Tutela. Instituţia responsabilă pentru efectuarea inventarului bunurilor minorului faţă de care s-a instituit tutela şi pentru îndeplinirea atribuţiilor referitoare la supravegherea modului de administrare a bunurilor minorului de către tutori

Referitor la efectuarea inventarului bunurilor minorului faţă de care s-a dispus măsura tutelei, dispoziţiile legale, respectiv art. 140 alin. 1 C.civ. (Legea nr. 287/2009), prevăd că „După numirea tutorelui și în prezența acestuia și a membrilor consiliului de familie, un delegat al instanței de tutelă va verifica la fața locului toate bunurile minorului, întocmind un inventar, care va fi supus aprobării instanței de tutelă. Inventarul bunurilor minorului va începe să fie întocmit în maximum 10 zile de la numirea tutorelui de către instanța de tutelă.”

Prin urmare ar rezulta din aceste prevederi că sarcina efectuării inventarului aparţine instanţei de tutelă, care desemnează un delegat.

Aceste dispoziţii legale se completează însă cu cele ale art. 229 alin. 1-4 din Legea nr. 71/2011 (pentru punerea în aplicare a legii nr. 287/2009) care prevăd că organizarea, funcționarea și atribuțiile instanței de tutelă și de familie se stabilesc prin legea privind organizarea judiciară. Până la reglementarea prin lege a organizării și funcționării instanței de tutelă: a) atribuțiile acesteia, prevăzute de Codul civil, sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori și familie; b) raportul de anchetă psihosocială prevăzut de Codul civil este efectuat de autoritatea tutelară, cu excepția anchetei prevăzute la art. 508 alin. (2), care se efectuează de direcția generală de asistență socială și protecția copilului; c) autoritățile și instituțiile cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copilului, respectiv a persoanei fizice continuă să exercite atribuțiile prevăzute de reglementările în vigoare la data intrării în vigoare a Codului civil, cu excepția celor date în competența instanței de tutelă.

Totodată, până la intrarea în vigoare a legii de organizare şi funcţionare a instanţei de tutelă, în vederea îndeplinirii atribuțiilor referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile minorului, instanța de tutelă poate delega, prin încheiere, îndeplinirea unora dintre acestea autorității tutelare.

Coroborând aspectele cuprinse în textele de lege de mai sus, cu împrejurarea că până în prezent nu a fost reglementată prin lege organizarea şi funcţionarea instanţei de tutelă, rezultă că delegarea efectuării inventarului bunurilor minorului şi îndeplinirea atribuţiilor referitoare a supravegherea modului în care tutorele administrează bunurilor minorului poate fi efectuată de instanţa de tutelă sau delegată de instanţa de tutelă autorităţii tutelare.

Autoritatea tutelară este un serviciu public asigurat de primarul unei unităţi administrativ teritoriale prin aparatul propriu, după cum rezultă din prevederile art. 155 alin. 2 lit. a din OUG nr. 57/2019 privind codul administrativ.

Faţă de cele arătate, reiese că cele susţinute prin cererea de apel, în sensul că atribuţiile privind efectuarea inventarului bunurilor minorului aflat sub tutelă şi supravegherea administrării acestor bunuri de către tutori trebuie delegate autorităţii tutelare iar nu DGASPC, sunt corecte şi legale, şi în consecinţă apelul reclamantei urmează a fi admis.

Cum potrivit art. 137 alin. 1 C.civ.  minorul pus sub tutelă are domiciliul la tutore, înseamnă că autoritatea tutelară căreia îi poate fi delegată atribuţia este cea de la acest domiciliu, în speţă cea din cadrul UAT Comuna C jud. B.

În susţinerea concluziei de mai sus, instanţa de apel reţine şi că printre atribuţiile şi responsabilităţile enumerate de art. 10 din HG nr. 797/2017 ca fiind în sarcina direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului nu se numără şi cele privitoare la efectuarea inventarului bunurilor minorului aflat sub tutelă.

Decizia civilă nr. 73 din 14 august 2020 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B la data ..., sub dosarul nr. ..., reclamanta ... a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii ... şi ..., încetarea plasamentului şi instituirea tutelei la familia ... şi ... pentru minora ..., născută la data ... în  ..., fiica lui ... și ...

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că minora beneficiază de măsura de protecție a plasamentului la pârâți, în baza sentinţei civile nr. ... a Tribunalului ..., că la data ... părinţii minorei au murit într-un accident la trecerea pe calea ferată din cartierul ..., că pârâtul ... este fratele mamei copilului, realizează venituri, este clinic sănătos, că pârâta ... realizează venituri, este clinic sănătoasă, că din relaţia soţilor au rezultat doi copii, unul student, iar celălalt şcolar, aceştia locuiesc într-un imobil format din patru camere şi dependinţe, condiţiile de locuit fiind foarte bune, că veniturile familiei sunt în cuantum de aproximativ 3730 lei/lunar.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 43 lit. a şi b, art. 44, art. 45, art. 59 lit. a, art. 60 lit. c, art. 62 alin. 1 lit. a, art. 68-70 din Legea nr. 272/2004.

Pârâţii nu s-au prezentat în faţa instanţei, nu au formulat întâmpinare, dar şi-au exprimat acordul în scris.

Cererea de chemare în judecată este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru, în temeiul art. 140 din Legea nr. 272/2004.

În cauză a  fost administrată proba cu înscrisuri şi a fost audiată minora.

Prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul B, s-a admis cererea formulată de reclamanta ... şi s-a dispus încetarea plasamentului şi instituirea tutelei la familia ... şi ... pentru minora ..., născută la data ... în ..., fiica lui ... (decedat) şi ... (decedată). Prima instanţă i-a numit tutori pe soţii ... şi ... care vor exercita împreună atribuțiile tutelei. Aceeaşi instanţă a dispus delegarea ... pentru efectuarea inventarului bunurilor minorei şi pentru îndeplinirea atribuţiilor referitoare la supravegherea modului de administrare a bunurilor acesteia de către tutori. De asemenea, a stabilit domiciliul minorei la tutori în comuna ..., sat ..., str. ... nr. ..., judeţul ...

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că minora ... s-a născut la data ... în  ..., fiica lui ... și ... şi că din raportul privind situaţia copilului reiese că minora beneficiază de măsura de protecție a plasamentului la pârâți, în baza sentinţei civile nr. ... La data ... părinţii minorei au murit într-un accident la trecerea pe calea ferată din cartierul ... De la data naşterii şi până când a intervenit decesul părinţilor, minora a locuit cu aceştia din urmă la domiciliul bunicii materne, aflat în aproprierea locuinţei pârâţilor, relaţiile intrafamiliale fiind foarte bune, bazate pe respect şi întrajutorare. Pârâtul ... este fratele mamei copilului, realizează venituri, este clinic sănătos, iar pârâta ... realizează venituri, este clinic sănătoasă. Din relaţia soţilor au rezultat doi copii, unul student, iar celălalt şcolar, aceştia locuiesc într-un imobil format din patru camere şi dependinţe, condiţiile de locuit fiind foarte bune. Veniturile familiei sunt în cuantum de aproximativ 3730 lei/lunar. De la momentul stabilirii măsurii de protecţie şi până în prezent, cu ocazia vizitelor efectuate, s-a constatat că în familia substitut relaţiile sunt funcţionale, armonioase, bazate pe ataşament şi respect reciproc, pârâţii fiind cunoscuţi  ca persoane sincere şi modeste, pozitive şi vesele, buni vecini şi prieteni de familie, preocupaţi de nevoile propriilor copii, de respectarea drepturilor lor. Se constată că minora şi-a consolidat sentimentele faţă de fratele mamei şi soţia lui, apreciază implicarea acestora, dar şi asigurarea respectării drepturilor ei.

A mai reţinut instanţa dispoziţiile Legii nr. 272/2004, art. 70 alin. 3 şi art. 44 precum şi prevederile art. 110, 112, 113, 118 şi 135 C.civ. privitoare la tutela minorului.

Faţă de dispoziţiile legale invocate şi ţinând cont de faptul că părinţii minorei au decedat, pârâţii, fratele mamei copilului şi soţia acestuia, au manifestat disponibilitatea de a continua să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, fiind de acord cu instituirea tutelei, considerând optimă soluţionarea tuturor problemelor cu care se confruntă şi precizând că deţin resursele necesare în acest sens, implicarea  altor instituţii nemaifiind necesară, aceştia nu sunt incompatibili să fie desemnaţi tutori, tribunalul a apreciat că cererea dedusă judecăţii este fondată, urmând a fi admisă ca atare.

S-a reţinut că între minoră şi pârâţi s-au stabilit relaţii de ataşament, aceasta locuieşte din momentul decesului părinţilor săi cu pârâţii,  care asigură condiţii materiale şi oferă garanţii morale în condiţiile legii.

Pentru aceste considerente, acţiunea reclamantei a fost admisă.

Împotriva sentinţei civile nr. ... pronunţate de Tribunalul B, a declarat apel reclamanta ..., solicitând admiterea apelului şi pe cale de consecinţă schimbarea în parte a hotărârii primei instanţe în sensul de a se delega Autoritatea Tutelară din cadrul UAT comuna ... pentru efectuarea inventarului bunurilor minorei ... şi pentru îndeplinirea atribuţiilor referitoare la supravegherea modului de administrare a bunurilor acesteia de către tutori.

În motivarea în fapt a cererii de apel, apelanta reclamantă a învederat că potrivit art. 229 alin. 3 din Legea nr. 71/2011, până la data intrării în vigoare a reglementării alin. 1 din aceeaşi lege, atribuţiile instanţei de tutelă referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia revin autorităţii tutelare.

Apreciază apelanta, că raportat la domiciliul familiei ..., în calitate de tutori ai minorei, Autorităţii tutelare din cadrul comunei ... jud. ... îi revine competenţa de a efectua inventarul bunurilor minorei şi de a îndeplini atribuţiile referitoare la supravegherea modului de administrare a bunurilor acesteia.

În drept, au fost invocate prevederile art. 466 C.proc.civ. şi ale art. 229 alin. 3 din Legea nr. 71/2011.

Apelanta a solicitat şi soluţionarea cauzei în lipsa părţilor.

Deşi legal citaţi şi informaţi asupra apelului declarat în cauză, intimaţii pârâţi ... şi ... nu au formulat întâmpinare şi nu au fost prezenţi sau reprezentaţi în cauză.

Cererea de apel este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru în temeiul art. 140 din Legea nr. 272/2004 coroborat cu art. 1 alin.3 din OUG nr. 80/2013.

În calea de atac nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel formulate, Curtea de Apel constată că acesta este fondat pentru următoarele motive:

În fapt, singurul aspect criticat de către apelanta reclamantă vizează dispoziţia primei instanţe referitoare la delegarea persoanei/instituţiei responsabile pentru efectuarea inventarului bunurilor minorei faţă de care s-a instituit tutela şi pentru îndeplinirea atribuţiilor referitoare la supravegherea modului de administrare a bunurilor minorei de către tutori.

Ceea ce solicită apelanta este ca efectuarea inventarului şi supravegherea administrării bunurilor minorei de către tutori să nu fie delegată ..., ci autorităţii tutelare din cadrul unităţii administrativ teritoriale de la domiciliul tutorilor şi al minorei.

Referitor la efectuarea inventarului bunurilor minorului faţă de care s-a dispus măsura tutelei, dispoziţiile legale, respectiv art. 140 alin. 1 C.civ. (Legea nr. 287/2009), prevăd că „După numirea tutorelui și în prezența acestuia și a membrilor consiliului de familie, un delegat al instanței de tutelă va verifica la fața locului toate bunurile minorului, întocmind un inventar, care va fi supus aprobării instanței de tutelă. Inventarul bunurilor minorului va începe să fie întocmit în maximum 10 zile de la numirea tutorelui de către instanța de tutelă.”

Prin urmare ar rezulta din aceste prevederi că sarcina efectuării inventarului aparţine instanţei de tutelă, care desemnează un delegat.

Aceste dispoziţii legale se completează însă cu cele ale art. 229 alin. 1-4 din Legea nr. 71/2011 (pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009) care prevăd că organizarea, funcționarea și atribuțiile instanței de tutelă și de familie se stabilesc prin legea privind organizarea judiciară. Până la reglementarea prin lege a organizării și funcționării instanței de tutelă: a) atribuțiile acesteia, prevăzute de Codul civil, sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori și familie; b) raportul de anchetă psihosocială prevăzut de Codul civil este efectuat de autoritatea tutelară, cu excepția anchetei prevăzute la art. 508 alin. (2), care se efectuează de direcția generală de asistență socială și protecția copilului; c) autoritățile și instituțiile cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copilului, respectiv a persoanei fizice continuă să exercite atribuțiile prevăzute de reglementările în vigoare la data intrării în vigoare a Codului civil, cu excepția celor date în competența instanței de tutelă.

Totodată, până la intrarea în vigoare a legii de organizare şi funcţionare a instanţei de tutelă, în vederea îndeplinirii atribuțiilor referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile minorului, instanța de tutelă poate delega, prin încheiere, îndeplinirea unora dintre acestea autorității tutelare.

Coroborând aspectele cuprinse în textele de lege de mai sus, cu împrejurarea că până în prezent nu a fost reglementată prin lege organizarea şi funcţionarea instanţei de tutelă, rezultă că delegarea efectuării inventarului bunurilor minorului şi îndeplinirea atribuţiilor referitoare a supravegherea modului în care tutorele administrează bunurilor minorului poate fi efectuată de instanţa de tutelă sau delegată de instanţa de tutelă autorităţii tutelare.

Autoritatea tutelară este un serviciu public asigurat de primarul unei unităţi administrativ teritoriale prin aparatul propriu, după cum rezultă din prevederile art. 155 alin. 2 lit. a din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Faţă de cele arătate, reiese că cele susţinute prin cererea de apel, în sensul că atribuţiile privind efectuarea inventarului bunurilor minorului aflat sub tutelă şi supravegherea administrării acestor bunuri de către tutori trebuie delegate autorităţii tutelare, iar nu DGASPC, sunt corecte şi legale, şi în consecinţă apelul reclamantei urmează a fi admis.

Cum potrivit art. 137 alin. 1 C.civ.  minorul pus sub tutelă are domiciliul la tutore, înseamnă că autoritatea tutelară căreia îi poate fi delegată atribuţia este cea de la acest domiciliu, în speţă cea din cadrul UAT comuna ... jud. ...

În susţinerea concluziei de mai sus, instanţa de apel reţine şi că printre atribuţiile şi responsabilităţile enumerate de art. 10 din HG nr. 797/2017 ca fiind în sarcina direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului nu se numără şi cele privitoare la efectuarea inventarului bunurilor minorului aflat sub tutelă.

În concluzie, pentru toate considerentele anterioare, în temeiul art. 480 C.proc.civ., Curtea de Apel va admite apelul declarat de reclamantă în cauză împotriva sentinţei civile nr. ... a Tribunalului B, pe care o va schimba în parte, numai în ceea ce priveşte măsura delegării atribuţiilor privind efectuarea inventarului bunurilor minorei aflate sub tutelă şi privind supravegherea modului de administrare a bunurilor minorei de către tutori.

Astfel, instanţa va dispune delegarea Autorităţii Tutelare din Cadrul UAT comuna ..., jud. ... pentru efectuarea inventarului bunurilor minorei ... şi pentru îndeplinirea atribuţiilor referitoare la supravegherea modului de administrare a bunurilor acesteia de către tutorii ... şi ...

Dispoziţiile contrare deciziei Curţii de Apel vor fi înlăturate, urmând a fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei civile nr. ... a Tribunalului B.

Domenii speta

Spete similare