Suspendare executare act administrativ

Dosar nr. xx/95/2020

CAF-obiect suspendare executare act administrativ

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentința  Nr.60/2020

Şedinţa publică din 11 februarie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE - xxxxx

Grefier - xxxxx

Pe rol judecarea cererii de suspendare executare act administrativ formulată de reclamanta Societatea xxxxxxx în contradictoriu cu pârâta xxxxx.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-au prezentat pentru reclamantă avocat xxxx şi avocat xxx, iar pentru pârâtă s-a prezentat consilier juridic xxxxxx.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei obiectul, stadiul procesual, precum şi faptul că pârâta xxxx Gorj, a formulat întâmpinare.

Tribunalul, având în vedere că obiectul cauzei se regăseşte în cele exceptate de la suspendarea activităţii de judecată prin Hotărârea nr. 4/22.01.2020 a Adunării generale a xxxxxxx Gorj, încadrându-se în categoria de cauze urgente, astfel cum sunt prevăzute de lege și, în consecinţa va proceda la judecarea cauzei.

Instanţa comunică un exemplar de pe întâmpinare reprezentanților reclamantei.

Avocat xxxxx depune la dosar, în original, chitanţa de achitare a cauţiunii, în cuantum de 3279,35 şi recipisa de consemnare.

Instanţa pune în discuţie verificarea competenţei.

Avocat xxxxx arată că este competent Tribunalul Gorj- secţia CAF să judece prezenta cauză.

Consilier juridic xxxxxx arată că este competent Tribunalul Gorj să judece prezenta cauză.

În condiţiile art.131 cod procedură civilă instanţa, din oficiu, verifică şi stabileşte că este competentă general, material şi teritorial să judece cauza de faţă, conform dispoziţiilor art.95 alin.1, pct.1 cod procedură civilă, coroborat cu dispoziţiile art. 14 şi 10 din LCA.

Instanţa pune în discuţie dacă mai sunt alte cereri de formulat.

Avocat xxxxxxx arată că  nu mai sunt alte cereri, solicită proba cu înscrisuri şi apreciază că, cererea este în stare de judecată.

Consilier juridic xxxxxx arată că nu sunt alte cereri.

Instanţa ia act, că s-au depus înscrisuri de către reclamantă şi încuviinţează proba cu înscrisurile depuse, apreciind-o ca fiind utilă şi de natură să conducă la soluţionarea cererii de suspendare.

La interpelarea instanţei, avocat xxxx arată că împotriva reclamantei a început executarea silită pentru recuperarea sumei din actul fiscal.

În condiţiile art.237-244 cod procedură civilă, faţă de cele arătate de părţi, constată că reclamanta şi pârâta nu înţeleg să îndeplinească alte acte de procedură privind cercetarea procesului de faţă, astfel că instanţa declară cercetarea încheiată.

În condiţiile art.244 cod procedură civilă tribunalul constată că reclamanta şi pârâta, sunt de acord ca dezbaterea fondului să urmeze în aceeași zi, astfel că hotărăște ca dezbaterea fondului să urmeze în aceeași zi, în ședință publică şi constatând cererea în stare de judecată, acordă cuvântul:

Avocat xxxx, pentru reclamantă, solicită admiterea cererii de suspendare a executării deciziei de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr.838/08.01.2020 până la pronunţarea instanţei de fond, fiind îndeplinite cele două condiţii cumulative prevăzute de art.14 din LCA, respectiv existenţa unui caz bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.

În ceea ce priveşte existenţa cazului bine justificat solicită să se aibă în vedere că, actul administrativ fiscal a fost contestat în procedura contenciosului, potrivit art.7 şi nu a fost soluţionată contestaţia administrativă, să se aibă în vedere că s-a înfrânt aparența de legalitate a actului administrativ fiscal, întrucât este un act administrativ fiscal emis în 8 ianuarie 2020 prin care se revocă scutirea acordată în baza OUG 6/2019 în condiţiile în care la 31 decembrie 2019 reclamanta a închis anul fiscal cu datorie zero.

În ceea ce priveşte paguba iminentă solicită să se aibă în vedere că în acest moment societatea are conturile blocate, are un număr semnificativ de angajaţi, are o linie de credit de 400.000 lei fiind în imposibilitate de a onora contractele în derulare, de a plăti salariaţii si furnizorii, societatea risca sa rămână, efectiv, fără activitate şi să intre în insolvenţă.

Arată că a plătit cauţiunea stabilită, a urmat procedura care se impune, inclusiv contestaţia la executare împotriva formelor de executare silită, însă având în vedere că nu se poate adresa instanţei de contencios, privind anularea actului, nefiind soluţionată contestaţia administrativă se află în imposibilitatea de a efectua şi o expertiză şi consideră că este nedrept şi injust să aibă blocate conturile, să fie executați silit până când o instanţă de judecată să analizeze efectiv legalitatea actului ce îi este vătămător.

Pentru aceste motive solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată, taxa de timbru şi onorariu avocat.

Avocat xxxxx, pentru reclamantă în completarea celor arătate de celălalt apărător, arată că, în ceea ce priveşte procedura de emitere a obligaţiilor de plată, societatea a urmat întocmai toţi pașii necesari şi prevăzuţi de OG 6/2019, s-a adresat cu cerere în acest sens, i s-a emis un certificat fiscal privind obligaţiile de plată până la 31.12.2019, s-a emis o decizie prin care au fost suspendate aceste obligaţii, apoi s-a formulat o cerere care a fost analizată de inspectorii fiscali pentru ca apoi în luna noiembrie să fie emisă decizia prin care s-au anulat la plată obligaţii în sumă de  55.587 lei.

A solicitat să se observe că aceste obligaţii fiscale accesorii provin din urma unei inspecţii fiscale care au stabilit un debit principal care a fost achitat de către societate odată cu emiterea deciziei la 6.09.2019.

Ulterior, au mai fost emise decizii de accesorii, reprezentând dobânzi, penalităţi şi penalităţi de nedeclarare. Aceste penalităţi de nedeclarare sunt într-un cuantum foarte mare, practic acestea au generat acest debit, respectiv 42.864 lei. Petenta, uzând de procedura prevăzută de OG 6/2019 a depus cerere şi a fost scutită de întreaga sumă, însă prin emiterea acestei decizii din ianuarie 2020 petenta este prejudiciată şi într-un alt mod, potrivit dispoziţiilor codului de procedură fiscală dacă debitul principal stabilit în urma unei inspecții fiscale este achitat în termen de 15 zile de la data la care a fost stabilit că putea să beneficieze de reducerea cu 75% a penalităţilor de nedeclarare, ori  75% din suma de 42.864 lei, reprezenta o sumă importantă de care putea fi scutită societatea. În momentul de faţă, prin emiterea acestei decizii nu mai poate beneficia nici de această reducere.

Apreciază că atâta vreme cât organul fiscal a avut o poziție oscilantă faţă de acest debitor şi faţă de scutirea la plată se impune suspendarea actului administrativ.

Consilier juridic xxxx, pentru pârâtă, solicită respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ contestat, consideră că nu sunt îndeplinite cele două condiţii în accepțiunea dispoziţiilor art.14 din LCA. În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată solicită să se observe că pârâta nu se află în culpă procesuală.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – secţia contencios administrativ şi fiscal la data de xx ianuarie 2020, sub nr.xxx/95/2020, reclamanta Societatea xxx a chemat în judecata pârâta xxxx, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună suspendarea executării actului administrativ fiscal, constând în Decizie de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr.838/08.01.2020 până la pronunţarea instanţei de fond, în temeiul art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 modificată.

În fapt, prin contestaţia nr. xxxxx din 20.01.2020 depusă la xxx Gorj de societatea xxx, aceasta a contestat Decizia de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr.838/08.01.2020 solicitând, potrivit art. 279 alin.2 C.pr. fiscala, admiterea contestaţiei si anularea actului atacat, îndeplinind astfel procedura prealabilă cerută de art.7 din Legea nr.554/2004 republicată,

În continuare redă dispoz.art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 republicată şi modificata şi arată că prin Decizia de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr.838/08.01.2020 pentru suma totală de 11 lei, a fost anulată şi înlocuită decizia anterioară de anulare a obligaţiilor accesorii nr. 266795/21.11.2019 pentru suma de 55.588 lei, iar ca urmare a punerii in executare a deciziei contestate, s-a restabilit în sarcina societăţii diferenţa de obligaţii accesorii, trecându-se la executarea silită pentru suma de 59.599 lei emițându-se titlu executoriu şi somaţie.

Actul administrativ contestat si a cărui suspendare o solicită instanţei de judecata este vădit netemeinic si nelegal pentru următoarele:

Decizia de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr.838/08.01.2020 este lovita de nulitate absolută întrucât este emisă cu încălcarea dispoziţiilor art.1 alin.6 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ şi fiscal-situaţia de excepţie a irevocabilității actului administrativ.

La data de 08.01.2020 a fost emisa, de către xxx Gorj, Decizia de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr. 838/08.01.2020, prin care se acorda anularea la plata a obligaţiilor fiscale accesorii aferente obligaţiilor bugetare principale prevăzute de art.24 si art.25 din O.G. 6/2019, în suma totala de 11 lei.S-a menţionat expres că aceasta decizie ” Înlocuieşte Decizia de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr. 266795/21.11.2019”.

Prin Decizia de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr. 266795/21.11.2019, s-au anulat obligaţii de plata accesorii în sumă totală de 55.587 lei, organul fiscal apreciind că în cauza sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.24, art.25, art.26 şi art.27 din O.G. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale.

Ca efect al deciziei contestate, s-a instituit în sarcina societăţii obligaţia de plata pentru suma de 59.599 lei pentru care au fost emise forme de executare.

Obligaţiile accesorii au fost stabilite ca urmare a unei inspecții fiscale începută la data de 19.08.2019, finalizata cu emiterea Deciziei de Impunere nr, F-GJ 404/06.09.2019 - obligaţii principate suplimentare 28.318 lei. La aceste obligaţii principale, s-au calculat obligaţii accesorii, pentru care societatea a urmat procedura prevăzuta de OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, emiţându-se prima decizie de anulare.

Ambele decizii, potrivit dispoziţiilor legale-art.477 din Legea 207/2015 cu modificările si completările ulterioare, si a menţiunilor din cuprinsul acestora produc efecte juridice fata de destinatar de la data comunicării.

Potrivit art.1 alin. (6) teza I din Legea nr. 554/2004," autoritatea publică emitenta a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se va pronunţa, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, şi asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor juridice produse de acestea. Acţiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului."

Astfel, în temeiul tezei întâi a acestui text normativ, principiul revocabilității actelor administrative este aplicabil atât timp cât actele unilaterale nelegale nu au intrat în circuitul civil, revocarea justifica un interes public, actele nu au produs niciun fel de efecte juridice, iar autoritatea emitentă trebuie să ţină seama de așteptările (speranțele) legitime ale beneficiarilor actelor.

În cauza de fata, actul administrativ reprezentat de Decizia de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr. 266795/21.11.2019, prin care s-au anulat obligaţii de plata accesorii în suma totala de 55.587 lei, a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice de la data comunicării, iar anularea acesteia prin decizia nr.838/08.01.2020 este nelegală. Intrarea în circuitul civil şi producerea efectelor juridice, marchează momentul în care actul juridic administrativ revocabil devine irevocabil.

Actele juridice, inclusiv actele administrative aparțin ordinii juridice obiective, în principiu, din momentul şi de la data la care acestea au fost publicate ori, după caz, comunicate celor cărora li se adresează.

Revocarea actului administrativ după ce acesta a ajuns la cunoştinţa destinatarului si i-a creat speranța legitimă a unui drept, încalcă securitatea si stabilitatea raporturilor juridice.

Astfel, daca prin emiterea iniţială a Deciziei nr. 266795/2019 societatea nu mai înregistra obligaţii de plata restante la 31.12.2019, prin decizia contestata nr. 838/2020, organul fiscal repune în ființă debitele stinse anterior, după încheierea anului fiscal 2019.

Pe fond, Decizia de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr.838/08.01.2020 este neîntemeiata întrucât, în mod greşit este reţinut faptul ca nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 24, art.25, art.26 si art.27 din OG 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, iar contribuabilul  avea posibilităţile conferite de art. 27-„Anularea accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare cu termene de plată până la data da 31 decembrie 2018 individualizate în decizii de Impunere.

(1)Dobânzile, penalităţile şi toate accesoriile aferente obligaţiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central, cu termene de plată până la 31 decembrie 2018 inclusiv şi individualizate în decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecții fiscale în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, se anulează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a)toate diferenţele de obligaţii bugetare principale individualizate în decizia de Impunere sunt stinse pun orice modalitate prevăzută de lege până la termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1) din Codul de procedură fiscală;

b)cererea de anulare a accesoriilor se depune în termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere, sub sancţiunea decăderii.

(2) Prin derogare de la art. 105 alin. (8) din Codul de procedură fiscală, în situaţia inspecţiilor fiscale ce urmează a începe după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, in scopul acordării anulării prevăzute la art. 25, organele fiscale iau în considerare declaraţiile rectificative depuse de debitori în cel mult 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe”.

Este adevărat ca inspecţia fiscala a fost ulterioară intrării în vigoare a O.G. nr. 6/2019 (respectiv 03.08.2019),însă, după cum se poate observa, alin.2 al art.27 reglementează si acesta situaţie, iar, în scopul acordării anulării prevăzute de art.25 a accesoriilor obligaţiilor bugetare declarate suplimentar prin declaraţie rectificativă, urmează a fi luate in considerare declaraţiile rectificative si exonerat debitorul de la plata acestor debite.

Întrucât situaţia premisa exista " inspecții fiscale ce urmează a începe după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe", toate obligaţiile accesorii, având în vedere că au fost îndeplinite si celelalte condiţii, în mod corect au fost anulate.

Cronologic, starea de fapt a fost următoarea:

-pârâta a emis Avizul de inspecţie fiscala nr. F-GJ 215/30.05.2019;

-prin adresa nr. 2617/20.06.2019 s-a reprogramat inspecţia fiscală pentru data de 10.07.2019;

-prin adresa nr. 3220/11.07.2019 inspecţia a fost decalată pentru o dată ulterioară;

-la data de 06.09.2019 s-a emis decizia de impunere pentru suma de 28.318 lei;

-în aceeaşi data, 06.09.2019 s-a achitat obligaţia principală conform extras de cont ING Bank;

-ulterior, la data de 11.10.2019 s-a emis Decizia nr.71290 referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare pentru suma de 42.864 lei. Potrivit art. 181 alin.2 coroborat cu art.156 alin.1 C.pr. fiscala întrucât debitul principal a fost achitat în termen de 15 zile de la data emiterii deciziei, contribuabilul beneficia de reducerea cu 75% a acestor penalităţi de nedeclarare.

-la data de 11.10.2019 se emite Decizia nr. 71289 referitoare la obligaţii fiscale accesorii reprezentând dobânzi si penalităţi de întârziere in suma de 20.887 lei, respectiv 5.198 lei;

-la data de 28.10.2019 se depune de către societate Notificarea privind intenţia de a beneficia de anularea obligaţiilor de plata accesorii potrivit O.G.6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale;

-conform procedurii, se emite Decizia de amânare la plata a obligaţiilor accesorii nr.265103/31.10.2019, pârâta apreciind ca sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de cap. II din Ordonanţa;

-la data de 18.11.2019 se depune de către contribuabil cererea de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr.47071/18.11.2019;

-ca urmare a cererii, pârâta emite Decizia nr. 266795/21.11.2019 de anulare a obligaţiilor de plata accesorii in suma totala de 55.587 lei, decizie adusă la cunoştinţa contribuabilului şi care şi-a produs efecte juridice de la data comunicării.

-la data de 08.01.2020, pârâta revine asupra deciziei, emite o noua decizie ce o înlocuieşte pe prima, revocând astfel actul administrativ fiscal, si anulând obligaţii accesorii, de acesta data, pentru suma de 11 lei,

Ca urmare a parcurgerii procedurii, societatea xxxx SRL, în mod corect a fost scutită de la plata accesoriilor prin Decizia iniţială nr. 266795/21.11.2019, astfel că decizia ulterioară, este neîntemeiată.

În cauza de faţă sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute art.14 din Legea 554/2004 întrucât există depusă o contestaţie în baza art.7 din Legea 554/2004 cu nr. GJG-REG 2067/20.01.2020, iar în ceea ce priveşte cazul bine justificat, având in vedere împrejurările legate de starea de fapt si de drept expusa mai sus, instanţa, palpând fondul cauzei, sesizează o îndoiala serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ-fiscal contestat, astfel cum se prevede în art. 2 alin.1 lit.t din Legea nr. 554/2004.

Legalitatea actului administrativ atacat este pusă la îndoiala, în principal, prin faptul că, autoritatea publică emitentă a revocat actul după ce acesta a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, societatea având certitudinea legitimă că accesoriile au fost anulate în baza O.G.6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale. Pe de alta parte actul administrativ este nelegal întrucât pot face obiectul OG 6/2019 si sumele rezultate ca urmare a inspecţiilor fiscale ce au început după intrarea în vigoare a acestui act normativ-art.27 alin.2.

În ceea ce priveşte producerea unei pagube în patrimoniul societăţii şi aceasta condiţie este îndeplinită având în vedere suma considerabilă pentru care au fost demarate procedurile de executare  urmare a emiterii actului administrativ contestat.

Se poate perturba grav activitatea întrucât prin punerea în executare a deciziei emise şi executarea silită a societăţii, sumele de bani disponibile în conturi vor fi poprite, nu se vor putea face plăţi legate de impozite, salarii, plăţi furnizori, linie de credit si nu se vor putea onora contractele în derulare.Societatea reclamantă  are un număr de xxxx salariaţi şi doua contracte în derulare (Contract nr. 01/03.01.2020 si Contract nr. 2/05.01.2020.

De asemenea, societatea a contractat si o linie de credit de 400.000 lei în baza Contractului de facilitate credit nr. 93029/21.06.2018 cu xxxx Bank, iar poprirea conturilor duce la ruperea echilibrului contractual, încetarea contractului şi executarea silită pentru întreaga suma deoarece situaţia financiara precară a societăţii nu mai poate fi o garanţie pentru bancă.

În acesta situaţie, cu conturile blocate, în imposibilitate de a onora contractele în derulare, de a plăti salariaţii şi furnizorii, societatea riscă să rămână, efectiv, fără activitate şi să intre în insolvenţă.

Trebuie precizat că obiectul de activitate al reclamantei este de tăiere si rindeluire a lemnului, societatea achiziționând cherestea, pe care o pregătește prin operaţiuni specifice pentru comercializare. Lunar, societatea trebuie sa asigure plata drepturilor salariale pentru cei xxxxx angajaţi si contribuţiile aferente bugetului de stat, să suporte cheltuieli cu întreţinerea şi repararea utilajelor, cu chirii, cu plata furnizorilor de material lemnos.

Mai arată că a  acţionat cu buna credinţă, în sensul şi că în urma inspecţiei fiscale a  plătit debitele principale, atașând dovezi în acest sens, iar in ceea ce priveşte debitele accesorii este aplicabilă O.G. nr.6/2019 privind instituirea unor masuri de facilitate fiscală.

Nu este deloc de neglijat nici poziţia oscilanta a emitentului actului administrativ contestat si a cărui suspendare o solicită, care, după o lună si jumătate de la data la care emitea decizia de anulare a accesoriilor în suma de 55.587 lei emite o noua decizie, ce o anulează pe prima, de acesta dată pentru suma de 11 lei.

Prin emiterea acestei decizii, societatea a fost prejudiciată şi pentru faptul că, deşi a achitat debitul principal stabilit de organul da control, nu mai este repusă în termen şi nu mai poate beneficia de reducerea cu 75 % a penalităţilor de nedeclarare.

Apreciază că, pe baza înscrisurilor existente la dosar s-a conturat îndeplinirea cazului bine justificat definit de art.2 alin.1 lit.t din Legea 554/2004, ceea ce este de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa actului administrativ atacat care să justifice suspendarea executării acestuia până la soluţionarea fondului cauzei.

Aspectele invocate sunt în măsură să creeze aparența de nelegalitate a actelor atacate, abuzul de putere al organului fiscal precum si poziţia oscilantă şi nesigură a funcţionarilor publici în interpretarea şi aplicarea normelor legale incidente, urmând ca toate acestea sa fie analizate de către instanţa de fond.

Măsura suspendării actului administrativ contestat previne o paguba iminentă în patrimoniul societăţii, având în vedere cuantumul sumei şi împrejurările legate de existenţa liniei de credit şi a derulării contractelor în ființă.

Soluţia suspendării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie corespunzătoare, măsura care se recomanda a fi luata de autoritatea jurisdicțională, fără ca astfel să se aducă atingere executării deciziilor autorităţilor administraţie prin care se impun particularilor o serie de obligaţii.

Pentru toate acestea, consideră că în cauza de faţă sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art.14 din Legea 554/2004, pe cale de consecinţa, a solicitat admiterea cererii de suspendare a efectelor Deciziei nr. 836/08.01.2020 până la soluţionarea definitivă a cauzei pe fond.

În drept, a invocat dispoz.art.14 din Legea nr.554/2004.În baza art.411 c.pr.civ., a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri. A depus alăturat împuternicire avocațială, chitanţa de plată a onorariului de avocat şi un set de înscrisuri, în copie (filele 11-81).

Cererea a fost corespunzător timbrată. (fila 10)

În temeiul art.205 cod procedură civilă la data de 7 februarie 2020 pârâta xxxx Gorj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că cererea formulată de reclamantă nu îndeplineşte condiţiile legale prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, întrucât nu dovedește îndeplinirea celor două condiţii prevăzute cumulativ de textul de lege în sensul de „ cazuri bine justificate şi pentru a preveni producerea unei pagube iminente”.

Potrivit acestui text de lege „în cazuri bine justificate pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral pană la pronunţarea instanţei de fond.”

Faţă de motivele invocate de reclamantă în cererea de chemare in judecată, a precizat că aspectele invocate de reclamantă în cererea formulată nu demonstrează existenţa cazului bine justificat, ci aceste aspecte se referă la fondul contestaţiei, fiind motive ce privesc anularea actului administrativ fiscal şi nu sunt suficiente pentru suspendarea efectelor acestuia.

Față de aceste aspecte şi fără a invoca alte motive privind prejudecarea fondului cauzei, arată că motivele aduse de reclamanta în acţiune nu sunt de natura să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ fiscal reprezentat de Decizia de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr. 838/08.01.2020 emisă de xxxx Gorj.

Jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în această materie (relevanta, de exemplu, prin dec. 550/2009, nr. 3322/2009, nr 3543/2009, nr. 4027/2009, nr. 4169/2009) este în sensul că nu orice dubiu în privinţa legalităţii unui act administrativ demonstrează îndeplinirea "cazului bine justificat", ci, dimpotrivă, această aptitudine doar îndoielile serioase, determinate, spre exemplu, de nemotivarea actul de emiterea lui de către un organ necompetent, de întemeierea acestuia pe texte legale abrogate, neconstituţionale ori, în mod evident inaplicabile etc.

Având in vedere acestea, a precizat că Decizia de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr. Fxxx nr. 838/08.012020 a fost emisă de organul fiscal competent - xxxx Gorj, a fost motivată, respectă prevederile art. 95-100 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, fiind îndeplinite toate actele procedurale anterioare emiterii acesteia.

Cele două noțiuni sunt definite de Legea nr. 554/2004, astfel că art. 2, alin. 1, lit. t definește noţiunea de cazuri bine justificate ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, iar art. 2, alin. 1, lit. ş definește noţiunea de pagubă iminentă ca fiind acel prejudiciu material viitor şi previzibil.

Condiţiile prevăzute de art. 14, prin tonul lor restrictiv-imperativ, denotă caracterul de excepţie al măsurii suspendării executării actului administrativ fiscal, presupunând aşadar dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natură a argumenta existenţa "unui caz bine justificat" şi a "iminenței producerii pagubei ".

Cele două condiţii prevăzute de art. 14 alin. l din Legea nr. 554/2004 nu se consideră a fi însă îndeplinite prin invocarea unor simple argumente ce tind să demonstreze aparența de nelegalitate a actului administrativ fiscal a cărei executare se solicită a fi suspendată şi posibilitatea producerii unei pagube iminente.

Cu privire la existenţa pagubei iminente, reclamanta a arătat că datorită executării actului, aceasta se va afla in imposibilitate de a efectua plăţi atât către bugetul statului, cat si către alţi parteneri.

Având în vedere acestea, a arătat că motivul indicat de reclamantă nu este suficient pentru a se dispune suspendarea actului administrativ fiscal, nefiind indicat vreun motiv care să privească paguba iminentă.

Actul administrativ fiscal, în speţă, decizia de anulare a obligaţiilor de plata accesorii  emisă de xxxxx Gorj se bucură de prezumţia de legalitate, care, la rândul său, se bazează pe prezumţia de autenticitate şi veridicitate, de unde decurge că a nu executa un act administrativ fiscal emis în baza legii echivalează cu a nu executa legea.

Suspendarea executării actului administrativ este o operațiune de întrerupere temporară a efectelor unui act administrativ, care intervine la cererea părţii interesate sau din oficiu, atunci când legea o prevede. Având în vedere forţa executorie a actului administrativ, suspendarea este o măsură de excepţie, cu caracter vremelnic, instituită pentru protecţia provizorie a drepturilor şi intereselor legitime ale destinatarului actului, măsură care se justifică numai dacă actul administrativ conţine dispoziţii a căror îndeplinire ar produce consecinţe greu sau ar fi imposibil de înlăturat în ipoteza în care acesta ar fi ulterior anulat prin hotărâre judecătorească.

Totodată, principiul legalităţii actului administrativ fiscal presupune, pe de o parte, ca autorităţile administrative să nu încalce legea, iar pe de altă parte, ca deciziile lor să se întemeieze pe lege, respectarea acestor exigenţe trebuind să fie în mod efectiv asigurată.

Pentru admiterea acestei cereri este necesar ca reclamanta să facă dovada existenţei unor împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt în măsura să producă instanţei o îndoială serioasă asupra legalităţii actelor administrative a căror suspendare se cere. Or, faptul că în sarcina reclamantei au fost stabilite obligaţii fiscale de către xxxx Gorj nu sunt de natură să creeze o îndoială asupra legalităţii actelor administrative întocmite.

În ceea ce priveşte producerea unei pagube iminente, a arătat că aceasta trebuie să fie o consecinţă a executării (adică executarea prin modul în care este efectuată se realizează cu încălcarea dispoziţiilor legale, având ca efect prejudicierea debitorului) şi nu însăşi executarea actului administrativ fiscal atacat, în caz contrar s-ar ajunge la concluzia că cerinţa referitoare la iminența producerii unei pagube este presupusă în majoritatea cazurilor executării unui act administrativ fiscal, ceea ce ar contraveni caracterului de excepţie al instituţiei suspendării actelor administrative fiscale, astfel cum aceasta este reglementată de Legea nr. 554/2004, cu completările şi modificările ulterioare (decizia nr.4748/16.12.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

Executarea unei obligaţii fiscale care a fost stabilită printr-un act administrativ fiscal care se bucură de prezumţia de legalitate nu poate constitui prin ea însăşi o pagubă. Într-adevăr din punct de vedere economic, orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă, dar din punct de vedere juridic paguba este reprezentată doar de o diminuare ilicită a patrimoniului (decizia nr.2537/13.05.2010 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

Totodată, a precizat ca practica constanta a Curţii de Apel Craiova s-a format în sensul respingerii unor cauze ce privesc anularea unor astfel de acte administrativ-fiscale.( dos. nr.xxx/95/2009, dos. nr.xxx/95/2009).

Totodată, a solicitat sa se aibă în vedere dispoziţiile art. 278 alin. 2 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedura fiscala, potrivit cărora;

"(2) Dispoziţiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contestatorului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Instanţa competenta poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune, după cum urmează:

a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;

b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depăşeşte 10.000 lei;

c) de 5.500 iei plus 1% pentru ceea ce depăşeşte 100.000 lei;

d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depăşeşte 1.000.000 lei."

Faţă de motivele arătate, a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării Deciziei de anulare a obligaţiilor de plata accesorii nr. F-GJ 838/08.01.2020, ca neîntemeiată.

În temeiul art. 411 alin. l, pct.2 din Codul de procedura civilă, a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

La termenul de judecată din data de 11.02.2020 reclamanta a depus la dosar dovada consemnării cauţiunii în cuantum de 3.279,35 lei , depunând chitanţa nr.1886133030/1 din 10.02.2020.(fila 102), precum şi concluzii scrise.(filele 94-101)

Examinând actele si lucrările dosarului, Tribunalul constată următoarele:

Dispoziţiile art.15 din legea nr.554/2004  reglementează procedura specială de urgenţă a suspendării executării actului administrativ prin acţiunea principală, în sensul că: „ (1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond. (2) Dispoziţiile art. 14 alin. (2) - (7) se aplică în mod corespunzător.(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea.(4) În ipoteza admiterii acţiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condiţiile art. 14, se prelungește de drept până la soluţionarea definitivă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)..”

Executarea unui act administrativ unilateral poate fi suspendată, potrivit art.14 din Legea nr.554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente.

Rezultă, aşadar, că pentru suspendarea executării unui act administrativ, pe lângă cerinţa iniţierii procedurii de revocare/anulare a actului administrativ, cerinţă îndeplinită în cauză (conform înscrisurilor de la filele 14-18), este necesar a fi întrunite, cumulativ, alte două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi iminența producerii unei pagube care, astfel, poate fi prevenită.

Acestea sunt definite în art. 2 alin. 1 din Legea 554/2004, text conform căruia:

 ş) paguba iminentă - prejudiciul material viitor si previzibil sau, după caz, perturbarea previzibila gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public;

t) cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasă in privinţa legalităţii actului administrativ;

De asemenea, potrivit dispoz.art.278 alin.1 şi 2 din Legea nr.207/2015 „(1) Introducerea contestaţiei pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.2) Dispoziţiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contestatorului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare....”

 Fără a prejudeca fondul, limitându-se doar la palparea lui sumară, tribunalul consideră că sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii.

În ceea ce priveşte cazul bine justificat, tribunalul reţine că indiciile de nelegalitate pot viza încălcări atât ale normelor de drept procedural, cât şi ale normelor de drept material, însă este esenţial ca acestea să fie evidente, să poată fi identificate cu ușurință, la nivelul aparențelor.

În speţă s-a relevat, cu evidenţă, existenţa unui indiciu de nelegalitate a Deciziei de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr.838/08.01.2010 emisă de pârâta xxxxxxGorj, având în vedere că prin aceasta s-a înlocuit Decizia de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr.266795/21.11.2019, argumentele invocate de reclamantă se circumscriu noţiunii de caz bine justificat.

 Conform prevederilor art. 1 alin.  (6) din Legea nr. 554/2004, Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se pronunţă, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, şi asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor juridice produse de acestea. Acţiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului.

Cum, în speţă, la o primă vedere, se constată că Decizia de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr.266795/21.11.2019 a produs efecte juridice, intrând în circuitul civil şi nu putea fi înlocuită  în baza aceloraşi temeiuri juridice-art.24,art.25 şi art.27 din O.G.nr.6/2019 de autoritatea pârâtă prin Decizia de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr.838/08.01.2010, tribunalul apreciază că este îndeplinită condiţia cazului justificat.

Nu se reţine apărarea pârâtei că în analiza acestei condiţii a cazului bine justificat s-au invocat de către reclamantă aspecte se referă la fondul contestaţiei, respectiv motive ce privesc anularea actului administrativ fiscal.

În argumentarea existenţei unei pagube iminente, cea de-a doua condiţie cerută de lege, reclamanta a arătat că s-a trecut la executarea silită a sumei de 55.587 lei, ca şi consecinţă a emiterii Deciziei de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr.838/08.01.2010 emisă de pârâta xxxxx Gorj, ce a înlocuit Decizia de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr.266795/21.11.2019, arătând şi care sunt implicațiile economice, financiare, comerciale pe care le-ar suferii în activitatea societăţii.

Astfel, cuantumul ridicat al sumei de 55.587 lei la care se referă actul administrativ fiscal, pentru recuperarea căreia împotriva reclamantei s-a declanșat executarea silită reprezintă argumente suficiente în sensul producerii unor pagube materiale însemnate în activitatea  societăţii reclamante, care potrivit înscrisurilor de la filele 19-45, are de achitat lunar salarii şi contribuţii la bugetul de stat pentru un număr de 11 angajaţi, are de achitat rate bancare lunare pentru contractul de facilitate de credit nr.93029/21.06.2018, derulând o activitate comercială constantă de livrare cherestea în această perioadă, în calitate de vânzătoare.

Pe cale de consecinţă, Tribunalul urmează să admită cererea de suspendare, în baza dispoziţiilor art.14, 15 din Legea nr.554/2004,să dispună suspendarea executării Deciziei de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr. 838/08.01.2020 emisă de pârâtă, până la pronunţarea instanţei de fond, întrucât cerinţele prevăzute de lege sunt îndeplinite cumulativ.

În baza art.453 alin.1 C.pr.civ, reţinând că pârâta xxxx Gorj este partea care a pierdut procesul, va admite cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată şi va obliga pârâta la 1.550 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, din care 50 lei reprezentând taxă de timbru (înscris la fila 10) şi 1500 lei reprezentând onorariu avocat (înscris la fila 12).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea de suspendare formulată de reclamanta Societatea xxx, cu sediul în oraş xxxx, str. xxxx, nr.xxx, judeţul Gorj, având CIF RO xxxxx, în contradictoriu cu pârâta xxx Gorj, cu sediul în municipiul Tg-Jiu, str.xxxx, nr.xx, judeţul Gorj.

Dispune suspendarea executării Deciziei de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr. 838/08.01.2020 emisă de pârâtă, până la pronunţarea instanţei de fond.

Obligă pârâta xxxx Gorj la 1.550 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, din care 50 lei reprezentând taxă de timbru şi 1500 lei reprezentând onorariu avocat.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 11 februarie 2020, la Tribunalul Gorj,  prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Preşedinte,

xxxxxxx

Grefier,

xxxxxxx

Red.XXXX

Tehnored.XXX.

19.02.2020

 4 ex.

Domenii speta

Spete similare