Exercitarea exclusivă a autorităţii părinteşti asupra unui minor aflat în plasament, disputată între părinți. Conflict de competență. Competența judecătoriei ca instanță de drept comun

Hotărâre 42 din 07.10.2020


Temei de drept: Legea nr. 272/2004 - art. 133, art. 59; Noul Cod de procedură civilă - art. 94 lit. a); Decizia nr. 28/2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii

Art. 133 din Legea nr. 272/2004 cuprinde o normă derogatorie de la instanța de tutelă de drept comun (judecătoria) exclusiv în ceea ce privește “cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială”.

Prin Decizia nr. 28/2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 128 din 9 februarie 2018, s-a statuat că numai pentru cauzele care privesc măsurile de protecție specială a copilului strict determinate în cuprinsul art. 55 (actual 59) – plasamentul, plasamentul în regim de urgență și supravegherea specializat, s-a prevăzut competența de soluționare a tribunalului .