Posibilitatea atragerii terţilor în proces în cadrul procedurii necontencioase

Hotărâre 200 din 18.06.2020


Index tematic: Drept procesual civil – atragerea terţilor în proces în cadrul procedurii necontencioase

Legislaţie relevanţă: art. 56 – 77 C.pr.civ. rap. la art. 536 alin. 1 C.pr.civ. 

Rezumatul problemei de drept:

Prin natură sa, procedura necontencioasă este incompatibilă cu instituția atragerii în proces a terților, reglementată prin art. 56 – 77 C.pr.civ. (față de prevederile art. 536 alin. 1 C.pr.civ. conform cărora dispozițiile art. 527 – 535 C.pr.civ, referitoare la procedura necontencioasă se completează cu dispozițiile de procedură contencioasă, în cazul în care acestea din urmă sunt compatibile cu natura necontencioasă a cererii), în condițiile în care în materie necontencioasă există dispoziții derogatorii în ceea ce privește citarea.

Prin dec. civ. nr. 200/18.06.2020 pronunțată în dosar nr. 463/275/2019 s-a admis apelul, s-a schimbat în parte încheierea, în sensul că s-a dispus citarea în cauză şi a Statului Român, prin Ministerul Economiei, s-au menţinut celelalte dispoziţii ale încheierii, s-a anulat sentinţa civilă şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

În fapt, prin cererea înregistrată la Judecătoria Panciu la data de 12.03.2019 sub nr. 463/275/2019 petenta SC ... SA, în contradictoriu cu intimata C.N.T.E.E. ..., a formulat plângere împotriva încheierii nr. 1621 dispusă în dosarul nr. 1621/23.01.2019 de către ..., prin care a solicitat anularea acesteia, anularea încheierii nr. 31415 dispusă în dosarul nr. 31415/27.12.2018 de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Panciu, anularea suprapunerii notată pe o suprafață de 94 mp, anularea propunerii de dezmembrare în două loturi, 54744 și 54745/...asupra A.1 sub B.8 din cartea funciară nr. 53225 ...și respingerea cererii nr. 19134/27.11.2018 adresată BCPI Panciu de petenta C.N.T.E.E. ... SA ca nelegală.

Prin încheierea de ședință din data de 21.05.2019 pronunțată Judecătoria Panciu a respins cererea intimatei de introducere în cauză a Statului Român prin Ministerul Economiei, iar prin sent. civ. nr. 1039/29.10.2019 aceeași instanță a respins excepția inadmisibilității invocată de intimată, a admis plângerea formulată de petentă împotriva încheierii nr. 1621/23.01.2019, emisă de  ..., prin care s-a respins cererea de reexaminare a încheierii  nr. 31415/27.12.2018, emisă de ... şi, pe cale de consecinţă, a dispus radierea din cartea funciară  nr. 53225 ...a suprapunerii notate pentru o suprafaţă de 94 mp şi a propunerii de dezmembrare în două loturi, nr. 54744 şi  nr. 54745 și a obligat intimatul să plătească petentului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reţinut că prin încheierea nr. 31415/27.12.2018 fila 100, ..., reținând că sunt îndeplinite condițiile art. 29 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, a admis cererea CNTEE ... SA și a dispus cu privire la imobilul cu nr. cadastral 53225 UAT Mărășești, având proprietar pe SC ... SA Vrancea, notarea propunerii de dezmembrare în două loturi: 54744-5520 mp și 54745-94 mp/... Mărășești, asupra A1 sub B8 din cartea funciară 53225 UAT Mărășești, că la baza emiterii acestei încheieri au stat H.G. nr. 840/29.11.2017 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate public de interes național – Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kw dublu circuit (d.c.) ...– fila 127, Decizia de expropriere  nr. 89/23.04.2018 – fila 128, în baza Anexei 2 la HG 840/2017 și a anexei 1 la Decizia de expropriere nr. 89/2018 – fila 130, că terenul în litigiu, de 94 mp este înscris la poziția 296 din Anexa 1 la Decizia nr. 89/2018, numele proprietarului - ..., nr. Tarla-50, parcela 222 – fila 139, că petenta SC ... SA a intabulat dreptul de proprietate pentru imobilul cu nr. Cadastral nr.53225, în suprafață de 5614 mp, situat în T50, P 224 în anul 2015 – filele 107-118 și a invocat, în esență împrejurarea că, în dreptul poziţiei 296 din anexă nu corespunde nici numele proprietarului, nici nr. parcelei, că în anexă la poziţia 296 terenul expropriat este identificat ca fiind în tarlaua 50, parcela este 222 în condiţiile în care terenul proprietatea petentei a cărei expropriere se pretinde se află în tarlaua 50, iar parcela este 224, că anexa la H.G. nr. 840/22.11.2017 trebuia actualizată la zi aşa cum se cere în textul art. 9 alin. (8) din Legea nr. 255/2010, că intimata CNTEE ... SA a invocat excepția inadmisibilității plângerii formulate, susținând că petenta nu poate contesta decizia de expropriere, raportat la dispozițiile legale invocate, că excepția inadmisibilității este neîntemeiată față de disp. art. 31 alin. 3 și 4 din Legea nr.7/1996, care prevăd posibilitatea persoanei interesate de a formula plângere împotriva încheierilor emise de OCPI, că pe fondul cauzei a susținut că în Anexa nr. 1 a HG nr. 840/2017 se menţionează în clar punctele cardinale în coordonate stereo 70 din care rezultă care este terenul expropriat şi suprafaţa acestuia, că la art. 1 din HG nr. 840/2017 se menţionează faptul că anexa nr. 1 cu planul de amplasament şi harta topografică se comunică, de către CNTEE ... SA Bucureşti, la solicitarea persoanelor fizice şi juridice interesate, fiind depozitara acesteia, că din planul de amplasament şi tabelul anexai la HG nr. 840/2017 care cuprinde coordonatele exacte ale fiecărui stâlp al LEA dublu circuit 400 kV Gutinaş-Smârdan se poate verifica corespondenţa punctelor topo-cadastrale cu documentaţia întocmită de prestatorul  de servicii SC ...SA Miercurea Ciuc şi se poate constata că acestea sunt conform realităţii, ... prin BCPI Panciu emiţând în mod corect şi legal cele două încheieri, că acţiunea de identificare a coordonatelor stereo, unde urmează să fie amplasaţi stâlpii de înaltă tensiune, s-a făcut pe teren cu un specialist topo, care a făcut ridicări topo cadastrale cu indicarea în clar a coordonatelor în sistemul stereo 70 şi care face obiectul anexei nr. 1 a HG nr. 840/22.11.2017, care a stat la baza intabulării terenului expropriat din tarlaua 50 parcela 224 a UAT Mărăşeşti, că proiectanţii împreună cu expertul topo au purtat corespondenţă cu UAT-urile şi cu OCPI din Judeţele Bacău, Vrancea şi Galaţi din care au rezultat datele care au fost menţionate în anexa nr. 2 la H.G. nr. 840/2017, că toate datele menţionate în anexa 2 de la H.G. nr. 840/2017 şi în anexa 1 de la Decizia de expropriere nr. 89/2018 sunt cele furnizate de autorităţile publice competente, adică: ...şi ..., în cazul de faţă, că mai mult decât atât, planurile de amplasament ale liniei electrice aeriene 400 kV Gutinaş - Smârdan au fost avizate de ... şi fac parte integrantă din anexa nr. 1 a H.G. nr. 840/2017 care mai cuprinde și amplasamentul efectiv al stâlpilor cu coordonatele clare ale fiecărui picior de stâlp, că firma prestatoare SC ...SA Miercurea Ciuc a făcut documentaţia topo-cadastrală având aceste puncte din sistemul Stereo 70 din care a rezultat că cei 94 mp expropriaţi, că decizia de expropriere îşi produce efectele de drept de la data emiterii acesteia şi faţă de alte persoane decât cele care sunt menţionate în anexa la Hotărârea de Guvern, care sunt identificaţi ca proprietari ulterior sau care au un drept real asupra bunului expropriat, decizia de expropriere producându-și efectele de la data emiterii şi pentru proprietarii care sunt necunoscuţi, că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 893 Cod civil care consacră principiul relativității (continuității) înscrierilor, în sensul că înscrierea unui drept în cartea funciară se poate efectua numai împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii de înscriere, era menţionat în cartea funciară ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută, că sunt incidente și dispozițiile art. 28 alin. 6 și art. 29 din Legea nr. 7/1996, precum și art. 49 alin. 1 lit. e) din Ordinul 700/2014 privind avizarea, recepția și înscrierile în evidențele de cadastru și carte funciară, că odată ce s-a procedat la intabularea in cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit prin expropriere, este necesară respectarea dispoziţiilor legale, fiind necesar ca înscrisul in baza căruia se realizează înscrierea să îndeplinească cerinţele prevăzute de acest text legal, printre care și identificarea părților și a imobilului, proprietarul tabular trebuind sa fie unul și acelaşi cu cel indicat in titlul in baza căruia se realizează înscrierea, că la verificarea documentației, inspectorul de carte funciară, în cazul în care constată că documentația este întocmită incorect, conform art. 48 alin. 4 din Regulamentul 700/2014, emite referatul de respingere, care va sta la baza emiterii încheierii de respingere, că Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică prevede, la art. 32 remediul pentru situații ca cea din speță, ceea ce demonstrează, încă o dată că cererea petentei este întemeiată, că având în vedere dispozițiile  legale invocate, este evident că înscrierea suprapunerii și a propunerii de dezmembrare s-a efectuat de către ... fără a fi respectate dispozițiile legale, neputând fi reținute apărările intimatei că au fost avute în vedere coordonatele în sistemul stereo și că astfel încheierile emise de ... sunt nelegale.

Împotriva încheierii de ședință din data de 21.05.2019 și a sentinței pronunțate în cauză, la data de 08.01.2020, intimata a formulat apel, prin care a solicitat admiterea apelului, anularea încheierii și a sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de apel apelanta intimată a arătat că în mod greșit judecătoria a respins cererea de introducere în cauză a Statului Român reprezentat de Ministerul Economiei, considerând că în temeiul legii este împuternicită să reprezinte Statul Român și în proces, că deține un imobil expropriat în numele acestuia și nu a fost mandatată prin nici un document sau act normativ de a reprezenta în instanță Statul Român, că în temeiul legii expropriatorul este Statul Român pentru obiectivele de interes național, inclusiv pentru obiectivele de investiții strategice și cele realizate în parteneriat public – privat de interes național, expropriatorul fiind reprezentat de Ministerul Economiei, Comerțului prin Compania Națională de Transport al Energiei Electrice ... SA pentru lucrările de interes național de dezvoltare a transportului de energie electrică și prin Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA Mediaș, pentru lucrările de interes național de dezvoltare, modernizare, reabilitare a sistemului național de transport al gazelor naturale, că reprezentarea legală a Statului Român este astfel prevăzută legal, că nu este reprezentantă legală a Statului Român, iar reprezentarea convențională a persoanelor juridice nu este permisă, potrivit Deciziei nr. 9/2016 pronunțată de ÎCCJ în dezlegarea unor chestiuni de drept, care nu a fost astfel respectată de prima instanță, că potrivit prevederilor legale, în litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau arbitrale în care statul este chemat în judecată în calitate de acționar la Compania Națională de Transport al Energiei Electrice ... SA și la Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz, procedurile de expropriere în curs de soluționare se continuă de către Secretariatul General al Guvernului cu menținerea valabilității actelor și procedurilor îndeplinite, că plângerea formulată este inadmisibilă pentru că motivele invocate împotriva Deciziei de expropriere nr. 89/23.04.2018 nu pot fi invocate pe această cale, legea prevăzând că în cazul unei contestații împotriva deciziei de expropriere nu se suspendă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în cauză, actul de expropriere producând efecte și constituind titlu executoriu pentru predarea bunului imobil atât împotriva celor expropriați, cât și care pretind un drept legat de bunul imobil expropriat, cei care justifică și dovedesc un interes legitim putând formula cerere de despăgubire, că anexa 1 la HG nr. 840/2017 cuprinde planul de amplasament, harta topografică și coordonatele pe care urmează să se amplaseze stâlpii liniei electrice aeriene LEA 400 kV Gutinaș - Smârdan, prin același act normativ aprobându-se amplasamentul și declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrărilor de utilitate publică de interes național, după apariția acestui act normativ notându-se din oficiu în cărțile funciare existente suprapunerea acestor imobile cu coridorul de expropriere, mențiunile privind coridorul de expropriere înscrise în cartea funciară neputând fi anulate de instanța de judecată chiar dacă există unele erori, că anexa 1 la HG nr. 840/2017 menționează în clar punctele cardinale în coordonate stereo 70, această anexă, cu planul de amplasament și harta topografică comunicându-se la solicitarea persoanelor fizice și juridice interesate, planul de amplasament și tabelul anexa 1 care cuprinde coordonatele exacte ale fiecărui stâlp al LEA dublu circuit 400 kV Gutinaș - Smârdan fiind conforme realității, că în calitate de beneficiară a lucrărilor de proiectare nu poate fi acuzată de rea – credință, toate datele menționate în anexa 2 din HG nr. 840/2017 și în anexa 1 de la decizia de expropriere  nr. 89/2018 fiind cele furnizate de autoritățile publice competente, respectiv ...și ..., planurile de amplasament ale liniei electrice aeriene fiind avizate de ... și făcând parte integrantă din anexa 1 a HG nr. 840/2017, firma prestatoare SC ...Miercurea Ciuc făcând documentația topo – cadastrală având aceste puncte din sistemul stereo 70 din care a rezultat că cei 94 mp expropriați pentru amplasarea stâlpului nr. 164 al LEA fac parte din T50, P224 a ...deținută de contestator la data exproprierii, că a parcurs integral etapele prevăzute de lege privind procedura exproprierii, consemnând suma pe numele proprietarei menționată în anexa 2 din HG nr. 840/2017, respectiv ..., identificarea prin coordonatele din sistemul stereo 70 fiind clară și fără nici o eroare deoarece este făcută cu sisteme electronice moderne care lucrează cu distanțele la nivelul milimetrilor, în România UAT-urile și OCPI-urile de cele mai multe ori nedeținând informații corecte și actuale cu privire la terenurile și proprietarii acestora și că prin decizia de expropriere nr. 89/2018 și HG nr. 840/2017 anexa 1 și 2 s-a făcut exproprierea terenului intabulat de ... prin BCPI Panciu în suprafață de 94 mp T20, P224 pentru stâlpul nr. 164 dublu circuit LEA 400 kV Gutinaș - Smârdan chiar dacă există o eroare în datele din anexele acestor acte de proprietate în ceea ce privește numele proprietarului și numărul de tarla, imediat după apariția HG nr. 840/2017 urmând pașii prevăzuți de legea nr. 255/2010 și îndeplinindu-și toate obligațiile. A mai precizat apelanta că prin întocmirea documentației cadastrale se urmărește individualizarea suprafețelor expropriate urmând ca în cazul constatării unor erori să fie modificată anexa la hotărârea de expropriere privind lipsa proprietarilor, elementele de identificare ale terenului și suprafața, care se vor actualiza, că OCPI nu avea nici un motiv să nu le primească și să nu le intabuleze terenul expropriat deoarece a prezentat toate documentele de expropriere prevăzute de lege, că ... și BCPI Panciu au considerat în mod corect că a respectat legislația aplicabilă când a intabulat dreptul de proprietate al statului român pentru terenul de 94 mp, că nici registratorul OCPI și nici instanța de judecată, pe calea plângerii împotriva încheierii de cart funciară, nu pot efectua verificări cu privire la procedura exproprierii care să ducă la anularea sau modificarea actelor de constituire a dreptului de proprietate, iar contestația împotriva deciziei de expropriere nu poate fi formulată pe calea acestei acțiuni deoarece instanța competentă să soluționeze această contestație este instanța de contencios administrativ, și nu cea de drept comun, că instanța de fond a analizat doar anumite prevederi care i s-au părut pertinente și a ignorat celelalte prevederi invocate și că obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată nu se justifică pentru că instanța a considerat că nu ea, ci BCPI Panciu și ... au greșit când au făcut acele mențiuni în cartea funciară, că ea doar a primit bani de la Statul Român pentru despăgubirea celor expropriați și a celor care pretind vreun drept real asupra terenurilor expropriat pentru a-i despăgubi, dar terenurile au intrat în proprietatea Statului, că terenul expropriat în acest caz este de 94 mp și a fost evaluat la suma de 215,93 lei, astfel că suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată este exagerată și că datele eronate din anexa 2 a HG nr. 840/2017 au fost date de Primăria Focșani și ....

Apelanta şi-a întemeiat în drept cererea pe dispoziţiile art. 75 – 79 C.pr.civ., 466 – 482 și urm. C.pr.civ., legea nr. 255/2010, HG nr. 53/2011, legea nr. 7/1996 și Regulamentul din 09.07.2014 aprobat prin Ordinul Președintelui ANCPI nr. 700/2014. 

Cererea de apel a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 25 de lei.

La data de 20.02.2020, prin serviciul Registratură al instanţei, intimata SC ... SA Vrancea a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinice și legale a încheierii și a sentinței apelate.

În motivarea întâmpinării intimata a arătat că potrivit prevederilor legale, expropriator este Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei prin Compania Națională de Transport al Energiei Electrice ... SA, respectiv apelanta din prezenta cauză, aceasta fiind și cea care a solicitat înscrierea operațiunilor de carte funciară contestate, natura juridică a raporturilor dintre Statul Român prin Ministerul Economiei și apelantă excedând unui simplu mandat în care acțiunile mandatarului și rezultatul acestora sunt atribuite mandantului, în cazul de față mandatara, apelanta, fiind obligată prin lege și prin norme specifice să facă anumite operațiuni și acte juridice și să execute obligații legale de care este răspunzătoare pentru modul în care le execută, iar în procedura de înscriere în cartea funciară a operațiunilor derivând din expropriere apelanta exercită drepturi și obligații proprii și este titulara acestor drepturi și obligații derivând din lege, că dispozițiile procedurale privind reprezentarea în instanță și decizia nr. 9/2016 a ÎCCJ nu sunt relevante în cauză cât timp sunt aplicabile dispoziții speciale, derogatorii și, mai mult, prin operațiunile de carte funciară contestate apelantei i s-a înscris și un drept propriu de administrare, că acțiunea este admisibilă pentru că este o plângere de carte funciară, referirile la decizia de expropriere nr. 89/2018 și la HG nr. 840/2017 fiind făcute pentru a arăta că aceste acte administrative nu întrunesc condițiile legale pentru a putea înscrie în baza lor în cartea funciară drepturi reale în favoarea Statului Român, în detrimentul drepturilor sale tabulare, că apelanta este titulară de drepturi și obligații prevăzute în HG nr. 840/2017 și legea nr. 255/2010, care justifică atât formularea de către ea a unor cereri către OCPI, cât și calitatea procesuală în plângerea împotriva încheierii de carte funciară, că registratorul de carte funciară avea obligația să respingă cererea de înscriere întrucât în anexele HG nr. 840/2017 și ale deciziei nr. 89/2018 emisă de apelanta intimată ea nu se regăsește nici ca proprietar și nici ca identificare a terenului, dar cu toate acestea prin încheierile împotriva cărora a formulat plângere s-a dispus și respectiv confirmat notarea propunerii de dezmembrare în două loturi și s-a notat o suprapunere pe o suprafață de 94 mp, că deși actele juridice constitutive de expropriere nu îi menționează în nici un fel numele sau proprietatea, registratorul de carte funciară a admis cererea de înscriere a operațiunilor rezultate din exercitarea unor drepturi specifice dreptului de proprietate și că este vădită neconcordanța între datele de identificare ale presupuselor imobile afectate de expropriere menționate în HG nr. 840/2017 și în decizia de expropriere nr. 89/2018 și cele ale imobilului proprietatea sa supus dezmembrării, astfel încât documentația a fost incorect întocmită.

Intimata nu și-a întemeiat în drept întâmpinarea.

La data de 11.03.2020, prin serviciul Registratură al instanței, apelanta a depus răspuns la întâmpinare. 

La data de 02.04.2020, prin serviciul Registratură al instanței, ... a depus întâmpinare, prin care a arătat că prin încheierea de la termenul de judecată din data de 21.05.2019, față de poziția procesuală a ambelor părți, care și-au exprimat acordul în acest sens, instanța a dispus scoaterea din cauză a ..., iar apelanta a atacat încheierea menționată în ceea ce privește respingerea solicitării sale de scoatere a sa din cauză și de introducere în loc a Statului Român prin Ministerul Economiei, astfel încât încheierea respectivă are autoritate de lucru judecat cu privire la scoaterea din cauză a ..., că procedura plângerii împotriva încheierii de carte funciară are un caracter necontencios, iar prin dec. civ. nr. LXXII/2007 pronunțată de ICCJ în soluționarea unui recurs în interesul legii s-a statuat că în cauzele ce au ca obiect plângerile de carte funciară OCPI nu are calitate procesuală pasivă, și că între ... și titularii drepturilor înscrise în cartea funciară ori cei care formulează cereri de înscriere în cartea funciară nu se nasc raporturi juridice cu caracter civil în legătură cu imobilele evidențiate în cuprinsul cărții funciare, astfel că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a apelului formulat.

OCPI și-a întemeiat în drept întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 C.pr.civ. 

În apel părţile nu au solicitat administrarea de probe noi, context în care, faţă de dispoziţiile art. 476 alin. 2 C.pr.civ., instanța se va pronunţa în baza probelor administrate la prima instanţă.

Analizând apelul prin prisma motivelor formulate și a dispoziţiilor legale incidente, Tribunalul reţine următoarele:

Apelul vizează, așa cum s-a arătat, atât sentința pronunțată în cauză, cât și încheierea de ședință din data de 21.05.2019.

În acest context, în legătură cu apelul declarat împotriva încheierii de ședință din data de  21.05.2019, instanța reține că acesta vizează exclusiv soluția primei instanțe de respingere a solicitării intimatei C.N.T.E.E. ... de scoatere a sa din cauză și de introducere în proces a Statului Român, prin Ministerul Economiei, în calitate de proprietar al dreptului cu privire la care poartă litigiul, solicitare formulată prin întâmpinarea depusă la fond (filele 36 – 41) și întemeiată în drept pe dispozițiile art. 75 C.pr.civ., art. 12 alin. 5 din legea nr. 213/1998 și art. 2 alin. 2 și alin. 3 lit. d ind. 1 din legea nr. 255/2010.

Această cerere a fost pusă în discuția părților de prima instanță la termenul de judecată din data de 21.05.2019, așa cum reiese din încheierea de ședință de la acel termen de judecată (fila 88 din dosarul de fond) și soluționată la același termen, în sensul respingerii, față de prevederile HG nr. 840/2017, așa cum reiese din încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 03.09.2019 (fila 104 din dosarul de fond), termen de judecată la care, din oficiu, s-a completat încheierea de ședință din data de 21.05.2019 în sensul menționat. 

Referitor la această cerere formulată de intimată la prima instanță se reține, prioritar, caracterul necontencios al prezentei cauze, care are ca obiect plângere de carte funciară, caracter recunoscut ca atare unor astfel de cereri și în considerentele dec. civ. nr. LXXII/2007 pronunțate de ÎCCJ în soluționarea unui recurs în interesul legii prin care a statuat că în cauzele care au ca obiect plângerile privind cartea funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din legea nr. 7/1996 – în prezent, art. 31 din legea nr. 7/1996 - , Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă.

În acest context se reține că, prin natură sa, procedura necontencioasă este incompatibilă cu instituția atragerii în proces a terților, reglementată prin art. 56 – 77 C.pr.civ. (față de prevederile art. 536 alin. 1 C.pr.civ. conform cărora dispozițiile art. 527 – 535 C.pr.civ, referitoare la procedura necontencioasă se completează cu dispozițiile de procedură contencioasă, în cazul în care acestea din urmă sunt compatibile cu natura necontencioasă a cererii), în condițiile în care în materie necontencioasă există dispoziții derogatorii în ceea ce privește citarea. Astfel, potrivit prevederilor art. 532 C.pr.civ., cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea petentului și a persoanelor arătate în cerere, dacă legea o impune, în caz contrar judecata făcându-se cu sau fără citare, la aprecierea instanței, instanța putând dispune, chiar din oficiu, orice măsuri utile cauzei, având dreptul să asculte orice persoană care poate aducă lămuriri în cauză, precum și pe acelea ale căror interese ar putea fi afectate de hotărâre. 

Față de obiectul cererii, plângere de carte funciară împotriva înscrierii în cartea funciară a unei suprapuneri de teren în ceea ce privește o parte din imobilul teren proprietatea petentei intimate și o parte din coridorul de expropriere a lucrării de utilitate publică de interes național Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV dublu circuit Gutinaș - Smârdan, demersuri realizate pentru Statul Român de Ministerul Economiei, prin Compania Națională de Transport și Energie Electrică ..., potrivit prevederilor art. 6 alin. 1 din HG nr. 840/2017, în mod întemeiat petenta, în calitate de proprietar al unui imobil în legătură cu care s-a înscris în cartea funciară suprapunerea de terenuri, a solicitat chemarea în judecată și a persoanei la inițiativa căreia s-a realizat această înscriere a suprapunerii. Aceasta întrucât demersul juridic astfel întreprins de petentă este firesc să îi fie opozabil celui care a solicitat înscrierea suprapunerii de teren. Însă prin specificul procedurii intimata nu are poziția procesuală a unui pârât, ci a unei persoane care poate aducă lămuriri în cauză, în acord cu prevederile art. 532 alin. 2 C.pr.civ. precizate, fără însă a putea uza de instituția juridică a introducerii altor persoane în cauză (inclusiv în modalitatea arătării titularului dreptului) care este specifică, așa cum s-a arătat, procedurii contencioase.

În aceste condiții se constată că în mod legal și temeinic prima instanță a respins cererea intimatei de scoatere a sa din cauză și de introducere în proces a Statului Român prin Ministerul Economiei.

Pe de altă parte însă se reține că în temeiul prevederilor art. 532 alin. 2 teza a II-a C.pr.civ. prima instanță avea dreptul să asculte orice persoană care ar putea să aducă lămuriri în cauză, iar în baza prevederilor art. 78 alin. 1  C.pr.civ., în cazuri expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc.

Din modul de soluționare a cererii intimatei de introducere în cauză a Statului Român reiese că prima instanță nu a apreciat că se impune a se asculta și Statul Român, deși acesta este titularul în favoarea căruia s-a înscris dreptul de proprietate asupra imobilului teren cu privire la care s-a constatat că există suprapunere cu terenul proprietatea petentei, apreciere care, pentru aceste considerente, se impune a fi cenzurată de instanța de control, Statul Român, la inițiativa căruia a fost demarată procedura finalizată cu notarea în cartea funciară a suprapunerii de teren existente între terenul pe care este situat coridorul de trecere al rețelei electrice și terenul proprietatea petentei, fiind direct vizat de prezentul litigiu. În acest context se reține că, în temeiul prevederilor art. 2 alin. 3 lit. d) ind. 1 din legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, intimata din prezenta cauză, Companiei Naționale de Transport și Energie Electrică ..., a fost doar împuternicită să efectueze și în acest sens a și efectuat demersurile pentru exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării obiectivului de interes național, beneficiarul direct al lucrării fiind Statul Român prin Ministerul Economiei, așa cum reiese din coroborarea prevederilor menționate cu dispozițiile art. 2 alin. 2 din același act normativ.

Astfel, se apreciază că față de aceste prevederi legale, în baza posibilității recunoscute instanței de judecată, în procedura necontencioasă, prin dispozițiile art. 532 alin. 2 teza a II-a C.pr.civ., de a asculta  orice persoană care ar putea să aducă lămuriri în cauză, se impune citarea în cauză și a Statului Român prin Ministerul Economiei, contrar susținerilor intimatei în cauză nefiind incidente prevederile art. 12 alin. 5 din legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică sau prevederile art. 11 alin. 10 din OUG nr. 68/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative întrucât art. 12 alin. 5 din legea nr. 213/1998 vizează obligativitatea reprezentării Statului de Ministerul Finanțelor Publice în litigiile privitoare la dreptul de administrare, ceea ce nu este cazul în prezenta cauză, iar art. 11 alin. 10 din OUG nr. 68/2019 privește reprezentarea intereselor statului de Secretariatul General al Guvernului în litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau arbitrale în care statul este chemat în judecată în calitate de acționar la Compania Națională de Transport al Energiei Electrice ... SA și la Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz, deci o altă categorie de litigii decât cea de față, care nu vizează calitatea Statului Român de acționar al intimatei apelante.

De asemenea, reținând astfel, pentru motivele arătate, că intimata apelantă a participat la judecarea procesului în primă instanță în temeiul prevederilor art. 532 alin. 2 C.pr.civ. ca persoană care poate aduce lămuriri în cauză și nu ca mandatar al Statului Român, se constată că nu este incidentă nici dec. civ. nr. 9/2016 pronunțată de ÎCCJ în dezlegarea unor chestiuni de drept, invocată prin cererea de apel formulată, prin care instanța supremă a statuat, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. 1 C.pr.civ., că cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acestuia din urmă.

Pentru toate aceste considerente se apreciază că apelul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 21.05.2019 este fondat, motiv pentru care, ținând cont și de prevederile art. 480 alin. 2 C.pr.civ. acesta se va admite, urmând a se schimba în parte încheierea, în sensul de a se dispune citarea în cauză și a Statului Român, prin Ministerul Economiei, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale încheierii.

Ca o consecință a schimbării în parte a încheierii, în sensul menționat, apreciindu-se astfel că este necesar ca în cauză să fie citat și titularul dreptului de proprietate al terenului în legătură cu care a fost generat prezentul litigiu, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 3 teza I C.pr.civ. se va anula sentința pronunțată în cauză, cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.

În temeiul dispozițiilor art. 452 C.pr.civ. intimata va fi obligată la plata către apelantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând c/v taxă judiciară de timbru achitată în apel.