Contestație în anulare. Nelegală citare. Prescripția răspunderii penale. Incompatibilitatea magistraților care au soluționat cauza în apel. Omisiunea audierii inculpatului. Nerespectarea dreptului la apărare

Cuprins pe materii: Drept procesual penal

Indice alfabetic: Drept procesual penal.

Temei de drept: art. 431 rap. la art. 426 lit. a, b, d, e C.proc.pen.

Faptul că persoana condamnată a decis să formuleze plângere penală împotriva magistraților judecători care au soluționat cauza sa în faza de judecată a apelului nu presupune ab initio că aceștia au devenit incompatibili în soluţionarea cauzei. În caz contrar s-ar permite persoanelor acuzate de comiterea unei infracțiuni să procedeze la alegerea judecătorului cauzei sale, prin folosirea, abuzivă chiar, a căii plângerilor penale formulate împotriva magistraţilor, aspect inadmisibil într-o societate democratică. Simplul fapt că persoana acuzată a amenințat magistrații cauzei sale cu formularea unor plângeri penale şi chiar a procedat în acest sens, prin intermediul unor numeroase memorii depuse la dosar, nu presupune că judecătorii cauzei sale au devenit incompatibili.

Pe durata procedurii din faţa instanţei de apel, contestatorul nu s-a prezentat în faţa instanţei, deşi a fost legal citat şi avea cunoştinţă de procesul penal care-l viza, dovadă fiind numeroasele memorii şi cereri trimise la dosarul cauzei, acesta nu era privat de libertate la momentul judecății şi nici nu a adus la cunoştinţa instanţei vreo împiedicare de a se prezenta în faţa instanţei de apel, prin urmare, faptul că judecata în apel a avut loc în lipsa sa a fost o opţiune personală a contestatorului.

Domenii speta

Spete similare