Pensii

Potrivit dispoziţiilor art. 109 alin.1 şi 2 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi. 

Potrivit art.28 alin.1 din Legea nr.223/2015 baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c), iar potrivit art.28 alin.5 la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform art.28 alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi doar pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Personalul ce şi-a desfăşurat activitatea în unităţi din cadrul Ministerului de Interne, se consideră transferat în interesul serviciului, neputând fi considerat efectiv, din punct de vedere al raporturilor de muncă şi a activităţii îndeplinite, ca fiind detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională şi astfel îi sunt aplicabile dispoziţiile art.28 alin.1, ci nu prevederile art. 28 alin.5 din Legea nr.223/2015.

Tribunalul Mehedinţi – sentinţa din 08.10.2019

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, constată următoarele:

Prin contestaţia înregistrată pe rolul TM la data de 26.11.2018 contestatorul BI a chemat în judecată intimaţii SR reprezentat de ... prin CC a ..., DRU a .....şi DFC a ..., solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună desfiinţarea hotărârii nr.xxx/19.10.2018 a CC a .... şi a deciziei nr. xxx/19.06.2018 emisă de CPS a .... privind recalcularea pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015, desfiinţarea situaţiei cu soldele/salariile brute realizate la funcţia de bază, actualizată de către cele două direcţii ale ...., precum şi alte date emanate de la acestea şi comunicate CPS a .... pentru recalcularea pensiei, precum şi obligarea .... să corecteze toate erorile în vederea recalculării pensiei contestate, urmată de emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei.

În fapt, contestatorul a arătat că, prin hotărârea nr.xxx/19.10.2018 CC a .... nu a răspuns la contestaţia sa în care şi-a manifestat nemulţumirea cu privire la decizia nr.xxx/19.06.2018 a CPS a ...., arătând că la recalcularea pensiei nu i s-a luat în calcul indemnizaţia de dispozitiv şi sporul de vechime.

Referitor la decizia nr.xxx/19.06.2018 a CPS a ....., a arătat că este nemulţumit de faptul că au fost acceptate datele comunicate de către cele două direcţii de resort ale ....şi s-a procedat la recalcularea pensiei, rezultând o pensie mai mică decât cea aflată în plată.

 Consideră că datele comunicate de către cele două structuri ale .... în vederea recalculării pensiei nu corespund realităţii, întrucât unitatea de la care a ieşit la pensie s-a desfiinţat încă din anul 2002, iar arhiva acesteia nu a fost preluată de nimeni în vederea conservării, situaţie în care se pune întrebarea de unde au fost procurate datele salariale cu toate elementele componente necesare actualizării pentru recalcularea pensiei, precum şi întrebarea referitoare la ce fel de funcţie în activitate a fost folosită la echivalarea funcţiei pe care a deţinut-o la unitatea desfiinţată în vederea actualizării elementelor salariale pentru recalcularea pensiei.

A mai arătat că, deşi a formulat cerere de recalculare a pensiei încă din ianuarie 2016, pensia sa a fost recalculată printre ultimele, iar decizia de recalculare a primit-o după expirarea termenului de recalculare, menţionând că în mod logic o pensie nu trebuie să scadă la recalculare, după actualizare, în condiţiile în care veniturile angajaţilor .... au crescut continuu.

În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr.223/2015 şi art.192-194 Cod procedură civilă.

În dovedirea susţinerilor, contestatorul a depus la dosar în copie adresa nr. xxx/ 19.06.2018, decizia nr.xxx/19.06.2018, buletinul de calcul aferent, cupon de pensie pe luna noiembrie 2018, hotărârea consiliului de administraţie nr. xxx/25.06.2002.

În procedura regularizării cererii de chemare în judecată în conformitate cu dispoziţiile art.200 alin.3 Cod procedură civilă s-a solicitat contestatorului să precizeze care sunt pârâţii chemaţi în judecată, să indice denumirea şi sediul fiecăruia dintre pârâţi, să indice motivele de fapt şi de drept pentru care înţelege să cheme în judecată pe fiecare pârât

Ca urmare, contestatorul a depus la dosar o precizare prin care a arătat că în contradictoriu cu pârâţii CPS a ...., CCP a .... şi .... solicită desfiinţarea deciziei nr.xxx/19.06.2018 a CPS a .... privind recalcularea pensiei militare de stat conform Legii nr. 223/2015 şi a hotărârii nr.xxx/19.l0.2018 a CCP a ...., precum şi emiterea unei noi decizii în baza veniturilor reale actualizate; de asemenea, solicită desfiinţarea situaţiei cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, anexa nr. 1b, aşa zise actualizate, întocmite de ...., pe care le consideră ca fiind nefondate, deoarece nu sunt în concordanţă cu situaţia reală şi obligarea .... să întocmească noi situaţii care să cuprindă elemente salariale actuale, respectiv toate veniturile de care beneficiază un ofiţer activ care are acelaşi grad militar şi îndeplineşte aceeaşi funcţie pe care a îndeplinit-o contestatorul în perioada luată ca bază de calcul, având în vedere faptul că a ieşit la pensie în mod forţat, independent de voinţa sa, din cauza unor probleme medicale ivite în timpul şi din cauza serviciului şi astfel nu a mai putut să beneficieze de toate drepturile salariale date ulterior ieşirii sale la pensie, până la limita prevăzută de lege, în cazul ieşirii normale la pensie.

A arătat că unitatea de la care a ieşit la pensie, FC „E V M”, parte componentă a RA „RD ”, ce aparţinea de ..., s-a desfiinţat încă din anul 2002, iar arhiva acesteia nu a fost preluată de nimeni în vederea conservării.

Contestatorul a invocat dispoziţiile art.2 lit.b din Legea nr.223/2015 referitoare la principiul egalităţii în drepturi, precum şi deciziile nr. 88 şi 89 din 01.06.1999 ale Curţii Constituţionale.

Totodată, a arătat că prin art.72, pct. 2 din Legea nr.218/2008, de aprobare a OUG nr. 100/2003 s-a dispus ca de sporul de vechime în muncă să beneficieze şi pensionarii care nu beneficiau la data pensionarii de condiţiile grupelor de muncă I sau II, întrucât aceste sporuri nu erau reglementate, menţionând că pensionarii militari care, la data recalculării pensiei, nu beneficiază la zi de elementele salariale ale funcţiei îndeplinite, trebuie să beneficieze de aceste elemente, cu atât mat mult cu cât Legea 223/2015 prin art. 28 şi art. 60 reglementează actualizarea pensiilor.

Intimata CPS a ... a formulat întâmpinare prin care a invocat, pe cale de excepţie, lipsa calităţii procesuale pasive în raport de solicitarea reclamantului privind anularea hotărârii nr.xxx/19.10.2018 emisă de CCP din cadrul ...., iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, a arătat că Ordinul nr.39/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul ...., prevede în mod expres faptul că orice contestaţie împotriva unei decizii de pensie, emise de casa de pensii sectorială, se soluţionează de CCP din cadrul .....

 CCP este constituită, conform art.2 din Ordinul ..... nr.39/2011 la nivelul DSGP din cadrul ..... şi nu la nivelul CPS, situaţie în care  susţinerile contestatorului privind soluţionarea contestaţiei exced atribuţiilor instituţiei, aşa cum sunt reglementate de HG nr.144/2016 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale din ....., .... şi .....

A mai arătat că, în speţă, nu există identitate între CPS – citată ca pârâtă în cauză şi cel obligat în raportul juridic, respectiv CCP.

 Pe fondul cauzei, intimata a arătat că este neîntemeiată solicitarea contestatorului cu privire la obligarea acesteia la valorificarea altor coeficienţi decât cei de care a beneficiat şi au fost comunicaţi de unitatea angajatoare, fără a depune documente din care să rezulte că a beneficiat de alte elemente salariale decât cele transmise de unitatea angajatoare şi menţionate de intimată la punctul IV din buletinul de calcul.

Mai mult, solicitarea contestatorului vine în contradicţie cu dispoziţiile art.28 din Legea nr. 223/2015 cu modificările şi completările ulterioare care prevede ca bază de calcul a pensiei „salariul brut realizat”, iar aşa cum rezultă din cererea de chemare în judecată, contestatorul solicită includerea în baza de calcul a pensiei a unui coeficient necomunicat de unitatea angajatoare, aspect care arată că acel coeficient nu a fost încasat, realizat şi nu a beneficiat niciodată de el.

Intimata a valorificat elementele salariale transmise de către unitatea angajatoare, DGMRU din cadrul ...., identificarea şi transmiterea elementelor salariale fiind atributul exclusiv al angajatorului.

A menţionat că angajatorul a efectuat inclusiv actualizarea drepturilor salariale realizate, astfel că solicitarea contestatorului este cu atât mai netemeinică şi chiar dacă intimata calculează drepturile de pensie în funcţie de elementele salariale actualizate, atestarea acestor elemente nemulţumitoare pentru contestator, ţine de salarizarea acestuia în perioada aleasă pentru stabilirea pensiei şi cade legal în sarcina unităţii de la care au încetat raporturile de serviciu, conform art.4 alin.6 din anexa 1 la Ordinul .... nr. 31/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat.

Au fost invocate de către intimată dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, susţinându-se că potrivit acestui act normativ, în prezenta cauza, actualizarea elementelor salariale a fost deja efectuată de către angajator, aplicându-se valoarea de referinţă de 197,33 lei la coeficientul de funcţie, la gradul deţinut, valoarea coeficienţilor de grad şi de funcţie.

Astfel, Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a prevăzut ca actualizarea să se realizeze de către angajator, în conformitate cu prevederile art. 28 din lege, în raport de elementele de care fiecare persoană a beneficiat şi, în acest context,  intimata, ca urmare a primirii Anexei nr. 1 b privind situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, în temeiul art.109 alin.l din Legea nr. 223/2015, a procedat la inserarea elementelor menţionate de angajator, elemente actualizate, la valorificarea vechimii din ultima decizie de pensie, emiţând în acest sens decizia de pensie nr.xxx din data de 16.06.2018.

Începând cu data de 01.01.2016 s-a recalculat pensia militară de stat, cuantumul acesteia fiind stabilit la 3.630 lei şi, întrucât pensia recalculată este mai mică decât cea aflată în plată, potrivit prevederilor art.111 din Legea nr.223/2015 a fost păstrat în plată cuantumul cel mal avantajos, respectiv 4.238 lei.

Algoritmul de calcul prin care a fost stabilit cuantumul pensiei militare de stat respectă prevederile Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, fiind determinat prin utilizarea mediei de 3.536 lei a salariilor realizate în perioada aleasă de contestator, respectiv mai - octombrie 2002, a procentului de 6% corespunzător perioadei de contribuţie la fondul pentru pensia suplimentară, a sporului aferent semnului onorific „În Serviciul Patriei" pentru 20 ani şi a vechimii valorificate în ultima decizie de pensie de 39 ani, 8 luni şi 11 zile.

Elementele salariale atestate în Anexa 1b întocmită de către DGMRU şi asumată de SG al ...., precum şi cele menţionate în anexa la decizia de pensie pentru calculul cuantumului pensiei sunt cele corespunzătoare perioadei alese de solicitant.

Referitor la modul de consemnare şi actualizare a elementelor din compunerea bazei de calcul, s-a arătat că sintagma „baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legate care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi” utilizată de legiuitor în textul de lege în baza căruia s-a efectuat recalcularea pensiei, respectiv art. 109 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, trimite la cuantumul comunicat în baza art. 4 alin. 6 din Ordinul .... nr. 31/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, de structura financiar-contabilă din unitatea cu care pensionarul a avut raporturi de serviciu, în cuprinsul anexei 1b cu denumirea media soldelor/salarii lor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate.

Actualizarea la data de 01.01.2016 a coeficienţilor de ierarhizare, respectiv a coeficientului de ierarhizare aferent ultimei funcţii deţinute de titular şi a coeficientului de ierarhizare corespunzător ultimului grad deţinut de către acesta, este în sarcina unităţii emitente a Anexei nr. 1b.

Structura de resurse umane şi structura financiar-contabilă, îşi asumă în totalitate veridicitatea datelor înscrise în documentul anterior menţionat, raportându-se la documentele de personal existente la nivelul unităţii, precum şi la actele normative ce echivalează funcţiile şi gradele deţinute de beneficiarii recalculării la momentul încetării raporturilor de serviciu cu unitatea cu drept la pensie, sens în care orice nemulţumire legată de întocmirea situaţiei cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate trebuie adresată unităţii care a întocmit documentul în cauză, respectiv angajatorului întrucât, identificarea şi comunicarea situaţiei soldelor/salariilor realizate la funcţia de bază, este atributul exclusiv al angajatorului.

Intimata a susţinut că, aşa cum rezultă din datele menţionate anterior, a acordat corect drepturile de pensie, data stabilirii şi acordării fiind cea aplicabilă situaţiei contestatorului, iar modul de calcul al pensiei acestuia s-a realizat conform dispoziţiilor legale.

La data de 17.01.2019 CC din cadrul .... a formulat întâmpinare prin care, pe cale de excepţie, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat să se aibă în vedere atât apărările formulate de CPS a ...., cât şi înscrisurile depuse de  aceasta la dosarul cauzei, menţionând că în prezenta cauză, DGJ este împuternicită să reprezinte CC din cadrul ....,  această instituţie neputând să stea în instanţă în nume propriu.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, intimata a arătat că, deşi în cauză se contestă şi hotărârea CCP, din contestaţia formulată reiese că, contestatorul este nemulţumit de situaţia privind soldele/salariile lunare brute realizate solicitând emiterea unei alte decizii în baza veniturilor de care beneficiază alte persoane la această dată. Or, atribuţiile comisiei sunt strict reglementate în cuprinsul OUG nr. 30/2007, fără însă ca printre acestea să se numere activităţi legate de stabilirea şi plata drepturilor de pensie, care reprezintă atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale.

Astfel, pretenţiile reclamantului pot fi dezbătute în cadrul unui proces civil doar în contradictoriu cu instituţia care are atribuţii specifice conferite de lege în acest sens, respectiv cu CPS a ....

În ceea ce priveşte contestarea de către reclamant a hotărârii nr.xxx/19.10.2018 emisă de CCP din cadrul ...., s-a arătat că acest organism îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor Ordinului ..... nr. ../26.02.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul ..., ... şi ..., cu modificările şi completările ulterioare, competenţa acestuia vizând, strict, aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice şi nicidecum modalitatea de calcul şi cuantumul drepturilor stabilite cu titlu de pensie.

Contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinări prin care a arătat că a chemat în judecată şi CPS a ...., ca structură subordonată acestui minister, cu personalitate juridică, întrucât a solicitat anularea deciziei de pensie, în eventualitatea admiterii acţiunii, solicitând şi obligarea instituţiei să emită o nouă decizie, iar referitor la CC din cadrul .... a arătat că a chemat-o în judecată pentru că i-a fost respinsă contestaţia.

La data de 07.02.2019 contestatorul a depus la dosar precizare de acţiune prin care a arătat că, în privinţa cadrului procesual, înţelege să cheme în judecată CPS a ...., CC din cadrul...., iar în ceea ce priveşte obiectul cauzei a arătat că înţelege să conteste decizia nr.xxx/19.06.2018 emisă de  intimata CPS a ..., hotărârea nr.xxx/19.10.2018 emisă de CC din cadrul ...., să solicite desfiinţarea/anularea situaţiei cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, anexa 1b, aparent actualizate şi obligarea ..... să întocmească situaţii care să se bazeze pe elemente corecte/actuale, cu obligaţia corelativă a intimatelor de a emite o nouă decizie legal întocmită, care să aibă la bază elemente prevăzute de lege în mod expres, bazate pe date reale.

A arătat că în baza dispoziţiilor art. 204 alin.1 Cod procedură civilă, înţelege să precizeze acţiunea, în sensul că solicită chemarea în judecată, conceptarea şi citarea în calitate de pârâtă a DGJ din cadrul ..... în calitate de reprezentant legal al CC din cadrul ..., iar în ceea ce priveşte obiectul cererii de chemare în judecată, înţelege să conteste mai multe elemente care ţin de legalitatea actelor premergătoare emiterii deciziei nr.xxx/ 19.06.2018, cu consecinţa nelegalităţii acestei decizii.

În concret, apreciază că au fost încălcate prevederile art. 28 alin.1 din Legea nr. 223/2015, că în ceea ce priveşte documentele comunicate de către intimate, care aparent au stat la baza emiterii deciziei nr.xxx/19.06.2018, deşi au fost avute în vedere veniturile sale realizate pentru lunile mai-octombrie 2002, nivelul acestora a fost salariul mediu net, ci, nu salariul mediu brut.

De asemenea, a mai arătat că greşit s-a trecut pentru solda/salariul de funcţie un coeficient de 5,6, acesta fiind în realitate de 5,8, că nu a fost inclusă în baza de calcul indemnizaţia de dispozitiv în procent de 25%, care fusese anterior avută în vedere la calcularea drepturilor cuvenite contestatorului cu titlu de pensie şi că prin modul de emitere şi de calculare a deciziei de recalculare a pensiei, precum şi prin modul de soluţionare a contestaţiei au fost încălcate principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat menţionate expres la art.2 din Legea nr.223/2015.

Contestatorul a anexat precizării de acţiune hotărârea nr.xxx/19.10.2018, adresa nr.xxx/19.06.2018, decizia nr.xxx/19.06.2018, buletinul de calcul, adresa nr. xxx/20.03.2007.

La termenul de judecată din data de 12.02.2019, faţă de relaţiile comunicate de .... – CPS cu adresa nr.xxx/ 06.02.2019, de precizarea de acţiune şi de susţinerea contestatorului s-a dispus conceptarea şi citarea corectă a intimatei CC a ..., respectiv CCP - prin DGJ a ....

De asemenea, din oficiu, în baza art.22 alin.2 Cod procedură civilă s-a dispus emiterea unei adrese către intimata CPS a ...., cu menţiunea de a înainta în copie la dosarul cauzei documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei contestate nr.xxx/19.06.2016 privind recalcularea pensiei militare de stat, cererea de recalculare pensie formulată de contestator, precum şi contestaţia formulată de acesta împotriva deciziei de pensionare.

Ca urmare, intimata CPS a ..... a depus răspuns la relaţiile solicitate, cu adresa nr.4329521/25.03.2019.

La termenul de judecată din data de 26.03.2019 s-a pus în vedere contestatorului să depună la dosar anexa nr. 1b privind situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază şi s-au comunicat intimatelor notele scrise depuse de contestator privind sporurile la care acesta consideră că este îndreptăţit să-i fie luate în calcul la stabilirea pensiei.

Ca urmare, contestatorul a depus note scrise, la care a anexat adresa nr. xxx/05. 07.2018 şi anexa nr.1b privind situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază actualizate în perioada 05/2002-10/2002.

La termenul de judecată din data de 09.04.2019 s-a dispus emiterea unei adrese către intimata CPS a ...., şi de asemenea, s-a dispus emiterea unei adrese către intimatul ... pentru a depune la dosar documentaţia care a stat la baza întocmirii anexei 1b nr. xxx/24.05.2018, în baza căreia s-a recalculat pensia contestatorului de către CPS a .....

La cererea apărătoarei contestatorului, la termenul de judecată din data de 07.05.2019 s-a dispus emiterea unei adrese către intimata CPS a ..., cu menţiunea de a înainta la dosarul cauzei modul de calcul prin care s-a ajuns la reactualizarea sumelor evidenţiate în anexa 1b a deciziei contestate, provenienţa sumelor menţionate în respectiva anexă, modalitatea de actualizare a sumelor, precum şi de a comunica dacă la recalcularea pensiei contestatorului au fost avute în vedere următoarele sporuri: spor dispozitiv de luptă, spor de fidelitate, spor de confidenţialitate, spor de izolare, spor de antenă şi spor de vechime.

Totodată, s-a dispus emiterea unei adrese către intimatul ...., cu menţiunea de a înainta la dosarul cauzei documentele din care să rezulte veniturile brute ale contestatorului pentru perioada mai – octombrie 2002, statul „M” la care se face referire în adresa nr. 2007195/25.01.2007 emisă de SC RD SA, modul de calcul prin care s-a ajuns la reactualizarea sumelor evidenţiate în anexa 1b a deciziei contestate, provenienţa sumelor menţionate în respectiva anexă, precum şi modalitatea de actualizare a sumelor; să comunice dacă la recalcularea pensiei contestatorului au fost avute în vedere următoarele sporuri: spor dispozitiv de luptă, spor de fidelitate, spor de confidenţialitate, spor de izolare, spor de antenă şi spor de vechime, precum şi să-şi exprime punctul de vedere cu privire la petitul 2 din cererea de chemare în judecată referitor la desfiinţarea situaţiei cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, anexa nr.1b, întocmite de ....

Ca răspuns la relaţiile solicitate intimata CPS a .... a depus la dosar adresa nr. 4339673/17.05.2019.

De asemenea,  contestatorul a depus la dosar note scrise la care anexat extras din Legea nr.223/2015, adresa nr.810185/2007, buletinul de calcul al deciziei contestate, arătând că nu deţine buletinul de calcul la decizia de stabilire a drepturilor de pensie nr.xxx/15.01.2003.

La termenul de judecată din data de 03.09.2019 s-a dispus emiterea unor adrese către intimata CPS a ...., cu menţiunea de a înainta la dosar o copie a buletinului de calcul al deciziei de stabilire a drepturilor de pensie nr.xxx/15.01.2003 şi către intimatul ...., cu menţiunea de a înainta la dosar o copie a HG nr.185/1991, la care se face referire în adresa nr. xxx/3/TR/27.05.2019, precum şi copia adresei nr. xxx/2016 emisă de CPS a ...., la care se face referire în adresa nr.xxx/ 06.06.2018.

Analizând contestaţia în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Contestatorul BI este beneficiarul unei pensii de serviciu anticipate, drepturile de pensie fiindu-i stabilite în temeiul art. 53 din Legea 164/2001, începând cu data de 01.12.2002, conform deciziei nr.xxx/15.01.2003 emisă de ... – SP (fila 89 Vol. II).

Prin decizia nr.xxx/19.06.2018 privind recalcularea pensiei militare de stat emisă de  CPS a ...contestatorului i-au fost stabilite drepturile de pensie, începând cu data de 01.01.2016, în baza art.64 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (fila 4, vol.I dosar).

Împotriva acestei decizii contestatorul a formulat contestaţie, ce a fost înregistrată la CPS a ... sub nr.xxx/26.07.2018 şi care a fost respinsă ca neîntemeiată prin hotărârea nr.xxx/19.10.2018 emisă de CC din cadrul .....

Prin contestaţia dedusă judecăţii, astfel cum a fost precizată, contestatorul solicită anularea hotărârii nr.xxx/19.10.2018 emisă de CC din cadrul ...., a deciziei de pensionare nr.xxx/19.06.2018 emisă de CPS a ...., precum şi desfiinţarea/anularea situaţiei cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază-anexa 1b, aparent actualizate, obligarea ... să întocmească situaţii care să se bazeze pe elemente corecte/actuale, cu obligaţia corelativă a intimatelor de a emite o nouă decizie legal întocmită, care să aibă la bază elementele prevăzute de lege în mod expres.

În conformitate cu dispoziţiile art.248 alin.1 Cod procedură civilă „Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.

 Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatele CC din cadrul .... şi CPS a ..., instanţa reţine următoarele:

Intimata CC din cadrul .... a invocat în susţinerea excepţiei faptul că nu poate avea calitate procesuală pasivă, întrucât nu are ca atribuţii stabilirea şi plata drepturilor de pensie, acesta fiind atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale, iar intimata CPS a .... a invocat faptul că, în raport de solicitarea contestatorului privind anularea hotărârii emisă de CCP din cadrul ..., nu are calitate procesuală pasivă.

 Potrivit dispoziţiilor art.36 teza I Cod procedură civilă „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii”.

Astfel, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului  şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana pârâtului şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă), reclamantul fiind cel căruia îi revine obligaţia de a justifica atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă, prin indicarea motivelor de fapt şi de drept în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Or, în speţă, contestatorul a arătat care sunt motivele pentru care a înţeles să cheme în judecată atât CPS a ...., cât şi CCP prin DGJ a ...., din motivarea contestaţiei reieşind care sunt solicitările contestatorului în raport de fiecare dintre intimatele chemate în judecată.

În acest sens, se reţine că din cuprinsul contestaţiei nu rezultă că se solicită de către contestator să se stabilească şi să se plătească drepturile de pensie de către CCP din cadrul ... şi nici că acesta ar solicita anularea hotărârii CCP în contradictoriu cu intimata CPS a ..., aşa cum reiese din motivarea excepţiilor invocate de intimaţi.

Totodată, art. 153 lit. d din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede că „Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind hotărârile CCC şi ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul ..., ... şi ... privind deciziile de pensie”.

Faţă de dispoziţiile legale sus menţionate, se reţine că litigiul dedus judecăţii priveşte o hotărâre emisă de CC care funcţionează în cadrul ..., hotărâre prin care s-a soluţionat contestaţia formulată de contestator împotriva deciziei de pensionare emisă de CPS a ..., astfel că atât CCP, cât şi CPS au calitate procesuală pasivă în cauză.

Aşa fiind, se constată că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatele CPS a ... şi CC din cadrul ... este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.

Pe fondul cauzei, analizând solicitările contestatorului instanţa constată următoarele:

Contestatorul a susţinut iniţial prin contestaţia precizată că au fost încălcate prevederile art. 28 alin.1 din Legea nr.223/2015 referitoare la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat în sensul că, deşi la baza emiterii deciziei nr.xxx/19.06.2018 au fost avute în vedere veniturile sale realizate pentru lunile mai – octombrie 2002, nivelul acestora a fost salariul mediu net, ci nu salariul mediu brut, că în baza de calcul nu a fost inclusă indemnizaţia de dispozitiv în procent de 25% şi sporul de vechime, că greşit s-a trecut pentru solda/salariul de funcţie un coeficient de 5,6, în realitate acesta fiind de 5,8, că au fost acceptate datele comunicate de cele două structuri ale .... în vederea recalculării pensiei, date care nu corespund realităţii atât timp cât în urma recalculării a rezultat o pensie mai mică decât cea aflată în plată şi că au fost încălcate principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat menţionate expres la art. 2 din Legea nr.223/2015.

Ulterior, prin notele scrise depuse la dosar la data de 02.07.2019 (fila 113, vol. II) şi prin celelalte concluzii scrise contestatorul a susţinut că la recalcularea pensiei sale trebuia să fie avute în vedere prevederile art. 28 alin.5 din Legea nr.223/2015 coroborat cu dispoziţiile art. 12 pct.5 şi următoarele, precum şi art.20 pct.2 din Ordinul Comun nr. 31/2016, întrucât pe perioada cât a îndeplinit funcţia de director executiv al FC EVM (parte componentă a RA RD), funcţie ocupată prin concurs, nu poate fi asimilat personalului transferat în interesul serviciului, ci personalului detaşat, situaţie în care în baza de calcul a pensiei trebuia să fie incluse şi alte elemente cum ar fi indemnizaţia de dispozitiv şi sporul de vechime.

Totodată, a susţinut că în ceea ce priveşte coeficientul corespunzător funcţiei de general de brigadă echivalent cu funcţia de director executiv, în loc să fie actualizat la 7,62, cât recunosc intimatele că ar fi trebuit să fie conform Legii cadru nr.284/2010, a fost diminuat la 5,60, că baza de calcul a pensiei a fost stabilită doar pe baza adeverinţei din 2007 care cuprindea unele elemente salariale din noiembrie 2002, că deşi în acea adeverinţă salariul de bază pentru funcţia de director este de 1150 lei, în buletinul de calcul este diminuat la 1105 lei.

Referitor la susţinerea contestatorului în sensul că la recalcularea pensiei sale, trebuia să se aplice dispoziţiile art. 28 alin.5 din Legea nr.223/2015, pe motiv că pe perioada cât a deţinut funcţia de director al FC EVM nu poate fi asimilat personalului transferat în interesul serviciului, ci personalului detaşat, astfel că nu-i sunt aplicabile dispoziţiile art. 28 alin.1 din Legea nr.223/2015, se reţine că potrivit menţiunilor din adeverinţa nr.20007195/25.01.2007 eliberată de SC RD SA, la data trecerii în rezervă contestatorul a îndeplinit funcţia de director al FC EVM, Judeţul M, unitate aflată în componenţa RA RD, iar gradul funcţiei a fost de general de brigadă (chestor) – fila 200, vol.I dosar.

RAD a MI RD a fost înfiinţată în baza Hotărârii de Guvern nr. 185/1991 care la art.1 alin.1 prevede că „Pe data prezentei hotărâri, se înfiinţează RAD a MI, RD”, iar potrivit art.6 din aceeaşi hotărâre „Personalul trecut la RD se consideră transferat în interesul serviciului” (filele 172-174, vol. II dosar).

De asemenea, art. 4 din HG nr.185/1991 prevede că „Personalul militar şi civil încadrat în RA RD este obligat să respecte atât reglementările proprii ale regiei, cât şi ordinele, regulamentele şi reglementările specifice MI, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de acestea.

Faţă de dispoziţiile legale susmenţionate, se reţine că personalul din cadrul RD, unitate din cadrul MI, se consideră transferat în interesul serviciului, neputând fi considerat efectiv din punct de vedere al raporturilor de muncă şi a activităţii îndeplinite, ca fiind detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională şi astfel să-i poată fi aplicabile prevederile art. 28 alin.5 din Legea nr.223/2015.

Aşa fiind, instanţa apreciază că este neîntemeiată susţinerea contestatorului potrivit căruia baza de calcul utilizată la recalcularea drepturilor sale de pensie trebuia stabilită conform art. 28 alin.5 din Legea nr.223/2015 care prevede că „Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin.1, se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi”.

De altfel, în contestaţia precizată, contestatorul nu a făcut nicio referire la dispoziţiile art. 28 alin.5 din Legea nr.223/2018 şi la faptul că a fost personal detaşat, şi nu personal în interesul serviciului, ci a făcut referire doar la dispoziţiile art. 28 alin.1 din acelaşi act normativ, susţinând că acestea au fost încălcate, întrucât deşi la baza emiterii deciziei nr. xxx/19.06.2018 au fost avute în vedere veniturile realizate pentru perioada mai – octombrie 2002, nivelul acestora a fost salariul mediu net, ci nu salariul mediu brut, iar în baza de calcul nu au fost incluse indemnizaţia de dispozitiv şi sporul de vechime.

Referitor la art. 28 alin.1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, instanţa constată că potrivit acestor prevederi legale „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statul special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit.a-c, în care se includ: a) diurnele de deplasare; b) compensaţiile lunare pentru chirie;  c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament; e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă; h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia; n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român; o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr.II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ" şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate” la Legea-cadru nr. 284/2010*), cu modificările şi completările ulterioare; p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor”.

În raport de dispoziţiile legale susmenţionate şi de actele aflate la dosarul cauzei, instanţa constată că în cuprinsul buletinului de calcul al deciziei contestate, se face referire la media soldelor/salariilor lunare brute realizate, la funcţia de bază, actualizate, ci nu la salariul mediu net, aşa cum susţine contestatorul, apreciindu-se că această susţinere este neîntemeiată.

În ceea ce priveşte procesul de recalculare a pensiilor, se reţine că potrivit dispoziţiilor art. 109 alin.1 şi 2 din Legea nr.223/2015 „1.Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.  2. În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin. 1 depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situaţia în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special”.

În conformitate cu dispoziţiile art.4 din Ordinul comun nr.31/2016 „(1) În vederea stabilirii bazei de calcul, CPS ale .... şi .... comunică beneficiarilor, prin intermediul taloanelor de plată a pensiilor, necesitatea alegerii celor 6 luni, consecutive, conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.  (2) Beneficiarii aflaţi în evidenţa CSP ale...şi ... completează o cerere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1a la prezenta procedură, prin care aleg cele 6 luni consecutive, pe care o depun/transmit la casa de pensii sectorială competentă, în interiorul termenului de 6 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv până la 30 iunie 2016. (3) CPS ale ... şi ... transmit în copie cererile prevăzute la alin. (2) şi solicită eliberarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază necesară recalculării pensiei militare de stat, actualizate, conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: a) pentru cererile înregistrate la CPS a ...., la unitatea din care beneficiarul a fost trecut în rezervă/i-au încetat raporturile de serviciu; b) pentru cererile înregistrate la CPS a ..., la unitatea militară care a eliberat adeverinţele de venit. (4) În situaţia în care, din documentele aflate în gestiunea CPS a ...., nu poate fi identificată unitatea din care beneficiarul a fost trecut în rezervă/i-au încetat raporturile de serviciu, se solicită, în scris, de la DGMRU din cadrul ...., să stabilească unitatea la care se transmite cererea respectivă. (5) În situaţia în care, pentru perioada aleasă de titular, unitatea din care beneficiarul a fost trecut în rezervă/i-au încetat raporturile de serviciu nu deţine date privind veniturile realizate ori beneficiarul a realizat venituri la mai multe unităţi, unitatea va proceda la identificarea instituţiilor şi va solicita acestora datele privind soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare. (6) În baza solicitărilor formulate, structurile financiar-contabile din unităţile menţionate la alin. (3) lit. a) şi b) sau, după caz, la alin. (4) şi (5) întocmesc situaţiile cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în două exemplare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1b la prezenta procedură, în termen de maximum 12 luni de la data înregistrării solicitărilor, astfel: a) exemplarul nr. 1 se transmite la casa de pensii sectorială în a cărei evidenţă se află pensionarul militar, care procedează la recalcularea pensiilor potrivit prevederilor art. 2; b) exemplarul nr. 2 - se păstrează la structura emitentă”.

Raportând dispoziţiile legale susmenţionate la speţa dedusă judecăţii, se constată că în termenul prevăzut de art. 109 alin.2 din Legea nr.223/2015, contestatorul a solicitat intimatei CPS a ...., cu cererea înregistrată sub nr.xxx/05.02.2016, recalcularea pensiei militare, având ca bază de calcul veniturile din lunile mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie 2002 (fila 10, vol.II dosar).

CPS a ..., cu adresa nr.xxx/10.02.2016, a trimis DGMRU din cadrul ... fotocopia cererii contestatorului, solicitându-i ca în vederea recalculării pensiei acestuia, să transmită situaţia veniturilor realizate lunar şi actualizate (fila 9 verso, vol. II dosar), aducând şi la cunoştinţa contestatorului acest fapt şi menţionând în adresa nr.xxx/10.02.2016 că a transmis un exemplar al cererii către instituţia din care a fost trecut în rezervă/a încetat raporturile de serviciu, respectiv DGMRU iar după ce această instituţie va comunica situaţia veniturilor realizate lunar şi actualizate, va proceda la recalcularea pensiei, urmând să emită o nouă decizie.

Cu adresa înregistrată sub nr.xxx/06.06.2018 la DGMRU din cadrul ... (fila 103 vol.II dosar) această instituţie a transmis CPS, pentru contestator, situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizată în perioada mai 2002 - octombrie 2002 potrivit prevederilor ordinului comun nr.31/M25/999/8148/237/259/221/2016 al ministrului afacerilor interne, ministrului apărării naţionale, ministrului justiţiei, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorului Serviciului de Informaţii Externe, directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorului Serviciului de Protecţia şi Pază.

Pe baza situaţiei transmisă de DGMRU din cadrul ...., intimata CPS a emis decizia nr.xxx/19.06.2018.

Aşa fiind, se reţine că în cauză a fost urmată de către intimate procedura prevăzută de dispoziţiile art.109 alin.1,2 din Legea nr.223/2015 şi art.4 din Ordinul comun nr.31/2016.

Totodată, se reţine că potrivit art.11 din Ordinul comun nr.31/2016 „Baza de calcul folosită la recalcularea pensiilor militare de stat este cea prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, constituită din soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi cuprinde următoarele elemente: a) soldele/salariile de funcţie sau elemente salariale similare realizate în cele 6 luni consecutive;  b) soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut sau elemente salariale similare realizate în cele 6 luni consecutive; c) gradaţiile sau elemente similare realizate în cele 6 luni consecutive; d) soldele/salariile/indemnizaţiile de comandă/conducere sau alte elemente similare, după caz, realizate în cele 6 luni consecutive;  e) solda/salariul de merit, după caz, realizat(ă) în cele 6 luni consecutive; f) indemnizaţia de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă sau alte elemente salariale similare, realizate în cele 6 luni consecutive; g) sumele reprezentând alte elemente salariale decât cele de la lit. a) - f), realizate în cele 6 luni consecutive”.

În conformitate cu dispoziţiile art.12 alin.1, 2, 3, 4 din Ordinul comun nr.31/2016 „1) Actualizarea soldei/salariului de funcţie se efectuează în conformitate cu actele normative consecutive care au reglementat stabilirea funcţiilor în instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin stabilirea evoluţiei succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare până la data de 1 ianuarie 2016, respectiv prin echivalarea funcţiilor pe baza elementelor specifice reprezentate de suma/clasa de salarizare/coeficientul de ierarhizare, denumirea funcţiei, gradul militar/profesional al funcţiei, nivelul studiilor cu funcţii în plată la data de 1 ianuarie 2016; (2) Actualizarea soldei/salariului de funcţie prin stabilirea evoluţiei succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare prevăzute de actele normative consecutive în vigoare la data la care a fost acordat dreptul până la data de 1 ianuarie 2016 se face prin identificarea soldei/salariului de funcţie realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora şi utilizarea sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislaţia în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016; (3) La actualizarea soldei/salariului de funcţie prin echivalarea funcţiilor se au în vedere următoarele criterii: a) categoria de personal, corpul profesional şi arma/structura din care face parte funcţia respectivă; b) nivelul ierarhic al structurii din care fac parte funcţia respectivă şi gradul militar/profesional al acesteia; c) categoria/tipul funcţiei, respectiv de conducere sau de execuţie; (4) Funcţiile care, ţinând cont de elementele prevăzute pentru echivalarea funcţiilor şi de criteriile prevăzute la alin. (3), îşi regăsesc un corespondent în legislaţia aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016 se echivalează cu acestea”.

Potrivit dispoziţiilor art. 13 din Ordinul comun nr.31/2016 „(1) În vederea actualizării soldelor de grad/salariilor gradelor profesionale deţinute se utilizează suma/clasa de salarizare /coeficientul de ierarhizare, după caz, avută/avut în cele 6 luni consecutive, identificate în documentele de plată ale acestora, care se transpun la nivelul soldei de grad/salariului gradului profesional aflat în plată conform legislaţiei aplicabile la data de 1 ianuarie 2016, potrivit gradului militar/profesional corespondent/echivalent; (2) Corespondenţa/Echivalarea gradului militar/profesional deţinut se face potrivit prevederilor actelor normative care au reglementat/reglementează statutele profesionale ale militarilor, poliţiştilor, respectiv ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare; (3) În situaţia în care se identifică grade militare/profesionale care nu mai există şi care nu au corespondent în legislaţia aplicabilă la 1 ianuarie 2016, echivalarea gradului militar/profesional deţinut se face cu gradul militar/profesional imediat superior reglementat de această legislaţie; (4) Eventualele diferenţe dintre solda de grad/salariul gradului profesional al funcţiei echivalente şi nivelul transpus al soldei de grad/salariului gradului profesional aflate în plată conform legislaţiei aplicabile la data de 1 ianuarie 2016, potrivit gradului militar/profesional echivalent, se includ în cuantumul actualizat al soldelor de grad/salariilor gradelor profesionale deţinute”.

Faţă de aceste dispoziţii legale, se reţine că din adresa nr.xxx/12.06.2019 emisă de DGMRU din cadrul ...., reiese că pentru actualizarea soldei de funcţie/salariului de funcţie ori soldelor de grad s-a procedat cu respectarea dispoziţiilor legislaţiei cadru de salarizare în vigoare la 01.01.2016, utilizând în acest sens soluţiile legislative cuprinse la art.12 şi 13 din anexa 1 la Ordinul comun nr.31/M25/999/8148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat (fila 95 vol. II dosar).

S-a menţionat că la actualizarea soldei de funcţie DGMRU din cadrul ... a avut în vedere inclusiv dispoziţiile art. 12 alin.4 din anexa 1 la Ordinul susmenţionat şi că faţă de prevederile legale de mai sus, stabilirea/recalcularea pensiei militare de stat a fost efectuată cu respectarea acestora prin echivalarea funcţiilor pe baza elementelor specifice din perioada de 6 luni aleasă, cu funcţiile în plată la data de 01.01.2016, neexistând posibilitatea legală de a actualiza elementele salariale care nu făceau parte din salariul lunar brut realizat la funcţia de bază în cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate.

Referitor la afirmaţia contestatorului potrivit căruia actualizarea datelor în vederea recalculării nu s-a făcut în condiţii care să reflecte realitatea şi având în vedere solicitarea de desfiinţare/anulare a situaţiei prevăzută în anexa 1b şi întocmirea acesteia în conformitate cu date reale, s-a precizat în adresa nr.xxx/12.06.2019, că recalcularea s-a realizat potrivit Ordinului ... nr. S/I/2154/2016 privind echivalarea funcţiilor existente în perioada 01.01.1975-31.12.2009 cu funcţiile existente la data de 01.01.2016 şi funcţiile în plată corespunzătoare la data de 31.12.2009, respectiv Anexa nr.2 cu respectarea prevederilor art.28 alin.1 din Legea nr.223/2015.

Se mai reţine că potrivit adresei nr. xxx/06.06.2018 (fila 103, vol.II dosar), DGMRU din cadrul ... a transmis CPS a ... situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate de contestator la funcţia de bază actualizată în perioada mai – octombrie 2002, conform Ordinului comun nr.31/2016, iar cu adresa nr.xxx/25.04.2019 emisă de DGJ a .... (fila 198 vol. I dosar), urmare a solicitării instanţei referitoare la documentaţia care a stat la baza întocmirii anexei 1b nr.xxx/24.05.2018, această instituţie a înaintat la dosarul cauzei cererea contestatorului prin care a solicitat recalcularea pensiei militare, adresa SC RD SA nr. 2007195/2007 privind elementele drepturilor salariale avute la data de 30.11.2002 şi situaţia soldelor/ salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate în perioada 01.05.2002-30.10.2002.

Faţă de cele arătate anterior, se constată că anexa 1b privind situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizată în perioada mai 2002 – octombrie 2002 a fost întocmită conform dispoziţiilor prevăzute în art. 28 alin.1 din Legea nr.223/2015 şi în Ordinul comun nr.31/2016, situaţie în care se apreciază că solicitarea contestatorului privind anularea anexei 1b, este neîntemeiată.

Referitor la susţinerea contestatorului potrivit căruia în mod greşit în baza de calcul a pensiei nu au fost incluse indemnizaţia de dispozitiv şi sporul de vechime, ulterior precizând că nu au fost incluse nici sporul de fidelitate, spor de confidenţialitate, spor de antenă, spor de izolare, se reţine că potrivit susţinerilor DGMRU din adresa nr.xxx/12.06.2019 (fila 95 vol. II dosar), la determinarea bazei de calcul au fost utilizate doar acele elemente salariale de care a beneficiat contestatorul în perioada aleasă, aşa cum au fost ele transmise de către SC RD prin adresa nr.xxx/2007 şi care se regăsesc în prevederile art. 28 alin.1 din Legea nr. 223/2015.

Analizând conţinutul adeverinţei nr. xxx/2007 (fila 200, vol. I dosar), reiese că într-adevăr nu sunt menţionate indemnizaţia de dispozitiv, sporul de antenă, sporul de izolare, sporul de confidenţialitate, sporul de fidelitate, iar în ceea ce priveşte sporul de vechime, se reţine că acest spor nu era reglementat ca un drept salarial cuvenit cadrelor militare, în dispoziţiile Legii nr.138/1999, prevăzându-se că acestea aveau dreptul la 1-7 gradaţii pentru timpul servit în calitate de cadrul militar în activitate.

În ceea ce priveşte susţinerea contestatorului că în mod greşit s-a trecut pentru solda/salariul de funcţie un coeficient de 5,6 deşi, în realitate acesta este de 5,8, se constată că este neîntemeiată.

În acest sens, se reţine că DGMRU din cadrul ..... a comunicat prin adresa nr. xxx/12.06.2019 că în perioada de referinţă mai 2002 – octombrie 2002, contestatorul a îndeplinit atribuţiile funcţiei de director la RD, prevăzută cu gradul de general de brigadă (chestor), aşa cum s-a comunicat de SC RD prin adresa nr.2000195/2007, iar coeficientul de ierarhizare a funcţiei deţinute este de 7,76 pentru funcţiile existente la data de 01.01.2016, în privinţa funcţiei deţinute de contestator în perioada aleasă, respectiv cea de director echivalentă la data de 01.01.2016 cu cea de director, însă raportat la momentul 31.01.2009, coeficientul este de 5,60.

Faţă de susţinerea de mai sus, se reţine că, într-adevăr pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 01.01.2016 şi ale căror drepturi au fost recalculate în temeiul Legii nr. 223/2015, actualizarea se face la data de 01.01.2016, ceea ce presupune automat o raportare la salariul de funcţie realizat la data de 31.12.2009.

Prin urmare, CPS a ....a emis decizia nr.xxx/19.06.2018 pe baza anexei 1b privind situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, din buletinul de calcul al acestei decizii, reieşind că intimata a procedat la utilizarea elementelor salariale menţionate în anexa respectivă.

Faţă de împrejurarea că în procesul de recalculare a pensiei contestatorului a rezultat un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată, potrivit art.111 din Legea nr.223/2015 s-a păstrat cuantumul avantajos, aşa cum reiese din conţinutul deciziei de pensie contestate.

Aşa fiind, se reţine că la emiterea deciziei de pensie nr.xxx/19.06.2018, au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 223/2015, cuantumul pensiei fiind determinat prin utilizarea salariilor realizate în perioada aleasă de contestator, a vechimii valorificate în ultima decizie de pensie de 39 ani, 8 luni şi 11 zile, a procentului de 6% corespunzător perioadei contributive la fondul pentru pensie suplimentară şi a sporului aferent semnului Onorific „În serviciul Patriei” pentru 20 de ani, aşa cum reiese din cuprinsul buletinului de calcul al deciziei contestate (fila 57 vol. II dosar).

Acest fapt a fost constatat şi prin hotărârea nr.xxx/19.10.2018 emisă de CC a ..., situaţie în care se apreciază că atât decizia emisă de CPS a ...., cât şi hotărârea CC sunt legale şi temeinice.

Având în vedere considerentele în fapt şi în drept anterior expuse, se constată că este neîntemeiată contestaţia precizată, urmând a fi respinsă.

Domenii speta

Spete similare