Asigurări sociale

Veniturile atestate în adeverinţele emise de angajator pot fi avute în vedere la calculul pensiei dacă adeverinţa respectă minime cerinţe potrivit Deciziei nr. 19/2011.

Angajatorul trebuie să arate în adeverinţa eliberată fostului salariat componenţa tuturor veniturilor pentru a putea distinge de care dintre aceste venituri Casa de pensii deja a ţinut cont şi care au fost avute în vedere la calculul pensiei.

De asemenea, angajatorul trebuie să precizeze în adeverinţă pentru care venituri a achitat contribuţiile de asigurări sociale către bugetul de stat.

Decizia civilă nr. 563 din 13.09.2022 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. ...  Tribunalul ... a admis în parte cererea de chemare în judecată, privind pe reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâta CJP ...

A anulat decizia nr. .../23.06.2021 emisă de CJP ...

A obligat pârâta la emiterea unei decizii de recalculare a drepturilor de pensie ale reclamantului cu luarea în considerare a veniturilor brute înscrise în Adeverinţa nr. .../01.02.2019 eliberată de SC ...

A respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la valorificarea adeverinţei nr. .../14.05.2002 emisă de SC ..., ca nefondat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată completată, înregistrată la data de 02.08.2021, sub nr. ..., reclamantul ... a chemat în judecată CJP ..., solicitând anularea Deciziei nr. .../23.06.2021, prin valorificarea adeverinţei nr. .../01.02.2019 emisă de SC ..., precum şi valorificarea veniturilor înscrise în adeverinţa nr. .../14.05.2002 emisă de SC ...; recalcularea drepturilor de pensie cu 3 ani anteriori cererilor de recalculare, precum şi la plata diferenţelor dintre pensia recalculată şi cea efectiv încasată, începând cu data de 01.07.2018.

În motivare a arătat că prin cererea înregistrată sub nr. .../16.06.2021 s-a adresat pârâtei solicitând recalcularea pensiei în baza adeverinţei nr. .../01.02.2019 emisă de SC ..., cerere care a fost respinsă.

A apreciat că cererea de respingere este greşit soluţionată de către pârâtă, în condiţiile în care adeverinţa cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de lege, respectiv veniturile brute pentru care s-a plătit contribuţie de asigurări sociale.

În dovedire a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 139 alin. 1 din Legea nr. 127/2019, Decizia nr. 19/2011 a ÎCCJ, Legea nr. 263/2010.

Legal citată, pârâta a depus Întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a contestaţiei formulate.

În motivare, în esenţă a arătat că reclamantul ... este beneficiar al pensiei pentru limită de vârstă începând cu data de 07.01.2004, prin decizia de pensie nr. .../2004, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 19/2000, în prezent abrogată.

La momentul 2005 s-a intrat în procesul de recalculare al pensiilor potrivit algoritmului de calcul stabilit prin Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajului mediu anual fiind avute în vedere salariile tarifare de încadrare, brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul lor de înregistrare în fişa de pensie, copie fidelă a carnetului de muncă, şi singurul spor cu caracter permanent dovedit, sporul de vechime.

A mai arătat că toate sporurile ce se utilizează la stabilirea punctajului mediu anual, atât pentru cei pensionați anterior datei de 01.04.2001, cât şi pentru cei pensionați ulterior acestei date, se regăseau în anexa la OUG nr.4/2005 sau se regăsesc în anexa nr.15 la Normele de aplicare ale Legii nr. 263/2010, noua lege a pensiilor.

OUG nr. 4/2005 ce reprezenta o sinteză a tuturor sporurilor cu caracter permanent ce se valorificau la recalcularea pensiilor, sporuri care, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor (a se vedea baza de calcul în cazul nostru) excludea în mod expres aceste sume aşa cum le exclude şi noua legislație.

Prin sintagma „salarii înscrise în carnetul de muncă”, legiuitorul a avut şi are în vedere, până la 01.04.2001, numai elementele necesare determinării punctajelor aferente perioadelor lucrate conform formulei de calcul stabilite de fosta şi noua lege, adică salariile tarifare sau salariile de bază, brute sau nete, după caz, corespunzătoare funcției sau meseriei exercitate şi nu veniturile brute realizate lunar, în care sunt incluse și celelalte venituri de natură salarială, menționate la pct. VI din anexa la O.U.G. nr. 4/2005 şi preluate de Anexa 15 din Norme la noua lege (acord, premieri, ore suplimentare etc., care nu se iau în calcul la stabilirea drepturilor de pensie și care, de altfel, nu au fost cuprinse nici la stabilirea bazei de calcul a pensiilor conform legislației anterioare), deci se confunda salariul tarifar brut cu venitul brut.

Potrivit art.165 din Legea nr.263/2010, identic cu art.164 din fosta Lege nr. 19/2000, a fost obligată să utilizeze până la data de 01.04.2001, salariul tarifar brut până la data de 01.07.1977, salariu tarifar net, de la data de 01.07.1977 până la data de 01.01.1991 şi iar salariul tarifar brut, de la data de 01.01.1991. Asta a însemnat că angajatorul înscria salariul, pentru perioadele respective, în funcție de baza de impozitare inclusă sau nu în acesta.

Valorificarea în sensul solicitat, însemna încălcarea art.165 din Legea nr.263/2010, articol care stabilește algoritmul de calcul pentru stabilirea punctajelor anuale până la data de 01.04.2001, pentru toţi participanţii sistemului public de pensii.

A mai arătat că, ţinând cont de data solicitării recalculării pensiei, instanța trebuie să verifice dacă sumele solicitate se regăsesc în Anexa nr.15 din lege în vigoare la acest moment.

Potrivit art.127 din HG nr.257/2011, sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art.165 alin.2 din lege sunt cele prevăzute în anexa nr.15, deci legiuitorul se referă la sporuri nu la forme de retribuire cum este lucrul în acord.

Cu privire la principiul contributivităţii, a arătat că, contribuția individuală datorată de asigurat apare după data de 01.04.2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 ce reglementa atât contribuția datorată de angajator cât şi contribuția individuală datorată de asigurat. Drepturile bănești obținute în acord global erau venituri suplimentare, ca parte variabilă a retribuției, şi nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, potrivit legislației anterioare şi ulterioare datei de 01.04.2001, astfel încât nu se pot utiliza la determinarea punctajelor anuale (Legea nr. 2/1983).

Potrivit Deciziei nr. 19/2011 a ICCJ, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor, că pentru sumele salariate, reprezentând venituri suplimentare pentru muncă în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de angajator, aferentă veniturilor suplimentare obținute de către salariaţi, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariaţi, în prezent pensionați, şi să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie.

A evocat opinia CCR potrivit căreia, problema dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor şi dacă s-au încasat sau nu contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la punctajul anual, constituie probleme de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, iar nu o problemă de interpretarea legii.

În dovedire a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

În drept, a invocat dispoziţiile OUG nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, art.164 din Legea nr. 19/2000; art.149 şi următoarele, art.165 din Legea nr.263/2010, anexa nr.15 la Normele de aplicare ale Legii nr.263/2010, art.127 din HG nr. 257/2011, Decizia nr. 19/2011 a ICCJ.

Analizând înscrisurile, susţinerile părţilor, precum şi dispoziţiile legale, Tribunalul a reţinut următoarele:

Prin contestaţia formulată s-a solicitat anularea Deciziei nr. .../23.06.2021, prin valorificarea adeverinţei nr. .../01.02.2019 emisă de SC ...,  precum şi valorificarea veniturilor înscrise în adeverinţa nr. .../14.05.2002 emisă de SC ..., recalcularea drepturilor de pensie cu 3 ani anteriori cererilor de recalculare, precum şi la plata diferenţelor dintre pensia recalculată şi cea efectiv încasată, începând cu data de 01.07.2018.

Reclamantul ... este beneficiar al pensiei pentru limită de vârstă începând cu data de 07.01.2004, prin decizia de pensie nr. .../2004, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 19/2000.

Prin cererea înregistrată sub nr. .../16.06.2021 s-a adresat pârâtei solicitând recalcularea pensiei în baza adeverinţei nr. .../01.02.2019 emisă de SC ..., cerere care a fost respinsă.

Potrivit art. 127 din H.G. 257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea dreptului de pensie, aşa cum prevăd disp. art. 165 alin. (2) din Legea 263/2010 se pot dovedi cu adeverinţă ce trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:

a) denumirea angajatorului;

b) datele de identificare ale persoanei;

c) perioada în care şi-a desfăşurat activitatea;

d) funcţia, meseria sau specialitatea exercitată;

e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;

f) perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat.

Potrivit art. 165 din Legea 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, se utilizează salarii brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b) salariile nete, de la 1 iulie 1977 până la 1 ianuarie 1991;

c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Alineatul 2 al aceluiaşi articol prevede că la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

A mai reţinut că, potrivit prevederilor art. 1 ale Decretului 389/1972  „Unităţile socialiste de stat, organizaţiile cooperatiste, alte organizaţii obşteşti, orice alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sînt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuţie de 15% asupra cîştigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califica la locul de muncă sau care urmează cursuri de perfecţionare profesională, precum şi asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai şcolilor profesionale, pe timpul cît fac practică în producţie, indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, de fondul din care se plătesc şi de durata contractului de muncă”.

Din analiza adeverinţei .../01.02.2019, a rezultat că aceasta întruneşte dispoziţiile art.165 alin. 2 din Legea 263/2010, în final fiind menţionat faptul că în perioada consemnată erau aplicabile prevederile Decretului 389/1972, cu privire la contribuţia de asigurări sociale, astfel încât a admis capătul de cerere privind anularea Deciziei nr. .../23.06.2021, prin valorificarea adeverinţei nr. .../01.02.2019 emisă de SC ...

Cu privire la capătul de cerere privind recalcularea pensiei prin valorificarea adeverinţei .../14.05.2002 emisă de SC ..., acesta a fost respins pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispoziţiile art. 169 din Legea 263/2010 „pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă; b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special. (3) De creșterea punctajelor anuale prevăzută la alin. (1) beneficiază și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001 - 2 noiembrie 2008 inclusiv, numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute de legislația în vigoare în perioada respectivă”.

Potrivit dispoziţiilor art. 107 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 actualizată, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.

Din înscrisurile depuse la dosar, a rezultat că menţiunile înscrise în adeverinţa .../14.05.2002, au fost valorificate la stabilirea drepturilor de pensie, recalcularea putând fi solicitată de către pensionar, doar în situaţia în care fostul angajator eliberează adeverinţe cu menţiuni noi care să nu fi fost avute în vedere de către pârâtă la data deschiderii dreptului de pensie.

Impotriva acestei sentinţe a formulat apel Casa Județeană de Pensii ... criticând soluția pronunțată de prima instanță ca fiind netemeinică și nelegală sub următoarele aspecte:

Instanța de apel ar trebui să facă o analiză concretă, potrivit Deciziei nr. 19/2011 a ÎCCJ, adică să verifice din probele administrate îndeplinirea cumulativă a condițiilor, respectiv verificarea fișei de pensie, a bazei de calcul folosită la stabilirea inițială a pensiei și verificarea adeverinței nr..../1.02.2019 emisă de SC ...

Instanța de fond nu a analizat cu atenție condițiile statuate de instanța supremă, ce sporuri au fost incluse în salariul de bază brut și au făcut parte din baza de calcul a pensiei. Angajatorul a menționat faptul că a virat contribuția de asigurări sociale calculate la câștigul lunar brut, în conformitate cu prevederile legale.

 Adeverința depusă menționează veniturile brute lunare realizate de intimat, fără a detalia din ce sunt compuse, nefiind indicate distinct și defalcat sporurile cuprinse pentru a se analiza dacă au fost deja valorificate sau care este temeiul pentru care au fost valorificate.

 Nu este menționat nicăieri faptul că au fost achitate contribuțiile individuale de asigurări sociale pentru drepturile bănești reprezentând ”acord”. Vechile acte normative nu prevedeau obligația plății unei contribuții la bugetul asigurărilor sociale. Din punctul de vedere al Casei de Pensii, adeverința nu cuprinde mențiunea că ar fi fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, iar mențiunea trecută pe adeverință este generică, potrivit căreia pentru perioada de activitate atestată de adeverință societatea a reținut și virat contribuția de asigurări sociale. Emitentul adeverinței trebuia să își asume răspunderea și să menționeze că a achitat contribuția de asigurări sociale la toate sumele menționate în adeverință.

Pentru aceste considerente a solicitat admiterea apelului, așa cum a fost formulat, schimbarea în parte a sentinței civile apelate, iar în rejudecare respingerea acțiunii formulate de către intimatul-reclamant ... ca fiind nefondată.

În drept a invocat dispozițiile art.466-482 din Codul de Procedură Civilă.

Prin întâmpinare, intimatul ... a solicitat respingerea apelului formulat de Casa Județeană de Pensii ... și menținerea soluției pronunțată de primă instanță.

În ceea ce privește primul capăt de cerere, respectiv adeverința nr..../14.05.2002 emisă de fostul angajator SC ..., consideră că soluția  primei instanțe este corectă, angajatorul va trebui să elibereze un alt înscris cu noi mențiuni care să fie avute în vedere de către Casa de Pensii ...

În ceea ce privește capătul de cerere privind adeverința nr..../1.02.2019 eliberată de SC ..., consideră că instanța a pronunțat o soluție legală și temeinică. Instanța a analizat condițiile referitoare la art.165 alin.2 din Legea nr.263/2010 și a valorificat veniturile din adeverință emisă de ..., precum și condițiile prevăzute de Decizia nr. 19/ 2011.

A mai menționat intimatul că angajatorul este direct răspunzător de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor. A solicitat respingerea apelului. În drept a invocat dispozițiile art. 205- 208 Cod Procedură Civilă.

 Analizând actele și lucrările dosarului, sentința apelată, prin prisma motivelor de apel invocate și cu aplicarea dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul ... a solicitat recalcularea pensiei cu luarea în considerare a adeverinței nr. .../1.02.2019 eliberată de SC ..., reprezentând veniturile brute de care a beneficiat pe parcursul activității sale și pentru care s-a contribuit la sistemul asigurărilor sociale de stat, potrivit principiului contributivității.

S-a adresat cu cererea nr. .../16.06.2021 la Casa Județeană de Pensii ... în vederea recalculării. Casa Județeană de Pensii ... a emis decizia nr. .../23.06.2021 și a respins solicitarea reclamantului având în vedere că la determinarea punctajelor lunare aferente perioadelor anterioare datei de 1 aprilie 2001 se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent, prevăzute în anexa 15 punctul III alin. 3 din HG nr. 257/2011 privind normele de aplicare a Legii nr.263/2010, înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe întocmite potrivit legii.

Curtea, văzând conținutul adeverinței nr..../1.02.2019 constată că veniturile obținute de reclamant și arătate în această adeverință nu sunt defalcate, respectiv angajatorul nu a arătat din ce se compun  aceste venituri. Drept urmare, este întemeiată susținerea apelantei, potrivit căreia adeverința nu arată în detaliu veniturile obținute de reclamant pentru a putea distinge de care anume venituri deja ținut cont de către Casa de Pensii la calcularea drepturilor de pensie  și care sunt veniturile ce nu au fost luate în calcul de CJP.

De asemenea, angajatorul trebuie să precizeze exact în adeverință pentru care venituri a achitat contribuții de asigurări sociale către bugetul de stat. O mențiune generală, că a fost în vigoare Decretul nr.389/1972, nu este suficientă. Este necesar să se precizeze pentru care venituri au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale. În acest sens este și Decizia nr.19/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție ”... neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuţiei de asigurări sociale) şi crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităţilor dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, în ceea ce priveşte cuantumul acestor drepturi. Astfel, în condiţiile în care se constată de către instanţele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuţia de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obţinute de către salariaţi, este firesc ca o parte din această contribuţie să revină foştilor salariaţi, în prezent pensionaţi, şi să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005.”

 Astfel, raportat la conținutul concret al adeverinței și prin raportare la Decizia nr. 19/2011, Curtea constată că în cauză nu s-a făcut dovada că pentru veniturile evidențiate în adeverință, angajatorul a achitat contribuția de asigurări sociale către bugetul de stat.

Față de aceste considerente, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute în Decizia nr.19/2011 a ÎCCJ, Curtea apreciază că apelul declarat de Casa Teritorială de Pensii ... este întemeiat, motiv pentru care, în baza dispozițiilor art.480 alin.2 Cod procedură civilă, urmează a fi admis apelul declarat de Casa Teritorială de Pensii ... împotriva sentinței  civile nr. ... pronunţată de Tribunalul ....

Domenii speta

Spete similare