Expropriere de fapt. Condiții și efecte. „Așteptare legitimă” de recuperare a unei investiții, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului

Cuprins pe materii: Drept civil. Proprietatea publică. Trecerea unui bun din proprietate privată în proprietatea publică

Indice alfabetic: expropriere de fapt

Temei de drept: - art. 3 raportat la lista anexă III și art. 7 din Legea nr. 213/1998; art. 4 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru utilitate publică; art. 52 alin. (l) din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; art. 480 şi art. 481 C.civ.; art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Simplul fapt că un particular construiește un drum, destinat utilităţii publice, pe proprietatea privată, edificat cu această destinaţie tocmai în vederea exploatării investiţiei sale, constând în construirea şi înstrăinarea de locuinţe, nu poate fi interpretat ca generator de obligaţii în sarcina unităţii administrativ-teritoriale, în sensul obligării la plata contravalorii terenului și a investiției.

Alocarea de terenuri pentru drumuri de acces în vederea realizării şi exploatării unei investiții private, și amenajarea unor terenurile cu destinaţia de „străzi”, reprezintă manifestarea unilaterală de voință a investitorului în scopul obținerii unor beneficii din vânzarea imobilelor şi nu există niciun temei juridic pentru a susţine că ar fi avut o aşteptare legitimă, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, fundamentată pe o prevedere legală specială în vigoare, să recupereze valoarea terenurilor (şi a investiţiilor reprezentând construcţia drumurilor) de la unitatea administrativ-teritorială.

Împrejurarea potrivit căreia un teren dobândește funcționalitatea de stradă, în sens strict de cale de acces, încă de la obţinerea autorizaţiilor administrative, nu semnifică preluarea automată în domeniul public al municipiului şi atribuirea regimului juridic stabilit pentru bunurile prev. la Cap. III pct. 1 din Anexa la Legea nr. 213/1998.

Nici atribuirea de denumiri pentru drumuri de acces şi includerea în Nomenclatorul de artere al municipiului, atribuire ce s-a produs în aplicarea dispoziţiilor OUG nr. 63/2002, prin HCL nr. 69/20.03.2006 nu semnifică însuşirea bunurilor în sine, în patrimoniul municipalităţii.

Faptul că un teren proprietate privată este destinat utilizării publicului neîngrădit, că este o stradă, că străzile sunt prevăzute la Cap III pct. 1 din Lista anexă la Legea nr. 213/1998, fără să intereseze modalitatea legală, efectivă, prin care imobilele au fost transferate din patrimoniul unui investitor privat în domeniul public, fără să intereseze că străzile au fost edificate şi alocate benevol din proprietatea sa privată de reclamant, numai pentru că aceste străzi au primit o denumire, conform prevederilor legale, sunt elemente ce nu au nicio semnificaţie referitor la o eventuală preluare în patrimoniul public.

Domenii speta

Spete similare