Acțiune în anulare hotărâre aga. Pretinsa nelegalitate a convocării realizată prin intermediul executorului judecătoresc, în condițiile în care actul constitutiv și legea prevăd convocarea prin scrisoare recomandată. Temeinicia apelului

LITIGII CU PROFESIONIȘTI

Apel. Acțiune în anulare hotărâre AGA. Pretinsa nelegalitate a convocării realizată prin intermediul executorului judecătoresc, în condițiile în care actul constitutiv și legea prevăd convocarea prin scrisoare recomandată. Temeinicia apelului. Respingerea acțiunii

- art. 195 alineat 3 din Legea nr. 31/1990

- Decizia ICCJ nr. 55 din 21.09.2020 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, art. 7 lit. b) și c) din Legea nr. 188/2000

Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă

Decizia nr. 151/A din 26 mai 2022

Prin Sentința nr. (...)/LP/08.11.2021, Tribunalul (...) a admis acțiunea formulată de către reclamanta SC (R) SRL, J(...), CUI RO(...), cu sediul în (...), în contradictoriu cu pârâții SC (P1) SRL, J(...), CUI RO(...), cu sediul în (...), cu sediul profesional în (...) și (P2), domiciliat în (...), cu domiciliul procesual ales în (...), a constatat nulitatea absolută a hotărârilor nr. 1/13.02.2021, respectiv nr. 1/14.02.2021 a adunării generale a asociaților (P1) SRL și a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul (...).

Pentru a hotărî în acest sens, tribunalul a reținut următoarele:

Conform datelor furnizate de ORC (...), societatea pârâtă SC (P1) SRL are ca asociați pe numitul (P2) și  societatea (R) SRL, fiecare dintre aceștia deținând 50% din capitalul social al societății pârâte (fila 97).

Potrivit aceluiași înscris furnizat de ORC (...), administrarea societății pârâte SC (P1) SRL este realizată de dl. (A).

Asociatul (P2) a convocat ședința Adunării Generale a Asociaților societății pârâte SC (P1) SRL pentru data de 13.02.2021 la ora 10:00 la sediul societății, cu mențiunea că neîntrunirea cvorumului la data, locația și ora stabilită va determina reconvocarea AGA (P1) SRL pentru data de 14.02.2021, ora 10:00, la sediul societății.

În raport de dispozițiile  art. 195 alin. 2 Legea 31/1990, (P2) în calitate de asociat avea dreptul să ceară convocarea AGA.

Conform dovezii de la dosar, convocatorul a fost comunicat societății pârâte (R) SRL, la sediul din (...), la data de 02.11.2021, prin intermediul Executorului Judecătoresc (Ex) (filele 8, 62).

Comunicarea s-a realizat prin depunerea în cutia poștală de la sediul societății, nefiind recepționată de persoana desemnată cu primirea corespondenței.

La ședința Adunării Generale a Asociaților societății pârâte SC (P1) SRL din 13.02.2021 a participat doar (P2).

Reclamanta a comunicat  un punct de vedere prin care a învederat că nu a fost convocată legal, cu respectarea termenului de 10 zile și prin scrisoare recomandată (fila 22).

Potrivit art. 195 alin 3 din Legea nr.31/1990, republicată ,,(3) convocarea adunării se va face în forma prevăzută în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispoziții speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel puțin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ținerea acesteia, arătându-se ordinea de zi”.

Conform art. 10, alin. 6-7, din Actul constitutiv al S.C. “(P1)” S.R.L., ,,convocarea adunării generale se face prin scrisoare recomandată, cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru desfășurarea acesteia, indicându-se locul, data, ora și ordinea de zi”.

Așadar atât legea, cât și actul constitutiv al societății prevăd obligativitatea convocării asociaților cu 10 zile înainte de ziua fixată pentru ținerea adunării generale, prin scrisoare recomandată.

Rațiunea instituirii termenului este aceea ca asociații să se pregătească pentru adunare, iar cea a convocării prin recomandată cu confirmare de primire, de a se asigura că această convocare a fost efectiv recepționată de către asociat.

În esență, convocarea prin executor judecătoresc nu ar fi nelegală, dacă scopul legii și acordului părților ar fi respectat, respectiv acela de a comunica persoanei vizate, personal convocarea.

În ipoteza în care convocarea s-a realizat prin comunicare în cutia poștală nu se poate stabili cu exactitate data la care a fost efectiv recepționată de persoana căreia i s-a făcut comunicarea.

Relevantă este Decizia nr. 55/2020 din 21 septembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit căreia, „În interpretarea dispozițiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, termenul de 10 zile începe să curgă de la data la care convocarea adunării generale prin scrisoare recomandată a ajuns la destinatari, dacă în actul constitutiv sau în baza unei dispoziții speciale a legii nu se prevede o altă modalitate de comunicare.”

Prin considerentele sale se rețin următoarele: „47. Este, așadar, necesar ca asociații, oricât de dispersați sunt în raport cu locul unde adunarea generală este desfășurată, să cunoască și, într-un mod concret și util, să poată participa la această adunare pentru exprimarea votului. Comunicarea convocatorului este deci o condiție naturală a exercitării dreptului de vot al fiecăruia dintre asociați, cu toate prerogativele pe care acest drept le conține (dreptul de informare asupra ordinii de zi și cu privire la date și documente, dreptul de participare etc.).

62. Legea instituie în condițiile legalei comunicări, de la data recepției, echivalentă ajungerii actului transmis la destinatar, o prezumție absolută de încunoștințare a destinatarului asupra conținutului actului.

63. Așadar, convocatorul adunării generale a acționarilor societății cu răspundere limitată, potrivit analizei realizate, este un act juridic supus comunicării, ca o condiție de efectivitate a acesteia, și presupune aducerea sa la cunoștința destinatarilor, identificați în persoana asociaților. Forța sa juridică nu poate astfel fi opusă până la data comunicării, prezumată de lege ca realizată la data la care comunicarea ajunge la destinatari.”

În lumina considerentelor expuse, în contextul în care nu s-a făcut dovada că asociatul a fost efectiv convocat cu 10 zile înainte de data stabilită pentru adunarea generală a asociaților, vătămarea reclamantei este evidentă, sens în care se impune admiterea acțiunii, cu consecința constatării nulității absolute a hotărârilor nr. 1/13.02.2021, respectiv nr. 1/14.02.2021 a adunării generale a asociaților (P1) SRL.

A dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul (...).

Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel (P2), prin care a solicitat admiterea apelului împotriva Sentinței civile cu nr. (...) din 08.11.2021 pronunțată de către Tribunalul (...), schimbarea acesteia în totalitate cu consecința respingerii ca fiind lipsită de obiect cererea de anulare a hotărârii AGA nr. 1 din data de 13.02.2021, respingerea ca fiind nefondată cererea de anulare a hotărârii AGA nr. 1 din data de 14.02.2021. Cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial pentru ambele faze procesuale.

În fapt, a arătat că prima instanță de judecată a reținut că prin raportare la prevederile art. 195 alin. 3 din legea societăților comerciale și prin raportare la art. 10 alin. 6-7 din actul constitutiv nu se poate reține cu exactitate faptul că asociatul reclamant ar fi primit convocarea cu minim 10 zile anterior convocării AGA și pe cale de consecință este nulă întreaga procedură.

A considerat hotărârea judecătorească ca fiind nelegală și neîntemeiată, pentru considerentele care vor fi expuse în cele ce urmează.

Hotărârea judecătorească atacată reprezintă o premieră în materia rațiunii logic-juridice folosite de către magistratul de prima instanță, întrucât a ajuns să anuleze o hotărâre AGA încălcând două principii pe care se fundamentează întreaga procedură civilă:

-comunicarea realizată prin intermediul factorului poștal ori a executorului judecătoresc se consideră efectuată la data la care aceasta a fost depusă la căsuța poștală;

-nimeni nu poate să invoce propria culpă pentru a beneficia de protecția legii.

Astfel, este de observat cu titlul de premisă faptul că, prima instanță de judecată deși reține că nu se poate reține cu precizie dacă termenul de 10 zile a fost sau nu respectat, tot aceeași instanță de judecată arată că - „La ședința Adunării Generale a Asociaților societății pârâte SC (P1) SRL din 13.02.2021 a participat doar (P2). Reclamanta a comunicat un punct de vedere prin care a învederat că nu a fost convocată legal, cu respectarea termenului de 10 zile și prin scrisoare recomandată.

Așadar, reclamantul a cunoscut despre convocarea AGA, a cunoscut despre existența ordinii de zi și a putut să își facă un punct de vedere, care a fost comunicat prin poștă până la data convocării AGA SC (P1) SRL.

De asemenea, o premisă de la care trebuie pornit în analiza apelului formulat și a sentinței atacate, este faptul că în punctul de vedere scris comunicat anterior convocării AGA, reclamantul intimat nu a criticat convocarea prin raportare la termenul de comunicare a convocatorului ci prin raportare la procedura de comunicare aleasă, respectiv comunicare prin executor judecătoresc și prin raportare la faptul că în accepțiunea reclamantului intimat, apelantul nu ar fi avut dreptul de a convoca AGA.

Prima instanță de judecată, deși acest argument al încălcării termenului de 10 zile nu a fost invocat de către reclamant prin cererea introductivă de instanță și deși nu a pus în discuție un astfel de motiv de nulitate, a procedat la anularea AGA pe acest considerent, greșit de altfel.

Prima critică cu privire la sentința atacată vizează încălcarea principiului instituit de art. 165 Cod procedură civilă, mai precis conform art. 165 pct. 1 Cod procedură civilă - „Procedura se socotește îndeplinită: l. la data semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului-verbal prevăzut la art. 164, indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal”, iar conform art. 165 pct. 2 Cod procedură civilă - „Procedura se socotește îndeplinită: 2. în cazul citării ori comunicării altui act de procedură efectuate prin poștă sau curierat rapid, potrivit art. 154 alin. (4) și (5), procedura se socotește îndeplinită la data semnării de către parte a confirmării de primire ori a consemnării, potrivit art. 163, de către funcționarul poștal sau de către curier a refuzului acesteia de a primi corespondența.

Așadar, conform însuși textului de lege aplicabil procedura de comunicare a unui act de procedură se socotește a fi îndeplinită la data depunerii în căsuța poștală - art. 163 alin. 3 prima teza Cod procedură civilă - „Dacă destinatarul refuză să primească citația, agentul o va depune în cutia poștală”.

Prima instanță de judecată prin raționamentul acesteia a infirmat nu doar procedura realizată de către executorul judecătoresc ci a infirmat însăși obligativitatea efectelor juridice a unor prevederi legale.

Pe cale de consecință, raționamentul primei instanțe de judecată în sensul că nu se poate reține cu exactitate dacă reclamantul intimat a primit convocarea cu 10 zile înainte de data convocării AGA este unul greșit și nelegal.

Mai mult, acest motiv de nulitate nici nu a fost invocat de către reclamantul intimat, acesta invocând nu încălcarea termenului de 10 zile ci invocând faptul că, convocatorul AGA a (P1) SRL a fost comunicat prin executor judecătoresc și nu prin scrisoare cu confirmare de primire, așa cum este solicitat prin actul constitutiv, care să fie comunicată cu cel puțin 10 zile anterior datei convocării.

Așadar, prima instanță de judecată era ținută de motivele invocate de către reclamantul intimat prin cererea introductivă de instanță, întrucât acest motiv de nulitate reținut de către prima instanță de judecată este unul de nulitate relativă, iar acesta produce efecte juridice doar în ipoteza în care se dovedește existența unui prejudiciu.

Or, prejudiciul lipsește cu desăvârșire întrucât, așa cum a subliniat și a reținut însăși prima instanță de judecată “La ședința Adunării Generale a Asociaților societății pârâte SC (P1) SRL din 13.02.2021 a participat doar (P2). Reclamanta a comunicat un punct de vedere prin care a învederat că nu a fost convocată legal, cu respectarea termenului de 10 zile și prin scrisoare recomandată (fila 22)”, așadar, aceasta a avut timp să formuleze o apărare și să o și comunice prin poștă către apelant.

De asemenea, este de observat faptul că prin raționamentul juridic folosit de către prima instanță de judecată a fost încălcat principiul conform căruia nimeni nu poate să invoce propria culpă pentru a beneficia de protecția legii.

Astfel, se reține de către prima instanță de judecată faptul că convocatorul prin executorul judecătoresc a fost comunicat la căsuța poștală la data de 02.02.2021 (și nu greșit cum se reține în sentința atacată ca fiind 02.11.2021, adică cu 6 zile înainte de pronunțarea sentinței atacate).

Or, faptul că destinatarul nu își verifică poșta nu poate să ducă la aplicarea unei sancțiuni cu nulitatea întregii proceduri, întrucât în aceste condiții se aplică o sancțiune pentru lipsa de diligență a destinatarului, adică destinatarul invocă o proprie culpă și beneficiază de protecția legii.

De asemenea, este de remarcat faptul că însăși instanța de judecată vine și invocă ca și argument “În lumina considerentelor expuse, în contextul în care nu s-a făcut dovada că asociatul a fost efectiv convocat cu 10 zile înainte de data stabilită pentru adunarea generală a asociaților, vătămarea reclamantei este evidentă, sens în care se impune admiterea acțiunii, cu consecința constatării nulității absolute a hotărârilor nr. 1/13.02.2021, respectiv nr. 1/14.02.2021 a adunării generale a asociaților (P1) SRL”.

Vorbind despre o nulitate relativă, este absolut imperios să existe o vătămare a intereselor reclamantului, ori această vătămare nu a existat, însăși instanța de judecată reținând faptul că reclamanta a formulat un punct de vedere în scris și l-a comunicat către apelantul intimat.

Reclamanta a comunicat nu faptul că nu a fost respectată procedura de convocare prin raportare la termen, ci prin raportare la faptul că s-a realizat o comunicare a convocatorului prin intermediul executorului judecătoresc.

Prin raportare la întreaga stare de fapt și la probațiunea existentă nu se poate reține faptul că ar fi existat vreun prejudiciu suferit de către societatea comercială intimată, iar vătămarea nu poate să fie evidentă, așa cum susține prima instanță de judecată, ci trebuie să fie dovedită, întrucât se vorbește despre existența unui caz de nulitate relativă.

Principiul privind nulitatea relativă este aplicabil întrucât prevederile art. 1252 Cod civil stabilesc faptul că în cazurile în care natura nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este anulabil. Așadar, în ipoteza în care legiuitorul nu reglementează în mod expres sancțiunea nulității absolute, singura sancțiune care poate să fie aplicată este nulitatea relativă.

Nulitatea relativă pentru a putea să ducă la ineficacitatea actului juridic civil, trebuie obligatoriu să producă un prejudiciu, întrucât ea poate să fie invocată doar de către persoana vătămată.

Cu privire la soluția de anulare a hotărârii AGA din 13.02.2021 este evidentă critica sa, nu există o astfel de hotărâre AGA, în data de 13.02.2021 nu a existat cvorumul necesar pentru adoptare hotărâre AGA.

Pe cale de consecință, a solicitat admiterea apelului cu consecința schimbării în tot a sentinței civile atacate în sensul respingerii acțiunii.

În drept, a invocat prevederile art. 194, art. 112, art. 195, art. 79 Legea 31/1990, art. 1252 Cod civil.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, SC (P1) SRL prin curator special avocat (...) a solicitat admiterea apelului împotriva Sentinței civile nr. (...)/08.11.2021 pronunțată de către Tribunalul (...), schimbarea acesteia în totalitate, cu consecința respingerii, ca fiind lipsită de obiect, a cererii de anulare a hotărârii AGA nr. 1 din data de 13.02.2021 și respingerii ca fiind nefondată a cererii de anulare a hotărârii AGA nr. 1/14.02.2021.

În fapt, a apreciat că prima instanță în mod greșit a considerat că a fost încălcat termenul de 10 zile și reclamantul nu a fost convocat legal la adunarea generală a asociaților. Acest aspect nu a fost pus în discuție, iar instanța a procedat la anularea hotărârii AGA pe aceste considerente.

Totodată, în ceea ce privește comunicarea la convocarea Adunării Generale a Asociaților, făcută prin executorul judecătoresc, a apreciat că s-a desfășurat în condițiile legii, potrivit art. 165 din Codul de procedură civilă.

A solicitat a se avea în vedere că procedura comunicării unui act de procedură se consideră îndeplinită la data depunerii în căsuța poștală, conform art. 163 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

În final, a apreciat că reclamantul intimat a cunoscut despre convocarea AGA și avea posibilitatea să își susțină punctul de vedere.

În drept, a invocat prevederile art. 205 din Codul de procedură civilă.

Examinând sentința apelată, raportat la motivele de apel invocate, Curtea a apreciat că apelul este fondat.

Astfel cum rezultă din considerentele sentinței, prima instanță a admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută a hotărârilor AGA nr. 1/13.02.2021, respectiv nr. 1/14.02.2021 adoptate în cadrul S.C. (P1) S.R.L., reținând nelegalitatea convocării realizate de pârâtul (P2) prin intermediul executorului judecătoresc.

După cum reiese din dosarul cauzei, potrivit înscrisurilor de la filele 64-73 Cod procedură civilă, convocarea pentru ședințele AGA din 13.02.2021, respectiv 14.02.2021 (în caz de neîntrunire a cvorumului pentru prima adunare) s-a realizat prin intermediul executorului judecătoresc (Ex).

Conform prevederilor art. 7 lit. b) și c) din Legea 188/2000 privind executorii judecătorești, printre atribuțiile executorilor judecătorești se numără și notificarea actelor judiciare și extrajudiciare, precum și comunicarea actelor de procedură.

În exercitarea acestor atribuții, executorul judecătoresc a întocmit procesul-verbal de înmânare din data de 02.02.2021, privind comunicarea cu asociatul (R) S.R.L. a convocatorului amintit, din cuprinsul căruia rezultă că, în lipsa destinatarului de la sediul social, actul a fost depus în cutia poștală.

Destinatarul a invocat în cadrul prezentei acțiuni împrejurarea că, notificarea nu a fost realizată prin scrisoare recomandată, cu cel puțin 10 zile înainte de data ținerii adunării generale a asociaților.

Într-adevăr, atât prevederile art. 195 alin. 3 din Legea 31/1990, cât și actul constitutiv cuprind această dispoziție de realizare a convocării prin scrisoare recomandată cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru ținerea adunării.

Însă, după cum în mod corect a arătat prima instanță, trebuie avut în vedere scopul pentru care legiuitorul a stabilit această modalitate de realizare a convocării – respectiv aceea de a se încunoștința asociații în mod concret și util asupra ținerii ședinței AGA, pentru a participa la adunare în vederea exprimării votului.

Din această perspectivă, în acord cu prima instanță, Curtea a apreciat că, realizarea convocării prin executorul judecătoresc nu este în sine nelegală, câtă vreme este conformă scopului legii, și anume acela de a se comunica convocarea persoanei vizate.

În schimb, în mod nelegal a reținut prima instanță că, în condițiile în care convocarea a fost lăsată în cutia poștală și nu s-a făcut dovada comunicării efective a acesteia cu reclamantul acționar, convocarea ar fi nelegală.

În cazul scrisorii recomandate, agentul poștal este obligat să o predea, sub semnătură, destinatarului sau altui membru al familiei, persoană majoră. În lipsa oricărei persoane la domiciliu/sediu, acesta lasă un aviz în cutia poștală, cu care partea trebuie să se prezinte la poștă, pentru a ridica scrisoarea.

În mod similar, comunicarea realizată prin executorul judecătoresc se face la fel, respectiv se predă personal persoanei vizate, iar în lipsă se lasă în cutia poștală.

În mod greșit s-a reținut că, doar comunicarea efectivă cu acționarul reclamant validează convocarea, căci legea nu cere efectuarea comunicării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar în acest context, ceea ce este relevant, atât în cazul scrisorii recomandate, cât și în cazul comunicării prin intermediul executorului judecătoresc, este să se realizeze comunicarea cu destinatarul, iar depunerea în cutia poștală a avizului de ridicare a scrisorii recomandate ori a convocării (de către executorul judecătoresc) face dovada convocării legale, dacă este realizată cu cel puțin zece zile înainte de data ținerii AGA.

În acest sens s-a pronunțat și instanța supremă în cuprinsul Deciziei nr. 55/2020 dată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, reținându-se la paragrafele 61-63 că, actul juridic unilateral supus comunicării produce efecte, în conformitate cu art. 1.326 alin. (3) din Codul civil, “din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar, chiar dacă acesta nu a luat cunoștință de aceasta din motive care nu îi sunt imputabile”, instituind un reper legal obiectiv, care reprezintă o adecvare în drept a teoriei recepției, pentru a elimina imprecizia determinată de atitudinea destinatarului/receptorului comunicării; legea instituie în condițiile legalei comunicări, de la data recepției, echivalentă ajungerii actului transmis la destinatar, o prezumție absolută de încunoștințare a destinatarului asupra conținutului actului; așadar, convocatorul adunării generale a acționarilor societății cu răspundere limitată, potrivit analizei realizate, este un act juridic supus comunicării, ca o condiție de efectivitate a acesteia, și presupune aducerea sa la cunoștința destinatarilor, identificați în persoana asociaților. Forța sa juridică nu poate astfel fi opusă până la data comunicării, prezumată de lege ca realizată la data la care comunicarea ajunge la destinatari.

Deși prima instanță a reținut aceste considerente, le-a dat o interpretare eronată, căci rezultă fără dubiu din cuprinsul acestora că, în privința comunicării convocării, se aplică teoria recepției, care presupune tocmai realizarea comunicării la momentul la care convocarea a ajuns la destinatar, indiferent de faptul că acesta a luat sau nu cunoștință de cuprinsul convocării.

Or, în speță, convocarea a ajuns la destinatar la data de 02.02.2021, cu respectarea prevederilor actului constitutiv și a dispozițiilor art. 195 alin. 3 din Legea 31/1990. Mai mult, asociatul s-a și prezentat la ședința AGA din data de 13.02.2021, astfel cum rezultă din procesul-verbal aflat la filele 14-15 din dosarul primei instanțe, ceea ce denotă o dată în plus că asociatul a avut cunoștință de ținerea ședinței AGA, criticile acestuia dovedindu-se a fi strict formale.

Față de aceste considerente, în baza art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, a fost admis apelul și schimbată în tot sentința, în sensul respingerii acțiunii în constatarea nulității absolute a hotărârilor AGA raportat la acest motiv de nulitate.

Se mai impune precizarea că, deși în cuprinsul acțiunii formulate, reclamantul a invocat mai multe motive de nulitate, prima instanță a reținut ca fiind întemeiat doar motivul privind nelegala convocare, pronunțând hotărârea exclusiv raportat la acest motiv, iar în contextul în care apelul apelantului este fondat sub acest aspect, s-a impus admiterea apelului și respingerea acțiunii, instanța de apel neputând cerceta cauza sub aspectul celorlalte motive de nulitate invocate în fața instanței de fond, în lipa unui apel incident din partea intimaților.

 (Decizie redactată de judecător Marcela FILIMON și rezumată de judecător Alina TITERLEA)

Domenii speta

Spete similare