Contestatie decizie pensie Posibilitatea analizarii de catre instanta a modului de stabilire a drepturilor de pensie stabilite printr-o decizie ramasa definitiva ca urmare a necontestarii

„ (...) In ipoteza in care contestatorul apelant considera ca drepturile sale de pensie au fost gresit determinate, acesta are la indemana calea procedurala prevazuta de art. 107 din legea 263/2010, care prevede ca „În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.”

 (...) Sub acest aspect, se impune omiterea considerentelor instantei de fond potrivit carora este lipsita de temei juridic o cerere de valorificare a elementelor din adeverinta nr. 2525/20.09.2017, ca urmare a faptului ca aceasta adeverinta a fost analizata in stabilirea drepturilor anterioare printr-o decizie pe care apelantul  nu a inteles sa o conteste.

Astfel, prin Decizia RIL 12/2017, ICCJ a retinut, analizand institutia revizuirii pensiei, ca „dreptul pensionarului de a beneficia de revizuirea pensiei stabilita prin decizie, chiar si ramasa definitiva, nu trebuie privit izolat, ci ca o componenta a dreptului la pensie, singura limitare acceptata fiind aceea de a nu infrange autoritatea de lucru judecat”.

Asadar, potrivit statuarii instantei supreme, numai pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, prin care sa fi fost analizata respectiva adeverinta, lipseste persoana interesata de dreptul de a solicita reanalizarea acesteia, simpla ramanere definitiva a unei decizii de pensie, prin necontestare, neavand drept efect imadmisibilitatea formularii unei cereri de revizuire a pensiei, intemeiata pe adeverinta anterior depusa”.

Prin sentința nr.4131 din 22 noiembrie 2021,  Tribunalul  Dolj  a respins contestația formulată de reclamantul MM, în contradictoriu cu pârâta CJP DOLJ.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. ......, contestatorul MM a solicitat intimatei CJP Dolj, înscrierea la pensie anticipată parțială, cererea fiind soluționată prin emiterea Deciziei nr. 367957/09.06.2020, în sensul admiterii sale şi stabilirii unei pensii de asigurări sociale în cuantum de 3570 lei, începând cu data de 28.05.2020, fără a fi valorificate, însă, elementele din adeverința nr. 2525/20.09.2017, eliberată de S.C. Prospecțiuni S.A., referitoare la acord global, adaos depășire sarcini, Decret 46, ore suplimentare, prime vacanță şi prime, cu motivarea că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001 şi H.G. nr. 257/2011, privind normele de aplicare a legii nr. 263/2020.

Această decizie de pensie nu a fost contestată conform procedurii prevăzute de legea pensiilor, aşa cum rezultă din susținerile ambelor părți, dar şi din actele dosarului.

La data de 23.04.2021, intimata a emis Decizia nr. 367957, de trecere la pensie pentru limită de vârstă, prin care a stabilit drepturi de asigurări sociale, în cuantum de 4169 lei, începând cu data de 23.01.2021, pentru un stagiu total de cotizare realizat de 43 ani şi o lună şi un indice de corecție de 1,41, nefiind valorificate mențiunile din adeverința nr. 2525/20.09.2017, eliberată de S.C. Prospecțiuni S.A., referitoare la acord global, adaos depășire sarcini, Decret 46, ore suplimentare, prime vacanță şi prime.

Sub aspectul neluării în considerare a acestor mențiuni din adeverința respectivă, instanța a reținut că potrivit art. 65 alin. 4 din legea nr. 263/2010, Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 21, iar potrivit art. 67 din legea nr. 263/2010, la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parțială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate parțiale. Transformarea pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu.

Din coroborarea acestor dispoziții legale, instanța a reținut că la data îndeplinirii condițiilor pentru obținerea unei  pensii pentru limită de vârstă, casa de pensii emite din oficiu decizia de trecere la pensie pentru limită de vârstă, prin recalcularea acesteia, în sensul eliminării diminuării prev. de art. 65 alin. 4 din lege şi dacă este cazul, prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate parțiale, fără a mai proceda la reanalizarea tuturor documentelor depuse de către asigurat la dosarul de pensie la momentul solicitării pensiei anticipate parțiale, având în vedere că, așa cum rezultă din textul art. 65 alin. 4, cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.

Ca atare, instanța a reținut că este neîntemeiată susținerea contestatorului, în sensul că era necesară o nouă analiză a dosarului de pensie depus odată cu cererea de acordare a  pensiei anticipate parțiale, verificarea temeiniciei susținerilor sale, în ce privește valorificarea anumitor mențiuni din adeverința nr. 2525/20.09.2017, eliberată de S.C. Prospecțiuni S.A.,  putând fi făcută doar prin contestarea deciziei de acordare a pensiei anticipate parțiale, nr. 367957/09.06.2020, emisă în temeiul Legii nr. 263/2010, decizie care a rămas însă, definitivă, prin necontestarea ei de către contestator, aspect confirmat chiar de acesta.

Textul art. 67, prevede posibilitatea recalculării drepturilor de pensie pentru limită de vârstă,  prin luarea în calcul a perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate parțiale, deci a unor date şi elemente noi şi nu presupune reanalizarea datelor avute deja în vedere la stabilirea drepturilor anterioare, printr-o decizie definitivă prin necontestare.

Cum drepturile de pensie ale contestatorului au fost stabilite definitiv prin Decizia nr. 367957/09.06.2020, la acel moment fiind analizată îndreptățirea acestuia la valorificarea  mențiunilor din adeverința nr. 2525/20.09.2017, eliberată de S.C. Prospecțiuni S.A., pretențiile sale de a i se stabili drepturi de pensie prin valorificarea aceleiași adeverințe, ce fusese analizată în stabilirea drepturilor anterioare printr-o decizie de pensie pe care aceasta nu a înțeles să o conteste, apar ca fiind lipsite de temei juridic.

Pentru aceste considerente instanța a respins acțiunea, ca fiind neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul MM, criticând soluția primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:

Apelantul reclamant a invocat că Tribunalul Dolj i-a respins acțiunea, motivând că în ceea ce privește decizia contestată nr. 367957 de trecere la pensie pentru limită de vârstă, este emisă după ce, în prealabil, a avut pensie anticipată prin decizia din 09.06.2020 care nu a fost contestată, iar faptul că a invocat acum neluarea în calcul a elementelor din adeverința nr. 2525/25.09.2017, nu poate fi motiv de anulare a deciziei contestate întrucât în cauză ar opera dispozițiile art. 65 alin. (4) din legea 263/2010.

În acest fel, instanța a conchis că pârâta emite decizia de pensionare pentru limită de vârstă din oficiu prin recalcularea acesteia, însă este neîntemeiată susținerea noastră privind neanalizarea dosarului de pensie deoarece acest lucru nu mai este permis de lege atât timp cât elementele din adeverința nr. 2525 au fost analizate la momentul deciziei de pensie anticipată întrucât art. 67 din aceeași lege nu prevede decât recalcularea drepturilor nou născute în perioada dintre stabilirea pensiei anticipate si stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.

Soluția este însă criticabilă deoarece situația invocată de apelant are următoarea specificitate:

Este adevărat că a beneficiat de pensie anticipată potrivit decizie din 09.06.2020 și este la fel de adevărat că dosarul de pensie, la acel moment, cuprindea si adeverința invocată de cu nr. 2525 si la fel de adevărat este că apelantul nu a atacat acea decizie de pensionare anticipată.

Însă, în economia dosarului, relevant este că emiterea deciziei de pensionare nr. 367957/23.04.2021, decizie de pensionare pentru limită de vârstă prin care vechea decizie nu mai produce efecte juridice, drepturile conferite subsemnatului fiind stabilite prin decizia nou emisă.

Cu alte cuvinte, emiterea acestei decizii dă dreptul si posibilitatea beneficiarului, în speță mie, la contestarea atât a elementelor care au condus la stabilirea pensiei, dar si a modalității de emitere a acestei decizii, legea neinterzicând în niciun paragraf contestarea sau limitele contestației.

Motivația instanței că adeverința invocată ar fi fost valorificată prin decizia anterioară si că acest lucru înseamnă că atâta vreme cat nu a fost contestata această decizie, nu mai poate fi contestat modul de valorificarea a adeverinței invocate, este greșită deoarece dreptul a acțiune, atât asupra formei cât si asupra fondului noii decizii se naște odată cu emiterea actului in prezent contestat iar în cadrul stabilirii dreptului de pensie pentru limită de vârstă se impune reanalizarea întregului dosar de pensionare, dreptul născându-se în urma reanalizării acestui dosar.

Art.67 invocat de instanță prevede, într-adevăr că decizia pentru limită de vârstă se emite din oficiu cu luarea în considerare a perioadelor în care cotizarea a fost în perioada cuprinsă in cele doua decizii, însă, nu există niciun paragraf in lege care să interzică reanalizarea dosarului de pensionare si care să interzică de asemenea valorificarea unei adeverințe care nu a fost valorificată prin decizia de pensionare anticipată.

Pârâta a emis decizia atacata cu nesocotirea sporurilor din adeverința indicată de apelant și cum emiterea noii decizii echivalează cu stabilirea unor noi drepturi de pensionare, stă la îndemâna beneficiarului de pensie să ceară valorificarea tuturor elementelor care pot determina un calcul corect al drepturilor de pensionare. Nu poate fi făcută confuzie între decizia de pensionare anticipată si decizia de pensionare pentru limită de vârstă pentru că îngrădirea căilor de atac la o anumită limită este contrară principiului libertății si egalității în fața legii garantat de constituție.

Motivația judecătorului fondului în sensul că fiind neatacată prima decizie sub aspectul valorificării adeverinței, reprezintă cauza pentru care nu poate fi primită prezenta contestație este o motivație neconformă cu legea deoarece, prima decizie, respectiv decizia de pensie anticipată își încetează efectele odată cu emiterea noii decizii de pensionare pentru limită de vârstă. Evident că în această situație, nemaiproducând efecte juridice, nu mai prezintă niciun fel de relevanta contestarea sau necontestarea acesteia.

Odată emisă decizia de pensionare pentru limită de vârstă, dă dreptul reclamantului să formuleze acțiune pentru neconformitatea acesteia, în ceea ce privește stabilirea drepturilor de pensionare definitivă pentru limită de vârstă, cu nesocotirea probelor care dovedesc stagiul de cotizare. Chiar dacă legiuitorul a prevăzut că noua decizie de pensionare poate fi emisă si din oficiu, nu a exclus si nu a dispus în mod expres ca în lipsa valorificării vreunui element privitor la drepturile de pensionare, pentru că nu a fost atacată prima decizie, acest lucru ar fi imposibil în noua decizie.

Cum noua decizie intră în circuitul civil, creând drepturi si obligații, evident ca efectul ei si consecințele pe care le produce, pot face obiectul cenzurii instanței care va aprecia asupra tuturor dovezilor privitoare la constituirea drepturilor de pensionare, neavând relevanţă drepturile anterioare si cauza stabilirii lor atâta timp cât noile drepturi rezultate din actul nou emis pot face obiectul si separat al verificării instanței.

Cum respingerea contestației s-a produs numai în considerarea faptului că nu ar fi atacat prima decizie de pensionare, se impune admiterea apelului cu atât mai mult cu cât contestația este o cale prevăzută de lege care nu are limitate posibilitățile de contestare numai cu privire la un anumit aspect sau altul.

A invocat Art. 67, conform căruia (I) la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parțială se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) și prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate parțiale.

Folosirea termenul de „recalculare” presupune efectiv recalcularea dreptului cu trimitere Ia toate actele doveditoare și dacă recalcularea nu ține cont de acestea, evident, pe calea contestației se poate restabili situația corectă a drepturilor cuvenite, fiind si motivul pentru care legiuitorul a înțeles să acorde dreptul la contestație împotriva tuturor deciziilor de pensionare, nelimitând acest drept la o anumită speță sau la o anumită categorie de drepturi.

Suplimentar se impune a se observa că instanța extrapolează actului contestat , în speță ea are de verificat elementele trecute în decizia acum contestata, cu alte cuvinte este ținută de ceea ce în mod expres se menționează în decizia contestată si nu se poate raporta la alte elemente nespecificate în decizie.

Observându-se decizia contestata rezultă din conținutul ei că este emisă în urma examinării actelor din dosarul de pensionare şi nu este nicio motivare referitoare la valorificarea sau nevalorificarea adeverinței invocate de apelant.

Chiar dacă părăta procesual, prin întâmpinare invocă ca si motiv de respingere al acțiunii lipsa contestării primei decizii, acest lucru nu conduce în mod obligatoriu la însușirea de către instanță a acestei apărări pentru că obiectul dedus judecații îl reprezintă decizia curentă care nu face nicio referire la decizia anterioara si într-o atare stare de fapt, judecătorul dând eficienta si însuşindu-si criticile pârâtei nu face altceva decât să motiveze străin de natura pricinii si de obiectul cauzei, făcând trimitere la decizia anterioara fără ca aceasta sa mai fie în ființă si fără ca în decizia contestată, la stabilirea drepturilor de pensionare să fie făcuta vreo mențiune expresă cu privire la luarea sau neluarea în calcul a vreunui înscris.

De fapt, motivând într-o asemenea manieră, judecătorul adaugă la motivarea actului contestat fără ca emitentul actului să fi motivat în acest sens, punând într-o situație favorabilă paratul si văduvind reclamantul de aplicarea corectă a legii.

Fata de obiectul cauzei, contestație la decizia nr. 367957/23.04.2021 , judecătorul avea de verificat legalitatea acestei decizii, decizie care are la bază actele din dosarul de pensionare, cu atât mai mult cu cât legea vorbește de recalcularea pensiei, fără să aibă în vedere limitarea recalculării la un anumit motiv.

A solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, solicitând judecarea cauzei şi în lipsă.

La data de 28.01.2022, intimata- pârâta CJP DOLJ a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca fiind netemeinic şi nelegal.

In esenta, intimata a aratat ca decizia de pensie contestata a fost emisa din oficiu, strict in considerarea indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei la limita de varsta, iar adeverinta nr. 2525/20.09.2017 nu mai poate fi reanalizata, intrucat a facut obiectul deciziei de pensie initiale nr. 367957/09.06.2020, ramasa definitiva prin necontestare.

In plus, intimata a aratat ca in respectiva adeverinta sunt inscrise venituri realizate de contestator dupa data de 31.03.2001, situatie in care devin incidente dispozitiile art. 10 din Legea 263/2010, potrivit carora „Pentru perioadele de după 31 martie 2001, declaraţia nominală de asigurare prevăzută la art. 7 alin. (1) şi (2) constituie documentul pe baza căruia se stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii şi punctajul mediu anual pentru asiguraţii sistemului public de pensii, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c).”

In fine, intimata a sustinut ca respectivele venituri nu pot fi avute in vedere, intrucat nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 124 si 127 din HG 257/2011.

Examinând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată următoarele:

Prin sentința nr.4131 din 22 noiembrie 2021,  Tribunalul  Dolj  a respins contestația formulată de apelant impotriva Deciziei de pensie nr. 367957/23.04.2021 emisa de intimata CJP Dolj.

Prin apelul declarat, contestatorul apelant a criticat nevalorificarea elementelor din adeverinta nr. 2525/25.09.2017, depusa de acesta la dosarul de pensie cu ocazia formularii cererii pentru inscrierea la pensia anticipata partiala.

Asa cum insusi apelantul a sustinut, acesta a beneficiat de pensie anticipata partiala potrivit deciziei emise la data de 09.06.2020, trecerea sa la pensia pentru limita de varsta fiind facuta din oficiu de catre intimata CJP Dolj, in temeiul dispozitiilor art. 67 din Legea 263/2010.

In acord cu prevederile art. 67 Legea 263/2010, „La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale”.

Altfel spus, transformarea pensiei anticipate partiale in pensie la limita de varsta presupune un simplu calcul matematic, anume - recalcularea cuantumului pensiei in modalitatea aratata (eliminarea diminuarii si adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de suspendare a pensiei anticipate partiale), fara insa ca legea sa prevada obligativitatea caselor de pensii la reanalizarea documentatiei aflate in dosarul de pensionare.

Asa fiind, nu se poate sustine o culpa a intimatei constand in neanalizarea, cu ocazia transformarii pensiei anticipate partiale in pensie la limita de varsta, a inscrisurilor aflate la dosarul de pensie si lipsa unei motivari sub acest aspect din cuprinsul deciziei.

In consecinta, Curtea apreciaza solutia instantei de fond ca fiind corecta, sub aspectul respingerii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensie la limita de varsta.

In ipoteza in care contestatorul apelant considera ca drepturile sale de pensie au fost gresit determinate, acesta are la indemana calea procedurala prevazuta de art. 107 din legea 263/2010, care prevede ca „În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.”

Sub acest aspect, se impune omiterea considerentelor instantei de fond potrivit carora este lipsita de temei juridic o cerere de valorificare a elementelor din adeverinta nr. 2525/20.09.2017, ca urmare a faptului ca aceasta adeverinta a fost analizata in stabilirea drepturilor anterioare printr-o decizie pe care apelantul  nu a inteles sa o conteste.

Astfel, prin Decizia RIL 12/2017, ICCJ a retinut, analizand institutia revizuirii pensiei, ca „dreptul pensionarului de a beneficia de revizuirea pensiei stabilita prin decizie, chiar si ramasa definitiva, nu trebuie privit izolat, ci ca o componenta a dreptului la pensie, singura limitare acceptata fiind aceea de a nu infrange autoritatea de lucru judecat”.

Asadar, potrivit statuarii instantei supreme, numai pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, prin care sa fi fost analizata respectiva adeverinta, lipseste persoana interesata de dreptul de a solicita reanalizarea acesteia, simpla ramanere definitiva a unei decizii de pensie, prin necontestare, neavand drept efect imadmisibilitatea formularii unei cereri de revizuire a pensiei, intemeiata pe adeverinta anterior depusa.

Asa fiind, pentru considerentele anterior expuse, in temeiul dispozitiilor art. 480 alin.1 CPC, Curtea va respinge apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare