Anulare certificat încadrare în grad de handicap şi obligarea Comisiei pentru protecţia Copilului din cadrul c.j. să emită un nou certificat de încadrare în grad de handicap cu asistent personal

Analizarea criteriilor biopsihosociale din Ord.1306/2016 privind încadrarea unui minor diagnosticat cu fenilcetonurie, boală metabolică genetică în gradul grav de handicap cu  însoţitor.

Decizia nr. 571/14.08.2020 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa nr. 822 din 23.12.2019 Tribunalul … a respins excepţia lipsei calităţii procesule pasive a …, ca nefondată. A admis acţiunea formulată de reclamanta …, reprezentant legal al minorei …, şi pe pârâta … A anulat Hotărârea nr.1284/14.11.2018 de încadrare în grad de handicap emisă de … şi Certificatul de încadrare în grad de handicap nr.1284/14.11.2018, precum şi actele subsecvente acestora. A obligat pârâtul … din cadrul … să emită o nouă hotărâre şi un nou certificat de încadrare a minorei …. în grad de handicap grav cu asistent personal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

„În ceea ce privește  excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei …, aceasta urmează a fi respinsă ca fiind nefondată, având în vedere că potrivit art.3 din Ordinul nr.1306/2016:

(1) Serviciul de evaluare complexă pentru copii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, denumit în continuare SEC, este responsabil cu aplicarea criteriilor biopsihosociale în vederea formulării unei propuneri de încadrare în grad de handicap, consemnate în raportul de evaluare complexă.

(2) Propunerea gradului de handicap se formulează prin corelarea calificatorilor obţinuţi în urma aplicării celor două categorii de criterii.

(3) Comisia pentru Protecția Copilului, denumită în continuare CPC, stabileşte încadrarea în grad de handicap în baza raportului de evaluare complexă, având posibilitatea de a aproba propunerea SEC sau de a o schimba, folosind aceleaşi modalităţi de aplicare a criteriilor biopsihosociale.

(4) Certificatul de încadrare în grad de handicap se eliberează de CPC pentru fiecare grad în parte: grav, accentuat, mediu şi uşor.”.

Prevederi din care reiese că atât SEC, cât şi CPC sunt organe fără personalitate juridică din cadrul aceleiaşi entități, respectiv din cadrul …, aceasta fiind, deci, emitenta certificatului de încadrare în grad de handicap şi a hotărârii aferente şi singura care are calitate procesuală pasivă în cauză.

În fapt, prin Hotărârea nr. 1284/14.11.2018 a CPC emisă de CPC …, s-a dispus eliberarea certificatului de încadrare în grad de handicap nr…/14.11.2018, prin care a fost încadrat copilul  … în grad de handicap accentuat, cod grad de handicap 2, prin aprobarea raportului de evaluare complexă nr.3026/18.11.2018 eliberat de SEC din cadrul … şi prin aplicarea criteriilor biopsihosociale aprobate prin Ordinul nr.1306/1883/2016.

Din actele depuse la dosar reiese că minora … prezintă diagnosticul de fenilcetonurie clasică, în formă severă şi  pentru care se recomandă un regim strict.

 Potrivit Ordinului 1070/2018, pentru evaluarea gradului de handicap în cazul acestei afecţiuni se vor avea în vedere criteriile stabilite pentru afectarea funcțiilor mentale şi a funcțiilor osteo-musculo-articulare şi a mişcărilor aferente din Ordinul nr.762/1992/2007, criterii conform cărora în funcție de rezultatul evaluării complexe, persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, în situația în care are pierdută total capacitatea de autoservire, autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent, sau grav fără asistent personal, atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene.

 Chiar dacă din Raportul de evaluare complexă se reține ca rezultat al aplicării criteriilor biopsihosociale că minora nu prezintă nicio limitare de activitate şi restricție de participare, instanța reține că potrivit Raportului de anchetă psihosocială nr. …/27.11.2019, în fapt aceste limitări există, fiind evident că minora este dependentă total de mama sa, neavând din cauza dietei deosebit de stricte, astfel cum rezultă din actele depuse la dosar, capacitate de autoservire şi autocontrol. Se reține, în acest sens, că starea de sănătate a minorei este ținută sub control şi că aceasta nu are limitări majore în activitate doar datorită permanentei supravegheri; din moment ce minora are o dietă strictă şi fiecare aliment este prestabilit, nu se poate susține că aceasta are capacitate de autoservire şi autocontrol şi că, deci, nu are nicio limitare ori restricție.

Rezultă că prin încadrarea minorei în gradul 2 de handicap aceasta este în fapt privată de dreptul de a beneficia de îngrijire specială şi supraveghere permanentă, îngrijire şi supraveghere de care are nevoie conform documentelor medicale depuse la dosar, acesta  depinzând în totalitate de sprijinul, supravegherea şi ajutorul efectiv al unei alte persoane, în speţă al mamei sale.

Tribunalul reţine că lipsa afectării neurologice a minorei se datorează tocmai respectării unei diete stricte, respectare care, față de vârsta acesteia, este exclus a putea fi respectată în lipsa unui însoțitor permanent, prezența unui astfel de însoțitor fiind specifică gradului de handicap grav.

Faţă de cele anterior reținute, instanța va respinge ca fiind nefondată excepţia lipsei calităţii procesule pasive şi va admite acţiunea, cu consecinţa anulării Hotărârii nr.1284/14.11.2018 de încadrare în grad de handicap şi a Certificatului de încadrare în grad de handicap nr.1284/14.11.2018, precum şi a actelor subsecvente acestora şi a obligării pârâtului să emită o nouă hotărâre şi un nou certificat de încadrare a minorei … în grad de handicap grav cu asistent personal.”

Împotriva acestei hotărâri, pârâtul …, în termen legal, a formulat recurs apreciind-o ca fiind nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive:

A criticat că sentința pronunțată ca netemeinică şi nelegală întrucât prin actele contestate s-a hotărât încadrarea minorei … într-o  categorie de persoane cu handicap care necesită protecție specială, conform certificatului nr. 1248/2018. Potrivit acestor acte, copilul a fost încadrat în gradul de handicap accentuat, cu recomandările prevăzute în planul de abilitare-reabilitare a copilului cu dezabilități. Aceste acte au fost contestate de reprezentantul legal al minorei, solicitându-se încadrarea acesteia în gradul de handicap „grav cu asistent personal”. Prin sentința recurată, Tribunalul a admis acțiunea formulată.

A precizat că sentința civilă este netemeinică și nelegală motivat de faptul că instanța, la pronunțarea sentinței, nu a analizat actele medicale (depuse ca probă în dosar) în raport de actele normative prin care se stabilesc criteriile de încadrare, dispunând acordarea unui grad de handicap fără o bază legală, ignorând criteriile stabilite de legiuitor, dând o interpretare eronată legii și probatoriului din dosar.

Astfel, în mod eronat, instanța a apreciat că ”din moment ce minora are o dietă strictă și fiecare aliment este prestabilit, nu se poate susține că acesta are capacitatea de autoservire și autocontrol și că, deci, nu are nicio limitare ori restricție” impunându-se astfel acordarea gradului solicitat. Este de observat că minora are vârsta de 2 ani ceea ce impune program şi supraveghere permanent a părintelui, indiferent dacă copilul este bolnav sau sănătos. Este de remarcat că în situația copilului care beneficiază de handicap (minora având gradul accentuat) părinții au dreptul la concediu pentru creștere şi îngrijire, plătit până la vârsta de 7 ani. Deci legiuitorul a avut în vedere toate elementele atunci când a stabilit criteriile de acordare a gradului de handicap. În ceea ce o privește pe minoră, singura limitare este aceea de a nu consuma decât alimentele prescrise, astfel încât nu se justifică în niciun mod acordarea unui grad grav cu însoțitor.

 Acordarea acestui grad nu poate avea loc pentru acest diagnostic, decât în cazul în care ar fi vorba de un diagnostic de fenilcetonuria cu tulburări psihice, iar în cazul de față se poate observa că, în conformitate cu actele medicale, suntem în situația unei ”fenilcetonurie clasică” stadiul actual al bolii “stabilizat” fără tratament de specialitate, singura prescriere fiind aceea de “regim conform indicațiilor”.

De observat că la dosarul cauzei se regăsește adresa de răspuns a Ministerului Muncii şi Protecției Sociale și a Ministerului Sănătății prin care se atestă că încadrările pentru acest diagnostic în gradul accentuat sunt corecte.

A se susține de către instanță necesitatea unui însoțitor, în condițiile în care părintelui, la aceasta vârstă, i se acordă concediu pentru creșterea şi îngrijirea copilului, tocmai cu scopul de a supraveghea permanent minorul, reprezintă o aberație juridică fără un suport legal. Criteriile au fost stabilite de legiuitor în raport de etapele fiecărei boli, pentru a fi respectate și nu încălcate în baza unor păreri fără suport medical. Greșit apreciază instanța situația ”care ar putea duce sau nu la afectări neurologice” fără a avea cunoștințe medicale în acest sens. A se observa că sunt în situația unei ”fenilcetunorie clasică”singura restricție în acest caz fiind cea de ordin alimentar astfel încât conform cazuisticii, rezultă că, copilul va creşte şi se va dezvolta normal dacă alimentația va conține cantităţi minime de fenilalanina. De remarcat că această situație de restricție a unor alimente se va păstra toată viaţa, dar acest fapt nu poate duce la o încadrare ca cea impusă de instanță.

Încadrarea în grad de handicap și a aprecierii deficitului funcțional pentru minora … s-a făcut de către comisie, în conformitate cu dispozițiile legii, în baza următoarele documente și evaluări:

- Certificatul medical nr. 1047/06.08.2018 emis de INSMC „…” …, care prevede ca diagnostic „Fenilcetonurie clasică”;

- Certificatul medical nr.940/28.08.2018 emis de Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „…” … care prevede, de asemenea, ca diagnostic „Fenilcetonurie clasică”;

- Referat medical întocmit de Conf. univ. dr. … - medic primar pediatrie, cu următoarele precizări:

- Diagnostic:,,Fenilcetonurie clasică”, forma clinică a bolii „severă” (forma severă la criteriile de încadrare în grad de handicap corespunde gradului accentuat);

- Conduita terapeutică: „Regim strict”.

- Fișa medicală sintetică întocmită de medic de familie dr. …, unde se menționează:

- Diagnostic:”Fenilcetonurie clasică”, stadiul actual al bolii ,,stabilizat”: fără tratament de specialitate;

- Recomandare: „Regim conform indicațiilor”.

- Scrisoarea medicală nr.2024/06.08.2018 întocmită de INSMC,,…” … - dr. …;

- Diagnostic:,.Fenilcetonurie”;

- Mențiuni: normal în prezent, cu dezvoltare conform vârstei/achiziții motorii conform vârstei (aleargă și coboară); limbaj-socializează, spune 2-3 cuvinte, recunoaște animale; dezvoltare psihică conform vârstei;

- Recomandări: Nu necesită tratament.

Criteriile psihosociale pentru aprecierea limitărilor de activitate și a restricțiilor de participare aplicate de specialiștii SEC Copii, conform metodologiei, au stabilit ,,Nici o limitare” în raport cu vârsta cronologică;

- Ancheta socială nr. 470536/04.10.2018 (anexa Factori de mediu) întocmită de Autoritatea Tutelară în care nu se evidențiază bariere pentru familie și copil;

Evaluarea și încadrarea în grad de handicap s-a făcut în conformitate cu prevederile:

-  Ordinului nr. 1306/1883/2016 emis de MS/MMFPSPV pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap și a modalităților de aplicare a acestora;

-  Ordinul nr.1985/1305/5805/2016 privind aprobarea Metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale. Conform actelor normative, indicate anterior, la baza aprecierii severității handicapului (dizabilității) stau în principal următoarele criterii:

1. Gradul, stadiul, eventualele complicații și posibila asociere de afecțiuni derivate din afectări/deficiențe structurale sau funcționale stabilită în baza explorărilor corespunzătoare.

2. Răspunsul la tratament.

Pentru asimilarea pe grade de handicap se va ține seama că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcționale determinate de acestea în raport cu stadiul de evoluție, de complicații în activitatea și participarea socială, de factorii personali.

Conform criteriilor stabilite de legiuitor, pentru încadrarea în grad de handicap, prin O 1306/2016 „Fenilcetonuria fără tulburări psihice” este apreciată ca o deficiență/afectare funcțională severă în cadrul bolilor și funcțiilor sistemului metabolic. Art. 7 din actul normativ indicat menționează că ”Viziunea actuală asupra dizabilității arată că prezența unei condiții de sănătate - boală, afecțiune etc. - reprezintă o premisă, dar nu conduce obligatoriu la dizabilitate. Diagnosticul medical în sine nu este, ca atare, suficient pentru a fundamenta încadrarea într-un grad de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosocială, ținând cont de vârsta cronologică a copilului și de condițiile de mediu în care acesta trăiește.”

 Criteriile sociale și psihosociale sunt reprezentate de activitățile realizate de copil în mediul lui de viață, cu barierele și facilitatorii existenți, ceea ce înseamnă că prin aceste criterii se apreciază performanța copilului.

Calificatorii se apreciază pe bază de evidențe, respectiv documente înregistrate ale evaluatorilor, documente de completare, interviuri și ținând cont de impactul barierelor și al facilitatorilor existenți în viața copilului.

Limitările de activitate și restricțiile de participare se apreciază pe baza unor criterii sociale și psihosociale care privesc activitățile și participarea simultan din perspectiva individuală și perspectiva factorilor de mediu ca bariere.

Limitările în activitate reprezintă dificultățile pe care le poate avea un individ/persoană în executarea activităților, fiind determinate de deficienţa/afectarea funcțională, cât şi de mediul în care trăiește și își desfășoară activitatea fiind determinate de bariere.

Restricțiile de participare reprezintă problemele cu care se poate confrunta un individ/persoană atunci când se implică în situații de viață, la fel ca și în cazul limitărilor de activitate, problemele țin atât de individ cât și de mediu.

Domeniile privind activitatea și participarea se definesc: învățarea, gândirea, îndeplinirea uneia sau mai multor sarcini, comunicarea, deplasarea, autoîngrijirea, interacțiunile și relațiile interpersonale etc.

Calificatorul LARP pentru o afectare completă corespunzătoare unei lipse de incluziune socială a copilului este între 96-100 % (art. 11 pct. a coroborat cu art. 16, 23 din 01306/2016) Calificatorul LARP pentru o afectare ,,0” - nici o limitare corespunde unei incluziuni sociale suficiente sau efective și este între 0-4 % (art. 11 pct. e coroborat cu art. 16, 23 din 01306/2016).

Ca urmare a celor prezentate concluzionează:

Evaluările medicale au stabilit că nu susțin o afectare completă, în momentul evaluării neevidențiindu-se asociate diagnosticului ,,tulburări psihice”, minora având o dezvoltare psihică și neurologică normală, boala fiind ,,stabilizată”.

Evaluările pentru stabilirea gradului de handicap au în vedere starea actuală de sănătate și nu complicațiile care pot să apară ulterior, în această situație realizându-se reevaluarea cazului (conf. HG nr.502/2017 privind organizarea și funcționarea comisiei pentru protecția copilului).

Aprecierea calificatorului ,,0” adică „nicio limitare” de către specialiștii SEC Copii, a fost corectă având în vedere că recomandarea „regim strict” făcută de către specialiști nu poate fi considerată o ,,afectare completă” conform legislației, minora desfășurând normal și corespunzător toate activitățile specifice vârstei.

Raportul de evaluare complexă întocmit specialiștii SEC Copii nu se comunică părintelui/reprezentantului legal, el stă la baza întocmirii Planului de abilitare/reabilitare anexă a Hotărârii CPC.

Interviul cu părintele s-a desfășurat conform procedurilor și a metodologiei de evaluare și a avut în vedere toate aspectele evidențiate de părinte cât și de documente, dar ținând cont de contextul legislativ, aspecte susținute și de acordul părintelui vis-a vis de gradul propus, asumat sub semnătura acestuia.

Din anexa „Factori de mediu” întocmită de Autoritatea Tutelară reiese că nu s-au evidențiat bariere, mama și copilul beneficiind de sprijinul familiei naturale/lărgite și având capacitatea de a asigura nevoile de bază ale copilului și dezvoltarea fizică și psihică acestuia.

Supravegherea permanentă este o „obligație a părinților” (conform Legii nr.272/2004 reactualizată) și nu se exercită de către aceștia doar în situația în care minora ar beneficia de gradul grav.

Evaluările medico-psiho-sociale, cât și aprecierea participării și limitării sociale pentru minoră nu susțin o afectare completă nici din punct de vedere medical, nici social, fiind respectate toate principiile evaluării, dar și legislația în vigoare, gradul fiind acordat în conformitate cu diagnosticul, starea actuală de sănătate, gradul afectării sociale.

În concluzie, chiar dacă boala presupune administrarea unui „regim alimentar strict”, criteriile actuale care stau la baza încadrării în grad de handicap nu susțin că aceasta este o deficiență completă, ceea ce ar permite încadrarea în gradul grav în contextul legislației actuale.

Formularea propunerii de încadrare în grad de handicap a avut la bază toate expertizele medico-psiho-socio-educaţionale (susținute prin documentele depuse la dosar), evaluarea gradului de limitare și participare socială a minorului, stabilit de specialiștii SEC Copii, legislația în vigoare (Ordinului nr. 1306/1883/2016) și nu corespund unei „afectări complete”, care să impună o încadrare în grad de handicap grav cu însoțitor.

Comisia pentru Protecția Copilului Galați a respectat toate principiile evaluării și a interesului superior al copilului, încadrând minora in conformitate cu diagnosticul, starea actuala de sănătate, gradul afectării si a legislației in vigoare.

În concordanţă cu cele anterior menționate, prin cele relatate în cererea noastră de recurs am făcut dovada aplicabilității prevederilor art. 488 pct. 6 din Noul Cod de Procedură Civilă coroborat cu prevederile art. 425 alin 1 lit. b din actul normativ menționat. Textele se referă atât la nesocotirea unei norme de drept material, care trebuie să fie în vigoare la momentul judecății, cât și la interpretarea lor eronată, în sensul că instanța a dat o greșită interpretare a acesteia sau faptele au fost reținute greșit în raport de exigențele textului de lege. 

Recurenta a precizat că sentința a fost dată cu interpretarea eronată a legii, în drept şi-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 Cod Procedură Civilă coroborat cu art. aferente recursului din Legea nr. 554/2004, coroborat cu Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016, Ordinul 1306/1883/2016, HG nr. 502/2017.

Intimata, prin apărător, a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat pentru următoarele considerente:

Cu privire la recursul declarat de recurenta-pârâtă împotriva sentinței civile nr. 822/23.12.2019 pronunțată de Tribunalul Galați, prin care solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună respingerea recursului ca neîntemeiat şi menținerea hotărârii atacate ca fiind legală.

Prin cererea de recurs, recurenta critică sentința civilă nr. 822/2019 a Tribunalului Galați ca fiind netemeinică și nelegală, invocând împrejurarea că „instanța, la pronunțarea sentinței, nu a analizat actele medicale (depuse ca probă la dosar) în raport cu actele normative prin care se stabilesc criteriile de încadrare, dispunând acordarea unui grad de handicap fără o bază legală, ignorând criteriile stabilire de legiuitor, dând o interpretare eronată legii și probatoriului din dosar.”

În drept, recurenta a invocat prevederile art. 488 pct. 6 C. proc. Civ., respectiv nesocotirea unei norme de drept, cât și interpretarea eronată a acestora.

Aceste critici ale recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art.488 pct. 6 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

Hotărârea atacată este motivată în fapt şi în drept, cu respectarea dispozițiilor art. 425 C. proc. civ., instanța reținând în considerente:

„Din actele depuse la dosar reiese că minora … prezintă diagnosticul de fenilcetonurie clasică, în formă severă și pentru care se recomanda un regim strict.

Potrivit Ordinului 1070/2018, pentru evaluarea gradului de handicap în cazul acestei afecțiuni se vor avea în vedere criteriile stabilite pentru afectarea funcțiilor mentale și a funcțiilor osteo-musculo-articulare și a mișcărilor aferente din Ordinul nr. 762/1992/2007, criterii conform cărora în funcție de rezultatul evaluării complexe, persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, în situația în care are pierdută total capacitatea de autoservire, autoîngrijire și au o gospodărire și necesită sprijin permanent sau grav fără asistent personal, atunci când necesită sprijin parțial pentru unele activități cotidiene.

(...) instanța reține că potrivit Raportului de anchetă psihosocială nr. 1353840/27.11.2019, în fapt, aceste limitări există, fiind evident că minora este dependentă total de mama sa, neavând, din cauza dietei deosebit de stricte, astfel cum rezultă din actele depuse la dosar, capacitate de autoservire și autocontrol. Se reține, în acest sens, că starea de sănătate a minorei este ținută sub control și că aceasta nu are limitări majore în activitate doar datorită permanentei supravegheri; din moment ce minora are o dietă strictă și fiecare element este prestabilit, nu se poate reține că aceasta are capacitate de autoservire și autocontrol și că nu are nicio limitare ori restricție.”

Rezultă din această motivare că judecătorul fondului a analizat și a avut în vedere la pronunțarea soluției probatoriul administrat în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar, referatul de anchetă psihosocială întocmit la data de 27.11.2019 și, totodată, a făcut referire la dispozițiile Ordinului 1070/2018 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse şi al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, anexa 2.

Nu poate fi primită critica recurentei în sensul că nu există cadru legal care să permită instanței să dispună obligarea autorității emitente să emită un nou certificat de încadrare în grad de handicap grav cu asistent personal.

O astfel de motivare ignoră împrejurarea că evoluția buna a stării de sănătate a minorei se datorează tocmai efortului continuu şi permanent al mamei sale, respectiv că această starea de sănătate se poate degrada ușor și iremediabil în lipsa unei supravegheri atente.

De asemenea, trebuie subliniat că minora nu se poate integra ca un copil obișnuit în mediile specifice vârstei, nu poate fi înscrisă la grădiniță/creșă, având în vedere restricțiile de alimentație, restricții ce presupun supravegherea permanentă a unui adult. Este adevărat că un copil la această vârstă trebuie supravegheat de un adult, însă, atunci când suferă de această boală supravegherea este una permanentă, realizată doar de o persoană instruită. Un copil la 3 ani este încă la vârsta la care tinde să introducă în gură tot ce atinge, care este curios, dornic să exploreze, să vadă, să guste ceea ce vede în magazine, la petreceri de copii sau la apropiați ori la colegi în farfurie.

Pentru un copil de 3 ani care suferă de fenilcetonurie, neînfrânarea acestor porniri, până la urmă naturale, conduce la retard. Or, înfrânarea fără autocontrol nu este posibilă, motiv pentru care se impune supravegherea permanentă de către un adult care îi cunoaște situația.

Pentru a se dezvolta normal, atât cât este posibil în condițiile acestei boli, minorul diagnosticat cu fenilcetonurie trebuie să urmeze un regim alimentar foarte strict: cele mai multe dintre alimente îi sunt complet interzise, grupele de alimente permise trebuie să facă parte dintr-o categorie special destinată persoanelor care suferă de astfel de afecțiuni, cantitățile alimentelor trebuie strict controlate, cântărite la fiecare masă sau gustare, frecvența meselor este diferită față de copiii fără această afecțiune, alimentația trebuie suplimentată cu aminoacizi destul de costisitori, trebuie efectuate periodic analize de sânge pentru a ține sub control evoluția bolii.

Respingând cererea de încadrare a minorului în grad de handicap grav cu asistent personal și încadrarea doar în gradul de handicap accentuat sunt încălcate, în mod evident, dispozițiile Legii nr. 272/2004, minora neavând asigurat şi nefiindu-i respectat dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge și de a beneficia de cele necesare pentru asigurarea realizării efective a acestuia la „îngrijire specială, adaptată nevoilor sale”.

Încadrarea minorei … în grad de handicap grav, cum aceasta este dezvoltată normal, argumentând că Ordinul nr. 1306/2016 prevede acordarea gradului de handicap doar copiilor care sunt afectați de boala de care suferă, este o susținere care ignoră principiul interesului superior al minorului.

Examinând recursul declarat de pârâtul …, conform art. 488 Cod proc. civ. va reţine că este nefondat, avându-se în vedere următoarele:

Critica recurentei că instanța de fond a apreciat eronat necesitatea unui însoțitor, în condițiile în care părintelui, la această vârstă, i se acordă concediu pentru creșterea şi îngrijirea copilului, tocmai cu scopul de a supraveghea permanent minorul, reprezintă o aberație juridică fără un suport legal, nu poate fi primită, cât timp  există cadru legislativ pentru încadrarea unui copil în grad de handicap, inclusiv cu însoțitor, iar în sarcina recurentei sunt stabilite o serie de obligații legale în acest sens, conform art. 2 din HG nr. 502/2017 privind organizarea şi funcţionarea comisiei pentru protecţia copilului.

Potrivit art. 2 din  Ordinul  nr. 1306/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dezabilități în grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora „(1) Criteriile biopsihosociale se împart în două categorii:

a) criterii medicale şi medico-psihologice, care sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul ordin;

b) criterii sociale şi psihosociale, care sunt cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Conform art. 10 din același act normative ”(1) Criteriile medicale şi medicopsihologice generale sunt următoarele:

a) gradul, stadiul, complicaţiile unei boli şi asocierea de afecţiuni derivate din aceasta, stabilite pe baza analizelor şi investigaţiilor corespunzătoare;

b) răspunsul la tratament şi efectul serviciilor de abilitare şi reabilitare, precum şi al altor intervenţii, obiectivate prin documente medicale şi conexe sănătăţii.”

În anexa nr. 1 cap. VII boli ale structurii şi funcțiilor sistemelor digestiv, metabolic şi endocrine, la lit. C pct. 2 din  Ordinul  nr. 1306/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dezabilități în grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora este prevăzută şi fenilcetonurie fără tulburări psihice.

Susținerea recurentei că acordarea acestui grad nu poate avea loc, pentru acest diagnostic, decât în cazul în care ar fi vorba de un diagnostic de fenilcetonuria cu tulburări psihice, iar în cazul de față se poate observa că, în conformitate cu actele medicale, suntem în situația unei ”fenilcetonurie clasică”, stadiul actual al bolii ,,stabilizat” fără tratament de specialitate, singura prescriere fiind aceea de “regim conform indicațiilor” nu poate fi primită cât timp legiuitorul nu condiționează acordarea gradului de handicap de existenţa tulburărilor psihice în cazul minorilor, iar pe de altă parte stadiul bolii este severă, așa cum rezultă din referatul medical emis de medicul pediatru la data de 27.09.2018, şi nu stabilă, așa cum susține recurenta, având un regim alimentar strict.

De asemenea, prin Ordinul nr. 1.070 din 13 februarie 2018 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap  se arată că „Fenilcetonuria (PKU) este o boală metabolică genetică cu transmitere autosomal-recesivă datorată deficitului de fenilalanin-hidroxilază (PAH), cu imposibilitatea organismului de a metaboliza aminoacidul fenilalanina (PHE) din compoziţia proteinelor naturale.

Deşi deficitul enzimei PAH este localizat în ficat, principalele leziuni sunt localizate la nivelul creierului şi ele s-ar datora efectelor nivelurilor crescute de PHE asupra proceselor celulare. Acestea conduc la tulburări în sinteza proteică, tulburări de mielinizare şi furnizare deficitară de neurotransmiţători. Deci, efectele clinice majore ale fenotipurilor metabolice se vor exprima prin tulburări în dezvoltarea şi funcţiile creierului.

Tratamentul constă în instituirea unei diete hipoprotidice în primele săptămâni de viaţă (se consumă anumite fructe şi legume în cantităţi limitate), care presupune cântărirea alimentelor permise şi calculul fenilalaninei ingerate la fiecare masă, cu administrarea de substituenţi proteici.”

În anexa nr. 2 din  Ordinul  nr. 1306/2016 s-au stabilit  Criterii sociale şi psihosociale pentru aprecierea limitărilor de activitate şi a restricţiilor de participare, iar în cauză recurenta a stabilit  calificativul ,,0”, adică „nicio limitare”.

Susținerea recurentei că calificativul ,,0”, adică „nicio limitare” a fost stabilit  având în vedere că recomandarea „regim strict” făcută de către specialiști nu poate fi considerată o ,,afectare completă” conform legislației, minora desfășurând normal și corespunzător toate activitățile specifice vârstei este în contradicție cu măsurile stabilite în Planul de abilitare/reabilitare anexă a Hotărârii CPC, prin care sunt stabilite atribuţiile asistentului personal, fiind stabilit ca obiectiv general „învățarea unor tehnici de lucru cu copilului”, cât şi cu gradul de handicap stabilit de către recurentă.

În cadrul atribuțiilor asistentului personal din Planul de abilitare/reabilitare anexă a Hotărârii CPC, s-au stabilit următoarele:

„- Planifică realist şi corect activităţile cotidiene ale copilului;

- Lucrează în echipă cu persoanele implicate în recuperarea şi integrarea socială a copului;

- Acordă îngrijirile primare copilului, în vederea satisfacerii trebuinţelor sale fundamentale asigurării calităţii vieţii (igiena corpului şi a părţilor corpului, igiena defecaţiei, urinării, igiena menstruaţiei, igiena camerei, a lenjeriei, a obiectelor proprii, ustensilelor, asigurarea îmbrăcării/dezbrăcării, transferului şi mobilizării);

- Satisface trebuinţele de apă şi hrană ale copilului, corespunzător vârstei, condiţiei de sănătate, recomandărilor medicale şi capacităţii acestuia de a se hrăni singur;

- Realizează adaptarea mediului şi a spaţiului personal la nevoile copilului;

- Supraveghează permanent starea de sănătate a copilului şi semnalizează orice modificare apărută. Comunică cu copilul, indiferent de gravitatea deficienţei, găsind cele mai potrivite forme de comunicare şi cel mai potrivit stil în vederea identificării prompte a nevoilor acestuia, reducerii izolării copilului;

- Sprijină copilul pentru a desfăşura activităţi zilnice în familie şi comunitate, activitatea presupune executarea unei sarcini sau acţiuni, iar participarea înseamnă implicarea în situaţii de viaţă, asemenea celorlalţi membri ai comunităţii;

- Asigură educaţia copilului în cadrul sistemului naţional de învăţământ;

- Sprijină adolescentul pentru găsirea unui loc de muncă, îl pregăteşte pentru obţinerea postului şi păstrarea locului de muncă;

- Supraveghează respectarea drepturilor copilului;

- Participă o dată la doi ani la instruirea organizată de angajator;

- Semnează un angajament, ca act adiţional la contractul individual de muncă prin care îşi asumă răspunderea de a realiza integral planul de abilitare/reabilitare;

- Tratează cu respect, bună-credinţă şi înţelegere a copilului şi nu îl abuzează fizic, psihic sau moral de starea acestuia;

- Comunică la DGASPC … în termen de 48 ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare survenită în starea fizică, psihică sau socială a copilului şi a oricăror situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.”

Instanța de fond a reținut corect că sunt limitări, având în vedere că minora în vârsta de 2 ani este dependentă total de mama sa, din cauza dietei deosebit de stricte, capacitate de autoservire şi autocontrol sunt limitate, iar starea de sănătate a minorei este ținută sub control doar datorită permanentei supravegheri din partea mamei.

Conform disp. art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului:

 „(1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.

(2) Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţa de familie.

(3) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi legali ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.

(4) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

(5) Persoanele prevăzute la alin. (4) sunt obligate să implice familia în toate deciziile, acţiunile şi măsurile privitoare la copil şi să sprijine îngrijirea, creşterea şi formarea, dezvoltarea şi educarea acestuia în cadrul familiei.

(6) În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puţin următoarele:

a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie;

b) opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate;

c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor;

d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;

e) menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.”

Astfel, interesul superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, inclusiv cele  întreprinse de autorităţile publice, în speţă recurenta.

În cauză s-a probat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 2 din Ordinul nr. 1306/2016, atât criteriile medicale şi medico-psihologice, cât şi criterii sociale şi psihosociale, iar lipsa afectării neurologice a minorei şi a eventualelor complicații se datorează tocmai respectării unei diete stricte, a supravegherii atente a mamei.

În interesul superior al copilului, având in vedere vârsta mică a acestuia este necesar ca regimul alimentar să fie urmărit continuu şi permanent de mamă, pentru a avea o evoluție bună a stării de sănătate a minorei, pentru  a evita alte complicații.

Faţă de cele mai sus arătate, instanța de fond a reținut corect situația de fapt şi a aplicat corect norma legală, motiv pentru care în baza art. 496 alin. 1 Cod proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare