Anulare act administrativ

Dosar nr. ...........

Anulare act administrativ

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ................

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 239/2020

Şedinţa publică din 09 Iunie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...........

Grefier ...........

Pe rol fiind judecarea acţiunii formulată de reclamantul I.I.  în contradictoriu cu pârâta UAT COM.M, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei faptul că la data de 09.06.2020 pârâta a răspuns solicitărilor instanţei, conform adresei nr. 3369/05.05.2020, respectiv în copie xerox: procesul verbal de constatare înregistrat la entitatea verificată sub nr. 7654/15.11.2019 şi Decizia nr. 80/05.12.2019, în dublu exemplar.

Nemaifiind cereri de formulat şi noi probe de administrat, instanţa a constatat cercetarea judecătorească încheiată şi a trecut la soluţionare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului ................ – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 18.02.2020 sub nr. 396/95/2020 reclamantul I.I.  în contradictoriu cu pârâta UAT COM.M a formulat contestaţie împotriva Deciziei de imputare nr. 8582 din 31.12.2019 ce are ca obiect recuperarea pagubei în sumă de 8.892 lei constatată de Camera de Conturi ................, contestaţie prin care solicită anularea acesteia ca fiind nelegală din următoarele considerente:

Prin Decizia de imputare nr. 8582/31.12.2019 emisă de UAT COM.M a fost stabilită existenţa unei pagube în valoare de 13.952 lei reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit în decursul anului 2018 de către domnul D.N.- secretar UAT pentru suma de 5060 lei şi I.I. - şef serviciu financiar pentru suma de 8.892 lei.

Conform actului de constatare nr.7654/15.11.2019 încheiat de Camera de Conturi ................ s-a constatat faptul că în perioada ianuarie-noiembrie 2018 nivelul veniturilor salariale încasate de către cei doi funcţionari publici a depăşit nivelul legal al indemnizației viceprimarului.

Aşa cum a adus şi la cunoștința ordonatorului principal de credite, adică primarul comunei M, consideră ca sporurile pentru prestarea diferitelor activităţi specifice funcţiei deţinute nu ar trebui să facă parte din salariul de încadrare, consecinţa directă a acestui fapt fiind aceea că acordarea acestor sporuri ar duce la diminuarea salariului de încadrare doar pentru a nu se depăşi indemnizaţia lunară a funcţiei de viceprimar, punct de vedere cu care nu este de acord.

Astfel, conform HCL nr.19/05.07.2018 s-au aprobat salariile de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual salarizați conform familiei ocupaţionale ,,Administraţie", numiţi/angajaţi în Aparatul de Specialitate al Primarului şi Consiliului local al comunei M,

De asemenea, tot conform aceleaşi hotărâri de consiliu, salariile de bază pot fi majorate, abordându-se sporuri, compensaţii, adaosuri, prime şi indemnizaţii, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă în condiţiile şi limitele Legii cadru nr.153/2017 şi/sau a altor acte normative speciale a căror sumă cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de baza a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare.

Practic, conform specificității funcţiei pe care este încadrat, respectiv aceea de contabil şef (personal de conducere) în cadrul primăriei M, ar trebui să aibă un salariu de încadrare mai mic decât al unei funcţionar public încadrat pe o funcţie de execuţie, salariu de încadrare la care s-ar adaugă sporurile pentru prestarea diferitelor activităţi specifice funcţiei deţinute( de exemplu sporul pentru şef de birou) pentru ca salariul brut ce este alcătuit din salariul de încadrare şi sporurile pentru activitatea specifică, să nu depășească indemnizaţia lunară a funcţiei de viceprimar.

Conform art.11 alin 1 din Legea cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se specifică faptul că „Pentru funcţionarii şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale Administrație din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local....",salariul de bază însemnând salariul fără sporurile specifice funcţiei deţinute iar conform art. 160 din Codul Muncii salariul brut cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri.

- Sporurile stabilite prin aceeaşi lege cadru sunt următoarele;

- Spor de 10% pentru exercitarea vizei CFP, conform art. 15 din Legea 153/2017.

- Spor de până la 50% pentru personalul care lucrează la proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă, conform art. 16 din Legea 153/2017.

- Acordarea indemnizației de hrană, prevăzută de art. 18 din Legea 153/2017.

- Spor de 15 % pentru condiţii de muncă vătămătoare, conform art. 23 din aceeaşi Legea cadru, spor de care beneficiază toţi angajaţii instituţiei.

Ori, menţinerea în vigoare a deciziei de imputare contestate ar coincide cu prestarea din partea sa a unor activităţi specifice funcţiei deţinute fără a fi remunerat pentru acest lucru, motiv pentru care consideră că se impune anularea acesteia.

Pentru toate aceste considerente şi având în vedere faptul că salariile de bază precum şi celelalte elemente componente ale salariilor lunare brute inclusiv contribuțiile legale aplicabile se acordă doar în limita sumelor aprobate la capitolul „cheltuieli de personal, solicită anularea Deciziei de imputare nr. 8582/31.12.2019 privind recuperarea sumei de 8.892 lei.

În drept , şi-a întemeiat prezenta contestaţie pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi depunem în două exemplare.

În temeiul dispoziţiilor art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004 până la pronunţarea instanţei de fond cu privire la cererea de anulare a deciziei mai sus menţionate, solicită să se dispună suspendarea executării actului administrativ contestat.

În temeiul art. 223 din Noul Cod de procedura civila, solicită judecarea cauzei şi în lipsă.

În dovedirea  cererii, solicită  încuviinţarea  probei cu înscrisuri şi orice alte mijloace de probă pertinente şi utile cauzei.

Depune la dosarul cauzei decizia de imputare nr. 8582/31.12.2019.

II. La data de 28.02.2020 pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a arătat că, în măsura în care reclamantul reușește să-şi dovedească cererea de chemare n judecată, pe baza probelor ce vor fi administrate în cauză, se va conforma sentinţei pronunțate de către instanţă.

În drept şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 205 C.pr.civ.

Prin sentinţa civilă nr. 103 din 03.03.2020 a fost respinsă cererea de suspendare formulată de reclamantul I.I., în contradictoriu cu pârâta UAT COM.M.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

III. Prin Decizia de imputare nr. 8582/31.12.2019 emisă de UAT COM.M a fost stabilită existenţa unei pagube în valoare de 13.952 lei reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit în decursul anului 2018 de către domnul D.N.- secretar UAT pentru suma de 5060 lei şi I.I. - şef serviciu financiar pentru suma de 8.892 lei.

Din cuprinsul deciziei de imputare se constată că aceasta a fost emisă ca urmare a actului de constatare nr 7654/15.11.2019 încheiat de către Camera de Conturi ................, în urma unui control efectuat la Unitatea Administrativ Teritorială M, din care rezultă că s-a produs o pagubă în valoare de 13.952 lei reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit  în anul 2018, reclamantului fiindu-i imputată suma de 8.892 lei.

Instanța constată că decizia de imputare a fost emisă tardiv, peste termenul de 30 de zile reglementat de art.500 din OUG 57/2019.

Art. 499 - Răspunderea civilă

Răspunderea civilă a funcţionarului public se angajează:

a) pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionează;

b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituţia publică, în calitate de comitent, unor terţe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive.

În speţă, în decizia de imputare nu a fost menționat niciun temei de drept în baza căreia a fost emisă decizia ,însă din cuprinsul acesteia rezultă că a fost emisă pentru pagube produse în patrimoniul autorității , situație reglementată de  art.499 lit.a. din OUG 57/2019, act normativ în vigoare la data emiterii  actului administrativ ce se contestă.

Potrivit art. 500 ,din OUG 57/2019 ,repararea pagubelor aduse autorităţii sau instituţiei publice în situaţiile prevăzute la art. 499 lit. a) şi b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată.

Din economia textului de lege, mai sus citat, rezultă că pentru situațiile prevăzute la art. 499 lit. a) şi b) , decizia de imputare se emite în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei

În speţă, momentul constatării pagubei, în patrimoniul angajatorului ,este data  la care actul de control întocmit de Camera de Conturi ................, a fost adus la cunoștința conducerii autorității respectiv la data de 15.11.2019, așa cum rezultă și din cuprinsul deciziei de imputare, astfel că decizia nr. 8582/31.12.2019 este tardivă, fiind emisă peste termenul de 30 de zile reglementat de art. 500 ,din OUG 57/2019.

Termenul de 30 de zile nu este unul  de recomandare ci unul imperativ,  legiuitorul a optat pentru utilizarea unei formule imperative în redactarea textului de lege. Raţiunea instituirii unui asemenea termen rezidă din necesitatea înlăturării stării de incertitudine ce planează asupra situaţiei patrimoniale a funcţionarului public. Astfel, se dă eficienţă principiului securităţii raporturilor juridice prin menţinerea unui just echilibru între scopul urmărit, apărarea bugetului de stat şi mijloacele utilizate - emiterea în mod unilateral a unui titlu executoriu, fără intervenţia instanţelor de judecată, însă cu respectarea unui termen de decădere – de 30 de zile – previzibil şi accesibil pentru ambele părţi.

În această situaţie, raportat la aceste considerente, decizia contestată în cauză fiind emisă cu nesocotirea prevederilor art. 500 ,din OUG 57/2019  este tardivă, motive pentru care, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004,  se impune anularea acesteia, analizarea celorlalte motive invocate în cauză fiind de prisos, întrucât incidenţa acestui motiv atrage anularea  dispoziției,  iar analizarea motivelor privind nesocotirea prevederilor legale la momentul emiterii actului primează celorlalte motive invocate în cauză referitoare la netemeinicia emiterii actului contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamantul I.I., cu domiciliul ale la Primăria Comunei M, cu sediul în Comuna M, sat. M, str. Principală, nr. 253 A, Judeţul ................ în contradictoriu cu pârâta UAT COM.M, cu sediul în Comuna M, sat. M, str. Principală, nr. 253 A, Judeţul .................

Anulează decizia de imputare nr.8582 din 31.12.2019, ca fiind tardiv emisă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată, azi data de 09 Iunie 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei.

Preşedinte,Grefier,

..........................................

Red. ......

Tehnored. .............

Ex. 4/08.07.2020

Domenii speta

Spete similare