Salarizare personal bugetar. Remunerarea medicilor legişti pe perioada de staţionare la domiciliu în cadrul gărzii la domiciliu

În condiţiile în care dispoziţiile art. 29 alin. 2 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 870/2004 şi respectiv ale  art. 2 din Normele aprobate prin Ordinul nr. 1134/2000 instituie obligativitatea asigurării unui program de permanenţă în cadrul serviciilor de medicină legală, care se poate asigura fie prin ore de gardă, fie prin chemări de la domiciliu ale medicilor în serviciile de medicină legală unde nu se pot organiza ore de gardă, nu s-ar putea admite condiţionarea respectării acestui program de aprobarea prealabilă a înfiinţării unei linii de gardă în specialitatea medicină legală, astfel că această împrejurare – a neînfiinţării gărzii – nu poate constitui un impediment pentru plata drepturilor salariale aferente acestei activităţi.

De asemenea, dispoziţiile art. 48 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 870/2004, potrivit cărora, în cazul chemărilor de la domiciliu, se consideră ore de gardă numai orele efectiv prestate în unitatea sanitară, intră în contradicţie cu prevederile art. 3 alin. 6 din Cap. II al Anexei nr. II la Legea  nr. 153/201, care  prevăd că, pe perioada în care asigură garda la domiciliu prin chemări de la domiciliu, medicii vor fi salarizaţi cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care asigură garda la domiciliu, fără a se face distincţie aşadar între orele efectiv prestate în unitatea sanitară şi orele de staţionare la domiciliu.

Prin urmare, în aplicarea principiului ierarhiei actelor normative, se va  da prevalență actului normativ cu forţă juridică superioară, în speţă dispoziţiilor art. 3 alin. 6 din  Cap. II, Anexa nr. 2 din legea-cadru de salarizare, concluzia care se impune fiind în sensul că intenţia legiuitorului a fost de a salariza inclusiv perioada de staţionare la domiciliu în cadrul gărzii la domiciliu, şi nu doar orele de gardă efectiv prestate în acest interval de timp.

Prin sentinţa civilă nr. ____ din _________ pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr. ___/___/___ s-a respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului ___________, invocată de acest pârât.

S-a respins acţiunea formulată de reclamantul ___________, în contradictoriu cu pârâţii ____________ şi __________.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţa a reţinut că reclamantul deţine funcţia de medic primar legist în cadrul ____________ şi în baza contractului individual de muncă, încheiat şi înregistrat sub nr. _____ din 01.08.2016, pe durată nedeterminată, este angajatul ___________, obiectul contractului constituindu-l efectuarea gărzilor în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcția de bază, în completarea activității desfășurate în baza contractului individual de muncă cu începere de la 01.08.2016.

La punctul 6 din contract: Durata muncii este prevăzut: punctul 1: o fracțiune de normă - timp parțial, conform graficului lunar de gărzi efectuate în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază; punctul 3: repartizarea programului de lucru se face conform graficelor lunare de gardă întocmite de conducerea secției unde îşi desfășoară activitatea şi aprobat de conducerea unității în corelare directă cu contractul individual de muncă avut la norma de bază.

Conform punctului H din contract: Salariul: 1. Contravaloarea orelor de gardă efectiv prestate. 2. Salariul de bază lunar brut. 3. Conform OUG nr. 20/2016 personalul beneficiază numai de drepturile aferente activității prestate în linia de gardă. 4. La tariful orar stabilit se adaugă un spor de minim 25%, maxim 75% pentru orele efectuate în cursul săptămânii, de minim 50% maxim 100% pentru orele efectuate în zilele libere şi de sărbători legale aşa cum se hotărăște  trimestrial de către Comitetul Director cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Conform actului adițional, începând cu luna octombrie 2016, s-au modificat drepturile privind salariul astfel: art. 1 punctul H - Salariul va avea următorul conținut: Contravaloarea orelor de gardă efectiv prestate. Începând cu luna octombrie 2016, pentru gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, tariful rar se determină în funcţie de salariul de bază prevăzut în anexa 1 la OUG nr. 20/2016, corespunzător funcţiei de execuție, cu completările OUG nr. 43/2016.

În speţă, reclamantul prin acţiunea de faţă solicită obligarea pârâților ____ şi ___ la calcularea și achitarea drepturilor salariale pentru perioada de timp cuprinsă între iunie 2017 - decembrie 2018, când a asigurat garda la domiciliu, numărul de ore aferent, precum și actualizarea sumelor neachitate de la data la care trebuiau să fie achitate și până la data plății efective, cu plata cheltuielilor de judecată.

În fapt arată, că, în această calitate a efectuat programul normal de muncă de ore/zi/ gărzi curente normate conform contractului individual de muncă, precum şi ore de gardă la domiciliul care nu au fost plătite.

Invocă în acest sens dispozițiile Legii nr. 153/2017, în baza art. 3 alin. 6 din Cap. II în care se prevede ca medicii care sunt nominalizați să asigure asistenta medicală de urgență, prin chemări de la domiciliu, sunt salarizați pentru cât asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care se asigură garda la domiciliu, reclamantul trebuia să beneficieze de această prevedere legală.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a ___________ instanța a reţinut că acesta este neîntemeiată, deși nu există raporturi de muncă cu acest pârât, prin Hotărârea __________ nr. 89/08.10.2010, ________ a preluat managementul asistenței medicale a __________, este ordonator principal de credite, instituție care aprobă înființarea liniei de gardă, ca atare acest pârât are calitate procesuală pasivă.

Cu privire la fondul cererii s-a reţinut că pentru perioada din litigiu, iunie 2017 – decembrie 2018, Ministerul Sănătăţii nu a aprobat înființarea acestei linii de gardă la domiciliu.

Serviciile de medicină legală județene îşi organizează activitatea şi funcționează în conformitate cu prevederile OG nr. 1/2000 privind organizarea şi funcționarea instituțiilor de medicină legală,  ale Regulamentului de aplicare a dispozițiilor OG nr. 1/2000 aprobat prin HG nr. 774/2000 şi ale Ordinului nr. 225/1134/c/2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale.

Din actele depuse de pârât, doar în urma Hotărârii ________ din martie 2019 s-a stabilit înființarea gărzii la domiciliul cu încadrarea în bugetul alocat cu această destinație de către ___________, care asigură finanțarea integrală a salariilor, în speţă a __________, în conformitate cu prevederile art. 38.1 din OMS nr. 870/2004 actualizat care prevede:

Art. 38.1- Continuarea asistenței medicale se poate asigura şi prin gardă la domiciliu. Garda la domiciliu se organizează, în zilele lucrătoare, între ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor din cursul dimineții şi ora de începere a programului de dimineață din ziua următoare. În zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit reglementărilor legale, nu se lucrează, garda la domiciliu începe de dimineață şi durează 24 ore.

În data de 28.05.2019 s-au comunicat contractele individuale de muncă cu timp parțial – gărzi pentru medici, cu adresa de înaintare și mențiunea comunicării unui răspuns privind programul de lucru stabilit către _________, în vederea asigurării liniei de garda la domiciliu, însă, medicii legiști din cadrul _________ au refuzat semnarea acestor contracte individuale de munca cu timp parțial – gărzi.

Din actele dosarului, rezultă că reclamantul în calitate de medic şef a întocmit referatul înregistrat sub nr. _______ din 01.09.2017 care a fost înaintat Ministerului Sănătății, referat în care solicită aprobarea înființări unei linii de gardă la domiciliu pentru _____________, ținând cont că în specialitatea Medicină legală este obligatorie asigurarea permanenței iar în această specialitate garda poate fi efectuată exclusiv de medicii legiști, deoarece liniile de gardă organizate în specialitățile paraclinice nu se includ în numărul liniilor de gardă determinate în funcție de numărul de paturi.

Modul de organizare şi efectuare a gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar este reglementat prin Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004 cu modificările şi completările ulterioare.

Întrucât Regulamentul de organizare şi efectuare a gărzilor nu prevede modul de reglementare a gărzilor la domiciliu, s-a solicitat prin adresa nr. ______ din 01.11.2017 Ministerului Sănătății aprobarea înființării gărzii la domiciliu, acesta solicitând ca ordonatorul principal de credite să transmită această solicitare.

Ulterior, prin adresa nr. _____/04.04.2019 s-a solicitat ________________ în calitate de ordonator principal de credite avizul privind înființarea liniei de gardă la domiciliu în specialitatea de medicină legală.

Conform Hotărârii _____________ din martie 2019, răspunsul fiind favorabil, cu condiția încadrării în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2019.

Ca atare, din luna martie 2019 s-a hotărât şi aprobat înființarea gărzii la domiciliu în specialitatea medicină legală, cu condiția încadrării în bugetul acordat ______________ prin contractul nr. _____ din 13.04.2019, înregistrat la ____________ sub nr. ____/02.05.2019, iar pârâtul are obligația de la această dată a acordării drepturilor salariale prevăzute de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetele proprii.

Or, prevederile Legii nr. 153/2017 se aplică etapizat din luna iulie 2017, iar reclamantul solicită achitarea acestor drepturi din iunie 2017 până în decembrie 2018.

Potrivit art. 3 alin. 6 din cap. II din Legea nr. 153/2017 medicii care sunt nominalizați să asigure asistenta medicală de urgență, prin chemări de la domiciliu, sunt salarizați pentru cât asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care se asigură garda la domiciliu.

Conform dispozițiilor art. 2 din Ordinul nr. 1134/C/2000 - Norme procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale programul de permanență se asigură prin ore de gardă în institutele de medicina legala din centrele medicale universitare, denumite în continuare institute de medicina legala, şi în serviciile de medicina legală județene sau prin chemări de la domiciliu ale medicilor la serviciile de medicina legală unde nu se pot organiza ore de garda. Programul de permanență prin chemări de la domiciliu ale medicilor se comunică organelor de urmărire penală, iar programul de lucru cu publicul se afișează la loc vizibil în instituțiile de medicina legală.

Ca atare, pentru efectuarea gărzii la domiciliul în specialitatea medicină legală, este necesară înființarea acestei linii de gardă şi ulterior se poate solicita achitarea drepturilor aferente.

Astfel, reclamantul nu a beneficiat de un procent de 40% din tariful orar aferent salariului de bază, pentru perioada iunie 2017 - decembrie 2018 dar orele suplimentare, inclusiv orele de staționare la domiciliu prestate, chemările i-au fost achitate integral şi cu un procent de 100% pentru orele efectuate în zilele libere de sărbători legale, conform dispozițiilor legale şi contractului individual de muncă şi actului adițional la acest contract, reclamantul necontestând acest aspect.

Ca atare, nu există temei legal pentru plata drepturilor salariale solicitate, pentru perioada în litigiu nefiind înființată linie de gardă la domiciliu pentru specialitatea Medicină legală, iar Regulamentul de organizare şi efectuare a gărzilor nu prevede modul de reglementare a gărzilor la domiciliu şi dispozițiile art. 51 din Ordinul MS nr. 870/2004 potrivit căruia organizarea gărzilor, respectiv garda la domiciliu, în alte condiții decât cele prevăzute în prezentul regulament se poate face numai cu aprobarea Ministerului Sănătății.

Conform art. 29 alin. 1 din Ordinul MS nr. 870/2004 cu modificările şi completările ulterioare. (1) Asigurarea asistenței medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în specialitatea anatomie patologică se asigură prin chemarea medicilor de la domiciliu. (2) Asigurarea continuității asistenței medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în specialitatea medicină legală se asigură conform legislaţiei specifice.

Astfel în conformitate cu art. 38 alin. 1 asigurarea rezolvării unor situații deosebite, care reclamă maximă urgenţă în asistenta medicală din unitățile sanitare cu paturi, se poate face şi prin chemarea medicilor de la domiciliu, atât din unitatea sanitară unde sunt încadrați, cât şi din alte unități sanitare. 1. Continuitatea asistenței medicale se poate asigura şi prin gardă la domiciliu. 2. Garda la domiciliu se organizează pe specialități. 3. Se poate organiza gardă la domiciliu, pe specialități, dacă în secțiile sau compartimentele cu paturi, precum şi în ambulatoriul integrat al spitalului sunt încadrați cel puțin 2 medici în specialitatea respectivă. 4. În garda la domiciliu, pe specialități, pot fi cooptați şi medici care nu sunt angajați în unitatea respectivă, dar care sunt confirmați prin ordin al ministrului sănătății în specialitatea stabilită pentru garda la domiciliu. 5. Garda la domiciliu se organizează, în zilele lucrătoare, între ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor din cursul dimineții şi ora de începere a programului de dimineață din ziua următoare. 6. În zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit reglementărilor legale, nu se lucrează, garda la domiciliu începe de dimineață şi durează 24 de ore.

Faţă de cele susținute mai sus, instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului __________, invocată de acest pârât.

A respins acţiunea formulată de reclamantul ____ în contradictoriu cu pârâţii _____________ şi ______________.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul ___, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea apelului, după expunerea pe scurt a situaţiei de fapt, a arătat că prima instanță nu a analizat cauza pe fond, chiar dacă a respins acţiunea ca neîntemeiată, aceasta reprezentând cea mai gravă critică adusă sentinţei.

În opinia sa, instanța de fond a avut ab initio o părere preconcepută despre situația reclamantului, motiv pentru care a respins încuviințarea probelor solicitate, considerându-le în mod eronat ca nefiind necesare.

 De asemenea, a susţinut că, analizând considerentele hotărârii atacate, se poate observa că instanța de fond nu s-a lămurit asupra pretențiilor solicitate de către reclamant, făcând confuzie între diferitele modalități în care un medic legist prestează activitatea sa specifică, nu a înțeles pretențiile reclamantului,  făcând o confuzie gravă între orele suplimentare, orele de staționare, chemări etc. dar şi cu privire la modalitatea de salarizare a acestora.

Apreciind că se impune explicarea unor termeni, apelantul a învederat faptul că orele suplimentare reprezintă  ore de activitate specifică prestate în continuarea programului normal de lucru, dar care în cadrul serviciului de medicină legală nu există, fiind ore de gardă, iar garda la domiciliu reprezintă activitate prestată în afara programului obișnuit de lucru (deci nu sunt ore suplimentare), atunci când medicul este desemnat ca fiind de gardă la domiciliu, când staționează la domiciliu şi prestează efectiv activitate, când este chemat.

Când medicul este desemnat ca fiind de gardă la domiciliu, acesta în primul rând trebuie să fie imediat disponibil în cazul în care este chemat de autorități sau de instanță, ceea ce înseamnă că nu poate pleca din localitatea de domiciliu, iar în cazul în care este chemat să presteze activitatea sa specifică, este obligat să o facă imediat.

Pentru activitatea desfășurată în gardă la domiciliu, medicul este remunerat astfel: orele efectiv lucrate de medic sunt plătite cu tariful orar de bază plus 75% (în zilele obișnuite) sau cu 100% în zilele de sărbătoare, iar orele în care medicul staționează acasă, așteptând să fie chemat sunt plătite cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază.

De asemenea, instanța de fond trebuia să lămurească următoarele aspecte: dacă în perioada iulie 2017 - decembrie 2018 reclamantul avea obligația să staționeze la domiciliu și să se prezinte la solicitarea organelor de cercetare penală în zilele în care era de garda la domiciliu, conform graficului de lucru întocmit şi impus de _________ şi respectat întocmai de reclamant; dacă pârâtul ________ a achitat integral reclamantului contravaloarea orelor de gardă la domiciliu, respectiv orele efectiv lucrate, dar şi orele de staționare la domiciliu în conformitate cu art.3 alin.6 din Legea nr. 153/2017 completat de art.2 alin.3 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1134/C/25.05.2000 pentru aprobarea Normelor privind efectuarea lucrărilor medico-legale, iar în situația în care nu a efectuat aceste plăți, să se verifice dacă există o justificare legală; dacă există o sancțiune în situația în care reclamantul nu ar fi respectat graficul de lucru întocmit de _________ privind asigurarea gărzii la domiciliu şi nu ar fi efectuat garda la domiciliu; dacă existau sau nu fonduri cu destinația plății gărzilor la domiciliu şi care a fost motivul pentru care nu au fost achitate integral sumele cuvenite, în situația în care au fost întocmite şi impuse grafice cu aceste gărzi; dacă medicii din cadrul ___________ au fost anunțați de unitatea spitalicească că nu există fonduri suficiente pentru plata integrală a serviciului de gardă la domiciliu şi că garda la domiciliu reprezintă activitate de voluntariat în ceea ce privește orele de staționare la domiciliu şi dacă li s-a cerut acordul în acest sens.

De asemenea, apelantul a invocat aspecte referitoare la apărările contradictorii ale pârâților intimați referitoare în primul rând la lipsa de fonduri, în sensul că inițial spitalul județean a susținut că nu a avut fonduri pentru a remunera integral munca prestată de către apelantul reclamant, dar nu a negat faptul că linia de gardă în specialitatea medicină legală a existat, că a achitat sub formă de ore suplimentare orele efectiv prestate în garda la domiciliu, refuzând să achite staționarea la domiciliu, această apărare fiind menționată alambicat.

Așa cum rezultă din adresa nr. ______/27.03.2020 emisă de ___, conducerea și-a însușit în mod nelegal veniturile ___, venituri proprii extrabugetare ce trebuiau folosite absolut obligatoriu în vederea desfășurării în bune condiții a actului medico-legal.

Prin adresa nr. ______/29.04.2020 pârâtul, în completarea răspunsului anterior, a comunicat reclamantului  faptul că veniturile proprii extrabugetare ale ________ în perioada 2016-2019 au fost în cuantum de 260.057,10 lei.

Când a dovedit că apărarea lipsei de fonduri este nefondată, datorită faptului că serviciul de medicină legală oferă servicii contracost și astfel produce venituri, atunci apărarea s-a schimbat, în sensul că au afirmat că nu a existat linia de gardă în specialitatea medicină legală.

În al doilea rând, referitor la faptul că nu ar fi fost înfiinţată linia de gardă în specialitatea medicină legală, intimații pârați au complotat pentru a produce în instanță acte false, întocmite pro causa, cum ar fi adresa nr. _____/04.04.2019 prin care _____________, în calitatea sa de ordonator de credite, i s-a solicitat avizul privind înființarea liniei de gardă la domiciliu în specialitatea medicină legală, cerere aprobată printr-o hotărâre  neidentificată.

A criticat aceste acte ca fiind false și întocmite pro causa pentru următoarele motive.

Cererea nu avea finalitate şi nu era necesară, sens în care a invocat prevederile art. 2 din Norma 25/05/2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. Este evident faptul că în specialitatea medicină legală este obligatorie asigurarea permanenței. Faptul că intimații au susținut contrariul și că instanța de fond și-a însușit asemenea argumente este inexplicabil având în vedere natura acestei specializări.

Medicii legiști se află prin lege la dispoziția organelor de cercetare penală și a instanțelor de judecată, serviciile pe care aceștia le oferă fiind necesare în cel mai scurt timp pentru a se determina în mod corect starea de fapt în cazul unui accident rutier, al unui deces, al unui omor ș.a.m.d. astfel că în fapt, medicii legiști sunt chemați să își presteze activitatea specifică la toate orele din orice zi și sunt obligați să se prezinte în perioada când sunt de gardă la domiciliu.

Respectiva cerere a fost adresată unei instituții fără autoritate în domeniu, sens în care apelantul a invocat prevederile art. 6 din OG nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, actualizată și republicată, potrivit căreia: „activitatea instituțiilor de medicină legală este coordonată, din punct de vedere administrativ, de Ministerul Sănătății” (art.1) astfel __ poate pretinde că are autoritatea de „a înființa” linia de gardă pentru o specializare care ope legis este permanentă, dar asta nu înseamnă că este adevărat.

Relevante sunt şi prevederile art. 2 alin. 3 şi 4 din Normele procedurale, potrivit cărora programul de permanenţă se asigură prin ore de gardă în institutele de medicină legală din centrele medicale universitare, denumite în continuare institute de medicină legală și în serviciile de medicină legală județene sau prin chemări de la domiciliu ale medicilor în serviciile de medicină legală unde nu se pot organiza ore de gardă, programul de permanenţă prin chemări de la domiciliu ale medicilor comunicându-se organelor de urmărire penală, iar programul de lucru cu publicul afișându-se la loc vizibil în instituțiile de medicină legală.

În al treilea rând, a arătat că garda la domiciliu a fost plătită parțial, fără a exista vreo explicație, respectiv nici pârâții şi nici instanța de fond nu au argumentat de ce nu au fost achitate reclamantului orele de staționare la domiciliu, dacă nu a existat linie de gardă înființată, dacă nu au existat fonduri pentru plata acestora sau dacă nu există temei legal, în condițiile în care reclamantul era programat să efectueze garda la domiciliu, prin grafice întocmite ce au fost întocmai respectate şi au fost achitate orele efectiv prestate ca gardă.

Având în vedere caracterul devolutiv al apelului, dar și datorită faptului că a solicitat în fața instanței de fond încuviințarea probei cu expertiza și aceasta în mod greșit a respins-o, a solicitat încuviințarea acestei probe în apel, considerând-o necesară pentru motivele menționate.

A mai precizat faptul că instanța de fond nu a făcut diferența în cadrul gărzii la domiciliu între orele efectiv prestate şi orele de staționare la domiciliu, considerând în mod greșit că este lămurită și nu a încuviințat probele solicitate, pronunțând o hotărâre fără a cerceta fondul.

Astfel, instanța de fond refuzat să se informeze asupra aspectelor învederate de părți şi să facă o minimă cercetare solicitată de reclamant, refuzând să primească la dosar şi înscrisurile ce se doreau a fi depuse, sens în care a făcut referire la contractul de muncă întocmit de _______ în cuprinsul căruia garda la domiciliu era achitată integral, respectiv era achitată atât staționarea la domiciliu (cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază), dar şi orele efectiv prestate cu un spor de 25 - 75%, respectiv 50 - 100% din tariful orar.

În acest sens, a arătat că la serviciul de medicină legală din Județul Mehedinți există 3 medici legiști, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile legale citate, medicii legiști au program normal de lucru, fiind apoi desemnați pe rând pentru a efectua garda la domiciliu, respectiv pentru a fi chemați de la domiciliu în cazul în care este nevoie, fiind astfel asigurată permanența acestui serviciu.

Din înscrisurile depuse la dosar reiese faptul că reclamantul a prestat activitatea specifică de gardă la domiciliu în perioada iulie 2017 - decembrie 2018 şi nu a fost remunerat integral, nefiindu-i achitate orele de staționare la domiciliu, astfel că apelantul a susţinut faptul că acțiunea sa trebuia admisă.

Apelantul a mai expus şi conţinutul prevederilor art. 29 din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 573/2017 prin care s-a reglementat faptul că asigurarea asistenţei medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în specialitatea anatomie patologică se asigură prin chemarea medicilor de la domiciliu. A mai precizat faptul că asigurarea continuității asistenței medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în specialitatea medicină legală se asigură conform legislației specifice.

De asemenea, potrivit art. 44-48 din același act normativ, chemările de la domiciliu se consemnează în condica de prezență pentru activitatea de gardă, se consideră ore de gardă și se salarizează potrivit legii, făcându-se diferența între ore de gardă efectiv prestate în unitatea sanitară şi orele de staționare la domiciliu, ore ce sunt salarizate diferit, așa cum a arătat.

Prin urmare, gărzile sunt timp de lucru contractual, iar faptul că pârâtul __________ în mod nelegal a organizat linie de gardă la domiciliu în cadrul __________ prin întocmirea şi impunerea graficelor de gardă şi a refuzat să completeze sau să întocmească contractul de muncă al reclamantului conform art. 3 ind. 1  din OUG nr. 20/2016, nu îl scuteşte de plata serviciului prestat.

Sub un ultimul aspect, apelantul a mai precizat că, în cazul în care nu ar fi asigurat garda la domiciliu, ar fi fost pasibil de o sancțiune disciplinară conform art.45 din Ordinul nr. 175/2016 care modifică Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 870/2004, sens în care a expus conținutul prevederilor art.581.

În drept, au fost invocate prevederile OG nr. 1/2000 și Normele procedurale nr. 25/5/2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale.

Intimatul __________ a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susţinând, în esenţă, că gărzile au putut fi efectuate de către personalul medical în specialitatea medicină legală doar odată cu înfiinţarea liniei de gardă la domiciliu în specialitatea medicină legală, când ordonatorul principal de credite şi-a dat avizul, anume în luna aprilie 2019, sens în care a făcut referire la prevederile art. 38 ind. 1 din OMS nr. 870/2004.

În raport de prevederile art. 3 alin. 6 din Cap. II din Legea nr. 153/2017 şi art. 2 din Ordinul nr. 1134/C/2000, a arătat că pentru efectuarea gărzii la domiciliu în specialitatea medicină legală era necesară înfiinţarea acestei linii de gardă şi ulterior ar fi putut fi solicitată achitarea drepturilor aferente. Reclamantul a beneficiat de un procent de 40% din tariful orar aferent salariului de bază, pentru perioada iunie 2017 - decembrie 2018, dar orele suplimentare, inclusiv orele de staţionare la domiciliu prestate, chemările i-au fost achitate integral şi cu un  procent de 100% pentru orele efectuate în zilele libere de sărbători legale, conform dispoziţiilor legale, contractului individual de muncă şi actului adiţional la acesta, reclamantul necontestând acest aspect.

De asemenea, a expus de asemenea conţinutul prevederilor art. 29 alin. 1 şi art. 38  din Ordinul MS nr. 870/2004 şi art. 38 alin. 1, în raport de care a arătat că finanţarea serviciului de medicină legală, inclusiv contravaloarea gărzii la domiciliu, se face din bugetul de stat şi nu din bugetul spitalului la care sunt arondaţi.

Intimatul __________ a depus la dosar întâmpinare prin care a reiterat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

În apel a fost administrată proba cu înscrisuri.

Curtea constată că apelul este nefondat, faţă de următoarele considerente.

Solicitarea dedusă judecăţii în prezenta cauză vizează obligarea pârâţilor la contravaloarea orelor de gardă la domiciliu efectuate de reclamant în perioada 01.07.2017 – 31.12.2018, retribuite cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază, temeiul în drept invocat fiind reprezentat de dispoziţiile art. 3 alin. 6 din cap. II al Anexei nr. II la Legea nr. 153/2017.

Potrivit contractului individual de muncă înregistrat sub nr. ____/26.02.2001, reclamantul este încadrat la __ pe funcţia de medic specialist - medicină legală.

Modalitatea de remunerare a gărzilor efectuate de acesta în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru la funcţia de bază a fost stabilită prin contractul individual de muncă cu timp parţial încheiat în temeiul dispoziţiilor art. 3 ind. 2 alin. 6 din OUG nr. 20/2016 înregistrat sub nr. ____ din 01.08.2016, prin care s-a stabilit că contravaloarea orelor de gardă efectiv prestate trebuia stabilită în raport de  salariul de bază lunar brut (la nivelul maxim al funcţiei din 2009) – al cărui cuantum nu a fost indicat expres – la tariful orar stabilit urmând a se adăuga un spor de minim 25%, maxim 75% pentru orele efectuate în cursul săptămânii, de minim 50% maxim 100% pentru orele efectuate în zilele libere şi de sărbători legale, aşa cum se hotărăște trimestrial de către Comitetul Director cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

În cuprinsul contractului, la lit. H pct. 6 s-a stabilit expres că plata orelor de gardă se va face în funcţie de activitatea prestată în linia de gardă.

Ulterior, prin actul adiţional – fără dată şi număr – depus la fila 32 dosar fond, s-a stabilit că începând cu luna octombrie 2016 pentru gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru la funcţia de bază, tariful orar se determină în funcţie de salariul de bază prevăzut în Anexa nr. 1 la OUG nr. 20/2016, corespunzător funcţiei de execuţie, cu completările OUG nr. 43/2016, menţionându-se că salariul de bază lunar brut este de 9445 lei.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. 6 din Cap. II al Anexei nr. II la Legea nr. 153/2017, medicii care sunt nominalizaţi să asigure asistenţa medicală de urgenţă, prin chemări de la domiciliu, sunt salarizaţi pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care asigură garda la domiciliu.

Pentru a justifica aplicabilitatea acestor prevederi legale, reclamantul a arătat că perioada în care, în calitate de medic legist, a asigurat permanenţa în cadrul _____________, conform graficului de lucru (fiind obligat să staţioneze la domiciliu şi să se prezinte la solicitarea organelor de cercetare penală) constituie gardă la domiciliu şi trebuie remunerată ca atare, respectiv cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază.

Fără a contesta această obligaţie, argumentele invocate de intimatul pârât __________ pentru a nega îndreptăţirea reclamantului la plata drepturilor solicitate, însuşite de prima instanţă, au vizat, pe de o parte, faptul că în specialitatea medicină legală garda la domiciliu a fost înfiinţată abia în luna martie 2019, de la această dată născându-se aşadar obligaţia acordării drepturilor salariale prevăzute de lege şi, pe de altă parte, faptul că „orele de staţionare la domiciliu prestate, chemările i-au fost achitate integral şi cu un procent de 100% pentru orele efectuate în zilele libere de sărbători legale, conform dispoziţiilor legale şi contractului individual de muncă şi actului adiţional la acest contract”.

Analizând aşadar legalitatea refuzului intimatului pârât de a achita drepturile salariale solicitate prin prisma acestor considerente, se constată că prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 870/2004 a fost aprobat Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar, în cuprinsul căruia, la art. 29 alin. 2, s-a prevăzut că asigurarea continuităţii asistenţei medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în specialitatea medicină legală se asigură conform legislaţiei specifice.

Legislaţia specifică la care se face astfel referire este reprezentată de Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale, aprobate prin Ordinul comun al Ministerului Justiţiei şi Ministerului Sănătăţii nr. 1134/255/2000 care, la art. 2, prevăd următoarele:

Art. 2 - (1) Instituţiile de medicină legală asigură servicii de medicină legală în mod permanent, printr-un program de activitate menit să asigure accesibilitate - zi şi noapte -, precum şi printr-un program de lucru cu publicul pentru zilele de lucru.

 (2) Lucrările constând în cercetarea la faţa locului şi ridicarea cadavrului, autopsii urgente, cercetarea cazurilor în care există pericolul dispariţiei unor mijloace de probă sau schimbarea unor situaţii de fapt se efectuează în regim de permanenţă.

 (3) Programul de permanenţă se asigură prin ore de gardă în institutele de medicină legală din centrele medicale universitare, denumite în continuare institute de medicină legală, şi în serviciile de medicină legală judeţene sau prin chemări de la domiciliu ale medicilor în serviciile de medicină legală unde nu se pot organiza ore de gardă.

 (4) Programul de permanenţă prin chemări de la domiciliu ale medicilor se comunică organelor de urmărire penală, iar programul de lucru cu publicul se afişează la loc vizibil în instituţiile de medicină legală.

Prin urmare, din cuprinsul prevederile speciale care reglementează activitatea serviciilor de medicină legală rezultă în mod clar că programul de permanenţă obligatoriu pentru aceste instituţii se poate asigura fie prin ore de gardă, fie prin chemări de la domiciliu ale medicilor în serviciile de medicină legală unde nu se pot organiza ore de gardă.

Este adevărat că dispoziţii referitoare la chemările medicilor de la domiciliu şi respectiv garda la domiciliu se regăsesc şi în prevederile art. 38 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 870/2004, potrivit cărora asigurarea rezolvării unor situaţii deosebite, care reclamă maximă urgenţă în asistenţa medicală din unităţile sanitare cu paturi, se poate face şi prin chemarea medicilor de la domiciliu, atât din unitatea sanitară unde sunt încadraţi, cât şi din alte unităţi sanitare, de către managerul unităţii sanitare, şi respectiv ale art. 38 ind. 1 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 870/2004, care prevăd că, continuitatea asistenţei medicale se poate asigura şi prin gardă la domiciliu, pe specialităţi, dacă în secţiile sau compartimentele cu paturi, precum şi în ambulatoriul integrat al spitalului sunt încadraţi cel puţin 2 medici în specialitatea respectivă, în continuare prevăzându-se că garda la domiciliu se organizează, în zilele lucrătoare, între ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor din cursul dimineţii şi ora de începere a programului de dimineaţă din ziua următoare, în zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit reglementărilor legale, nu se lucrează, garda la domiciliu începe de dimineaţă şi durează 24 de ore, medicul care asigură garda la domiciliu în acest interval având obligaţia de a răspunde la solicitările primite din partea medicului coordonator de gardă şi de a se prezenta la unitatea sanitară într-un interval de maximum 20 de minute.

Dispoziţiile art. 38 nu sunt aplicabile însă serviciilor de medicină legală, referindu-se expres la asistenţa medicală din unităţile sanitare cu paturi, în timp ce garda la domiciliu reglementată de dispoziţiile art. 38 ind. 1, chiar dacă presupune într-adevăr aprobarea prealabilă a înfiinţării, la nivelul unităţii sanitare, a liniei de gardă la domiciliu într-o anumită specialitate, are în mod evident  caracter facultativ, ipoteză diferită de cea dedusă judecăţii în prezenta cauză.

Aceasta în condiţiile în care, după cum s-a arătat mai sus, referitor la activitatea desfăşurată în cadrul serviciilor de medicină egală legiuitorul a prevăzut expres obligativitatea instituirii unui program de permanenţă în vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale în specialitatea medicină legală, în acest sens fiind trimiterea expresă făcută la art. 29 alin. 2 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 870/2004 la aplicarea legislaţiei specifice, derogatorii aşadar de la prevederile art. 38 ind. 1.

Prin urmare, reţinând din aplicarea coroborată a dispoziţiilor art. 29 alin. 2 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 879/2004 şi respectiv art. 2 din Normele aprobate prin Ordinul nr. 1134/233/2000 că legiuitorul a instituit obligativitatea asigurării program de permanenţă în cadrul serviciilor de medicină legală, fie prin ore de gardă, fie prin chemări de la domiciliu, este evident că nu s-ar putea admite condiţionarea respectării acestui program de aprobarea prealabilă a înfiinţării unei linii de gardă în specialitatea medicină legală, astfel cum în mod eronat a reţinut prima instanţă.

De altfel, intimatul pârât nu a contestat faptul că reclamantul a asigurat permanenţa în cadrul _____________ şi în perioada prealabilă aprobării înfiinţării gărzii la domiciliu, cu atât mai mult această împrejurare – a neînfiinţării gărzii – neputând  constitui  un impediment pentru plata drepturilor salariale aferente acestei activităţi.

Doar prin relaţiile comunicate sub apel prin adresa nr. ___________ a arătat intimatul că tabelele cu orele prestate, precum şi pontajele – foile colective de prezenţă nu prezintă număr de înregistrare la secretariatul spitalului, ci doar nr. de înregistrare la __________, cele două locaţii fiind distincte, nefiind aprobate de conducerea spitalului.

Această împrejurare – a neînregistrării în evidenţele intimatului pârât a foilor colective de prezenţă întocmite la nivelul _____________ cu privire la planificarea medicilor legişti – nu ar putea constitui însă un argument în vederea înlăturării acestora din ansamblul probelor administrate în cauză, cătă vreme intimatul nu a propus administrarea altor prin care să combată menţiunile din respectivele foi de prezenţă.

Aceasta în condiţiile în care rezultă din prevederile art. 119 din Codul muncii că modalitatea de evidenţiere a timpului de muncă este responsabilitatea exclusivă a angajatorului, astfel că obligaţia de a înregistra şi evidenţia prestarea orele aferente asigurării programului de permanenţă obligatorie prevăzut de art. 2 alin. 3 şi 4 din Normele aprobate prin Ordinul nr. 1134/255/2000 revenea tot acestuia, în acord cu prevederile art. 272 din Codul Muncii, conform cărora sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

Pe de altă parte, referitor la modalitatea de remunerare a gărzii la domiciliu, din relaţiile comunicate de intimatul pârât în apel prin adresa nr. ___________ rezultă că acestuia i-au fost achitate doar orele efectiv prestate, anume „chemările de la domiciliu” (conform terminologiei folosite de intimatul pârât), în anexa întocmită de __________ anexată respectivei adrese menţionându-se că „orele prestate prin chemări la domiciliu se calculează astfel: salariul de gărzi 9445 se împarte la media anuală 124,5 din care reiese un tarif 75,86 lei; pentru gărzile în timpul săptămânii 1 oră gardă este tariful 75,85 înmulţit cu 1,75 (75% spor pentru orele din cursul săptămânii ) = 132,76 lei (ora gardă); pentru gărzile din week-end şi sărbători legale 1 oră de gardă este tariful 75,86  înmulţit cu 2 (100% spor pentru orele din week-end şi sărbători legale) = 151,72 lei (ora gardă); nu s-a efectuat plata pentru garda la domiciliu, nefiind înfiinţată până în anul 2019, fiind plătite doar chemările la domiciliu conform tabelelor depuse cu orele efectuate; începând cu anul 2019 s-a înfiinţat garda la domiciliu plătită cu 40% conform Legii nr. 153/2017, fapt pentru care Medicul Şef şi-a însuşit tabelul cu orele de gardă şi orele staţionare efectuate în cadrul gărzii la domiciliu”.

Prin urmare, intimatul pârât nu a înţeles să remunereze în vreun fel orele de „staţionare la domiciliu”,  plătind doar orele efectiv prestate în unitatea sanitară, cu sporurile prevăzute de art. 3 alin. 2 şi 3 din Cap. II al Anexei nr. II la Legea nr. 153/2017, potrivit cărora gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază, iar gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100% din tariful orar al salariului de bază, în acelaşi sens fiind şi prevederile din contractul de muncă cu timp parţial încheiat de reclamant.

Este adevărat că o asemenea modalitate de remunerare a perioadei în care medicul legist asigură permanenţa prin chemare de domiciliu este prevăzută de dispoziţiile art. 48 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 870/2004, potrivit căruia chemările de la domiciliu se consemnează în condica de prezenţă pentru activitatea de gardă, se consideră ore de gardă şi se salarizează potrivit legii, considerându-se însă ore de gardă numai orele efectiv prestate în unitatea sanitară în care s-a efectuat chemarea de la domiciliu.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017 – 01.07.2017 – au devenit aplicabile însă dispoziţiile art. 3 alin. 6 din Cap. II al Anexei nr. II la lege, menţionate mai sus, din cuprinsul cărora rezultă că, pe perioada în care asigură garda la domiciliu prin chemări de la domiciliu, medicii vor fi salarizaţi cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care asigură garda la domiciliu, fără a se face distincţie aşadar între orele efectiv prestate în unitatea sanitară şi orele de staţionare la domiciliu.

Astfel, instituirea unei modalităţi diferite de remunerare a orelor de gardă la domiciliu, distinctă de cea prevăzută la art. 3 alin. 2 şi 3 din Cap. II, Anexa nr. II , şi cu un tarif orar mai mic decât cel prevăzut prin respectivele dispoziţii legale, nu poate decât să confirme intenţia legiuitorului de a salariza inclusiv perioada de staţionare la domiciliu în cadrul gărzii la domiciliu, şi nu doar orele de gardă efectiv prestate în acest interval de timp.

Ori, în aplicarea principiului ierarhiei actelor normative, în situaţia în care dispoziția din Ordinul nr. 870/2004 intră în contradicție cu prevederile din legea-cadru, instanţa urmează să dea prevalență actului normativ cu forţă juridică superioară, în speţă dispoziţiilor art. 3 alin. 6 din  Cap. II, Anexa nr. 2 din legea  - cadru de salarizare.

În raport de aceste considerente, reţinând temeinica pretenţiilor reclamantului, temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 2 NCPC Curtea va admite apelul şi va schimba în parte sentinţa, în sensul că va admite în parte acţiunea formulată de reclamant, în sensul că va obliga pârâtul ___________ la calcularea şi achitarea diferenţelor de drepturi salariale reprezentând contravaloarea  orelor de gardă la domiciliu efectuate în perioada 01.07.2017 – 31.12.2018 , ce vor fi retribuite cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază (cu excluderea orelor efectiv prestate în unitatea sanitară).

În ceea ce priveşte acţiunea formulată împotriva pârâtului _________, se constată în primul rând că împotriva soluţiei de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia nu s-a formulat apel în cauză de către părţile interesate, astfel că aceasta a rămas definitivă şi se impune a fi păstrată, nemaiputând fi supusă cenzurii instanţei de control judiciar.

Pe de altă parte, analizând pe fond cerere formulată în contradictoriu cu acest pârât, se reţine că obligaţia de plată a diferenţelor salariale solicitate de către reclamant revine doar pârâtului _________, care are calitatea de angajator şi căruia, potrivit art. 159 din Codul muncii, îi revine prerogativa acordării drepturilor salarială, petitul acţiunii admis de instanţă neavând legătură cu aprobarea înfiinţării liniei de gardă, pentru a prezenta relevanţă dispoziţiile conferite ________ prin Hotărârea nr. 89/08.10.2010, la care face referire prima instanţă.

De asemenea, nici competenţele acestui pârât cu privire la aprobarea fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale în discuţie (la care face referire apelantul prin răspunsul la întâmpinare depus în faţa primei instanţe) nu prezintă relevanţă, faţă de lipsa unor raporturi între acesta şi reclamant care să justifice temeinicia unei asemenea cereri şi cadrul  legal care reglementează alocarea sumelor necesare plăţii drepturilor salariale şi relaţiile dintre ordonatorii de credite, anume Legea nr. 500/2002 şi prevederile OG nr. 22/2002.

Domenii speta

Spete similare