Procedură civilă. Competență teritorială. Relevanța mențiunilor înscrise în cartea de identitate în raport cu locuința reală a pârâtului

Decizie 14 din 28.02.2020


Procedură civilă. Competență teritorială. Relevanța mențiunilor înscrise în cartea de identitate în raport cu locuința reală a pârâtului

În mod tradițional, doctrina și jurisprudența în materia dreptului procesual civil au considerat că, dată fiind necesitatea ca partea să afle efectiv despre proces, contează domiciliul în fapt al acesteia, și nu neapărat domiciliul cu care figurează în evidențele autorității competente și înscris în cartea de identitate.

Și dacă se acceptă în principiu această soluție, ea nu poate fi aplicabilă decât atunci când se cunoaște cu certitudine că partea locuiește în fapt (și poate fi găsită) la o altă adresă decât cea înscrisă în cartea de identitate.

În măsura în care se constată că partea nu ar locui în fapt la adresa din cartea de identitate, dar nici nu rezultă în mod cert care este adresa la care locuiește efectiv, competența de soluționare a cauzei va fi determinată de singurul element concret avut la dispoziție, respectiv de domiciliul legal, urmând ca instanța să aprecieze asupra modalității de îndeplinire a procedurii de citare sau de comunicare a actelor de procedură și a măsurilor ce eventual trebuie luate.

(Secția a VI-a civilă, sentința civilă nr. 14/F din data de 28 februarie 2020)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Urziceni la data de 06.11.2018, reclamanta a chemat în judecată pe pârât, solicitând instanţei emiterea unei ordonanţe de plată prin care să fie obligat pârâtul la plata sumei totale de 6.604,95 lei, din care suma de 1.904,72 lei reprezentând debit principal; suma de 56,31 lei reprezentând penalităţi de întârziere; suma de 5.258,02 lei reprezentând daune pentru rezilierea contractului înainte de expirarea perioadei contractuale; suma de 195,90 lei reprezentând taxă pentru nereturnare echipament TV. Cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1214 din 26 septembrie 2019, Judecătoria Urziceni a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călărași.

S-a reținut că, potrivit art. 121 C.pr.civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile.

S-a mai arătat că, în prezenta cauză, creditoarea are calitatea de profesionist, astfel cum noţiunea este definită de art. 3 alin. (2) şi (3) Cod civil, debitorul este un consumator (astfel cum noţiunea este definită de Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, respectiv orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale), iar obiectul cererii este în legătură cu raporturile juridice născute între aceştia în temeiul contractului pentru furnizarea de utilităţi.

Prin urmare, suntem în prezenţa unei competenţe teritoriale exclusive, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 coroborat cu art. 121 C.pr.civ.

Din actele dosarului rezultă că deşi în evidenţe debitorul figurează domiciliind în comuna B, judeţul Ialomiţa, fiind citat la această adresă a rezultat că debitorul nu mai locuieşte la acea adresă.

De altfel, în speţă, conform contractului, adresa de instalare indicată de către debitor este localitatea A, judeţul Călăraşi, adresă unde i-au fost comunicate debitorului toate facturile şi înştiinţările, conform solicitării acestuia.

Pe cale de consecinţă, având în vedere toate considerentele expuse, instanţa a constatat că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 1028 C.pr.civ. coroborate cu art. 121 alin. (1) şi art. 126 alin.(2) C.pr.civ., astfel încât instanţa competentă material şi teritorial exclusiv pentru soluţionarea litigiului este Judecătoria Călăraşi, domiciliul debitorului aflându-se în circumscripţia acestei instanţe, în raport de prevederile H.G. nr. 337/1993.

Prin sentința civilă nr. 71 din 22 ianuarie 2020, Judecătoria Călărași a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Urziceni și, constatând apărut conflictul negativ de competență, a sesizat Curtea de Apel București.

Judecătoria Călărași a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 87 C.civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală. De asemenea, stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispoziţiilor legii speciale, potrivit art. 89 alin. (1) C.civ., iar conform art. 91 alin. (1) C.civ., dovada domiciliului se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate.

În lumina acestor dispoziţii, având în vedere că, potrivit adresei aflate la fila 73 din dosarul Judecătoriei Urziceni, adresa de domiciliu, cea înregistrată la organele competente, care figurează şi în cartea de identitate a pârâtului pe cale de consecinţă, este situată în circumscripţia Judecătoriei Urziceni, anume la adresa (...), judeţul Ialomiţa, rezultă că instanţa competentă să judece pricina este Judecătoria Urziceni.

Judecătoria Călăraşi a calificat adresa de facturare ca loc al executării contractului în baza căruia se pretinde că s-ar fi născut creanţa litigioasă , în sensul dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C.pr.civ., care reglementează un caz de competenţă alternativă inaplicabil prezentului dosar, de vreme ce art. C.pr.civ., instituie o competenţă teritorială exclusivă.

Analizând conflictul negativ de competență, Curtea reține:

Este în afara dezbaterii aplicabilitatea prevederilor art. 121 teza I C.pr.civ., potrivit cărora cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului.

În mod tradițional, doctrina și jurisprudența în materia dreptului procesual civil au considerat că, dată fiind necesitatea ca partea să afle efectiv despre proces, contează domiciliul în fapt al acesteia, și nu neapărat domiciliul cu care figurează în evidențele autorității competente și înscris în cartea de identitate.

Curtea reține că, și dacă se acceptă în principiu această soluție, ea nu poate fi aplicabilă decât atunci când se cunoaște cu certitudine că partea locuiește în fapt (și poate fi găsită) la o altă adresă decât cea înscrisă în cartea de identitate.

În măsura în care se constată că partea nu ar locui în fapt la adresa din cartea de identitate, dar nici nu rezultă în mod cert care este adresa la care locuiește efectiv, competența de soluționare a cauzei va fi determinată de singurul element concret avut la dispoziție, respectiv de domiciliul legal, urmând ca instanța să aprecieze asupra modalității de îndeplinire a procedurii de citare sau de comunicare a actelor de procedură și a măsurilor ce eventual trebuie luate.

În cauză, Judecătoria Urziceni a arătat că în contract s-a prevăzut ca adresă de corespondență satul A, județul Călărași, însă Curtea reține că aceasta nu reprezintă o probă certă că la data sesizării instanței pârâtul are domiciliul în fapt la aceeași adresă.

De altfel, în același contract se menționează de mai multe ori că adresa titularului se află în satul C, județul Ialomița.

Prin urmare, în raport cu singurul element cert aflat la dosar, competența de soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Urziceni.