, de aceea a părţii din obiectului dedus judecăţii, aceeaşi valoare urmând a fi avută în vedere şi în cererile privind constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dacă nu se solicită şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Totodată, tribunalul are în vedere și dispozițiile art. 113 alin. 1 pct. 8 Cod de procedură civilă, și reținând aceste norme de competență susmenționate ca fiind aplicabile în cauză, observând că,  potrivit disp. art. 129 alin. 2 pct. 2 C.proc.civ. necompetența instanţei este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competenta unei alte instanțe de alt grad.

Excepția necompetenței materiale este o excepție de procedură care, potrivit disp. art. 130 alin. 2 C.proc.civ., trebuie invocată de părţi ori de către judecător din oficiu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în față primei instanțe, fapt realizat în cauză, în condițiile în care aceasta a fost invocată de către instanță, la momentul verificării competenței, potrivit art. 131 alin. 2 raportat la alin. 1 Cod de procedură civilă.

 Așadar, reținând că revine competența de soluționare a cauzei Judecătoriei Tg-Jiu, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 132 Cod de procedură civilă, raportat la art. 129 alin. 2 pct. 2 Cod de procedură civilă,  raportat la art. 94 alin. 1  lit. k Cod de procedură civilă, tribunalul va admite excepția de necompetență materială a Secției de Contencios Administrativ și Fiscal din Cadrul Tribunalul Gorj, va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței competente, respectiv Judecătoria Tg-Jiu, ca instanță de drept comun competentă să judece litigii cu profesioniștii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Gorj.

Declină competenţa de soluţionare a cauzei promovată de reclamantul X, cu domiciliul în ...., în contradictoriu cu pârâta Y, cu sediul în ..., în favoarea Judecătoriei Tg-Jiu, jud. Gorj.

Fără cale de atac.

Pronunţată azi, 28.07.2020, la Tribunalul Gorj, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Domenii speta

Spete similare