Apel. Cerere de deschidere a procedurii formulată de debitoarea – asociație fără scop lucrativ, respinsă în primă instanță pe motiv că art. 56 din oug nr. 26/2000 prevede că asociația se dizolvă atunci când devine insolvabilă

PROCEDURA INSOLVENȚEI

Apel. Cerere de deschidere a procedurii formulată de debitoarea – asociație fără scop lucrativ, respinsă în primă instanță pe motiv că art. 56 din OUG nr. 26/2000 prevede că asociația se dizolvă atunci când devine insolvabilă, nefiind astfel incidente prevederile Legii nr. 85/2014. Nelegalitatea hotărârii. Temeinicia apelului

- art. 3 alineatele 1 și 2 Cod civil nou

- art. 3 alineat 1 din Legea nr. 85/2014

Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă

Decizia nr. 407 din 5 noiembrie 2021

Prin Sentința nr. (...)/F din 30.07.2021 pronunțată de Tribunalul (...), s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de către debitoarea Asociația (D), privind deschiderea procedurii simplificate a insolvenței.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată la data de 28.06.2021, debitorul Asociația (D) a solicitat deschiderea procedurii simplificată de insolvență, și desemnarea în calitate de lichidator judiciar Cabinete Asociate de Practicieni Insolvență (...) & (...).

Analizând cererea, instanța a constatat că, potrivit art. 56 din OUG 26/2000:

 (1) Asociația se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Public sau a oricărei alte persoane interesate:

a) când scopul sau activitatea asociației a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;

b) când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

c) când asociația urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;

d) când asociația a devenit insolvabilă;

e) în cazul prevăzut la art. 14.

 (1^1) În cazul necomunicării datelor de identificare ale beneficiarului real în termenul prevăzut la art. 34^5 alin. (7), asociația se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Public sau a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

 (2) Instanța competentă să hotărască dizolvarea este judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul.

 (3) Cauza de dizolvare prevăzută la alin. (1^1) poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond.

Textul prevede că în cazul asociației non profit care devine insolvabilă procedura aplicabilă este cea a dizolvării, care se hotărăște de judecătorie, urmată de lichidare (în cadrul căreia sunt plătiți creditorii).

Prin urmare, față de reglementarea special mai sus amintită, rezultă că Legea 85/2014 este inaplicabilă, în cazul unei asociații.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel ASOCIAȚIA (D), solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să dispună admiterea apelului, anularea hotărârii și trimiterea cauzei judecătorului sindic, pentru deschiderea procedurii insolvenței.

În motivare arată că în data de 28.06.2021 a depus la Registratura Tribunalului (...) cererea de deschidere a procedurii insolvenței, dat fiind faptul că se află în stare de insolvență și nu mai are posibilitatea de a achita cu disponibilitățile bănești debitele scadente.

Prin Sentința nr. (...)/F/2021, dată în ședința camerei de consiliu din data de 30.07.2021, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de deschidere a procedurii simplificate de insolvență. Instanța a apreciat faptul că instanța competentă să hotărască dizolvarea este judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul, conform prevederilor OUG nr. 26/2000, precum și faptul că Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței este inaplicabilă în cazul unei asociații.

Apelanta arată că asociația/fundația dobândește personalitate juridică prin înscrierea sa în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul conform prevederilor art. 8 alin (1) din OG 26/2000. Asociația devine persoană juridică din momentul înscrierii ei în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

Chiar dacă OG 26/2000 prevede că, în ceea ce privește asociațiile și fundațiile constituite, dizolvarea și lichidarea acestora intră sub incidența normelor speciale instituite de capitolul IX din OG 26/2000, art. 3 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 prevede că procedurile prevăzute de prezenta lege se aplica profesioniștilor, astfel cum sunt definiți la art. 3 alin. 2 din Codul civil, cu excepția celor care exercită profesii liberale, precum și a celor cu privire la care se prevăd dispoziții speciale în ceea ce privește regimul insolvenței lor.

Având în vedere prevederile art. 3 alin. 2) și 3) din Codul civil, sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere, iar potrivit alin. 3), constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.

Pentru declanșarea procedurii insolvenței unei asociații sau fundații, se va demonstra vădita stare de insolvență, îndeplinind cerințele stipulate de art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind valoarea-prag. Cererea de deschidere a procedurii insolvenței este obligatorie pentru debitorul care se află în stare vădită de insolvență de cel puțin 30 de zile de la apariția acesteia. Datoriile totale ale asociației sunt în cuantum de 98.45432 lei, iar disponibilul bănesc este insuficient pentru plata acestora, după cum rezultă din balanța lunii mai 2021.

În prezent, procedura insolvenței este aplicabilă profesioniștilor, astfel cum sunt definiți de art. 3 din Codul civil.

De asemenea, potrivit art. 8 din Legea nr. 71/2011, prin noțiunea de „profesionist” se au în vedere categoriile de comerciant întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale.

Asociațiile și fundațiile pot, în baza art. 48 din OG nr. 26/2000, să exercite “activități economice directe”, cu condiția ca aceste activități sa aibă caracter accesoriu și ca profiturile să fie orientate spre scopurile non-profit ale organizației. Așadar, nu există niciun argument logic sau legal care să înlăture aplicabilitatea procedurii insolvenței în cazul ONG-urilor. Dacă din lege nu rezultă o excludere expresă de la procedura “generală” de insolvență a ONG-urilor, rezultă că, cel puțin teoretic, este posibilă o reorganizare judiciară.

În altă ordine de idei, trebuie ținut cont, în procedura insolvenței asociațiilor sau fundațiilor, că OG nr. 26/2000 interzice distribuirea fondurilor sau activelor rămase în urma lichidării către membrii fundației sau asociației. Fiind o procedură orientată către interesul creditorilor de a-și acoperi creanțele contra debitorului, procedura insolvenței impune distribuirea sumelor rezultate din lichidare către creditori, în ordinea de preferință prevăzută de lege. Numai în cazul în care, în urma distribuirilor făcute către creditori, ar mai rămâne un surplus de fonduri sau de active, acest surplus ar urma să fie distribuit unei fundații sau asociații cu scop asemănător.

În drept, apelanta invocă dispozițiile art. 43, art. 3 coroborat cu art. 66 din Legea nr. 85/2014.

Examinând apelul formulat, prin prisma motivelor invocate de apelantă, Curtea de Apel a constatat că acesta este fondat  și l-a admis, pentru următoarele considerente:

Ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod civil, s-a produs schimbarea sistemului de reglementare a dreptului comercial, prin unificarea dreptului civil și a dreptului comercial în același cod, cu consecința că toate raporturile juridice dintre profesioniști sau dintre aceștia și neprofesioniști sunt raporturi civile supuse, în principiu, acelorași reguli.

În acest sens, dispozițiile art. 3 alineat 1 Cod civil prevăd că dispozițiile prezentului cod se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte subiecte de drept.

Potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere, iar potrivit alineatului 3, constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.

Rezultă, așadar, că în accepțiunea noului cod civil, desfășurarea unei activități organizate și sistematizate califică această activitate ca având caracter profesional, iar persoana care o realizează dobândește statutul juridic de profesionist. Noul Cod civil, deși consacră o reglementare unitară a raporturilor juridice patrimoniale, distinge totuși în privința participanților la aceste raporturi juridice, între profesioniști și neprofesioniști. Potrivit Codului civil, întreprinderea își păstrează caracterul profesional, indiferent de obiectul activității și de scopul acesteia.

O întreprindere al cărei scop este obținerea de profit este o întreprindere economică, comercială, iar o întreprindere având un scop nonprofit este o întreprindere civilă. Profesionistul care exploatează o întreprindere economică are calitatea de comerciant, iar profesionistul care exploatează o întreprindere civilă are calitatea de necomerciant.

Potrivit art. 3 alineat 1 din Legea nr. 85/2014, procedurile prevăzute de prezenta lege se aplică profesioniștilor, astfel cum sunt definiți la art. 3 alineat 2 din Codul civil, cu excepția celor care exercită profesii liberale, precum și a celor cu privire la care se prevăd dispoziții speciale în ceea ce privește regimul insolvenței lor.

Așadar, exceptând titularii activităților liberale, prevederile Legii nr. 85/2014 se aplică tuturor profesioniștilor, indiferent de statutul lor juridic, persoană fizică sau juridică, și indiferent de natura activităților exercitate, civile sau economice, respectiv fără să aibă relevanță dacă acești profesioniști urmăresc sau nu obținerea de profit. Legea nr. 85/2014 este aplicabilă astfel și asociațiilor, indiferent dacă au sau nu scop lucrativ, câtă vreme au calitatea de profesioniști.

Față de considerentele mai sus reținute, s-a constatat astfel că în mod nelegal a reținut judecătorul-sindic că, în cazul asociației non profit care devine insolvabilă, procedura aplicabilă este cea a dizolvării, care se hotărăște de judecătorie, urmată de lichidare, iar Legea nr. 85/2014 este inaplicabilă în cazul unei asociații, apelul formulat fiind astfel întemeiat.

În speță, din analiza actelor contabile depuse la dosarul de fond rezultă că reclamanta, asociație fără scop lucrativ, are calitatea de profesionist, desfășurând o activitate organizată și sistematizată ce constă în prestarea de servicii, dar și în administrarea de bunuri, având angajați și relații comerciale cu alte persoane. Din aceste relații au rezultat datorii, apelanta având datorii și față de salariați, constând în salarii restante, precum și către bugetul de stat, constând în impozitele și contribuțiile aferente salariilor. De asemenea, apelanta reclamantă are datorii și către asociații săi. În total, cuantumul acestor datorii este de 98.454,82 lei, peste valoarea prag prevăzută de art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014, iar în condițiile în care reclamanta nu dispune de lichidități și datoriile au o scadență ce depășește 60 de zile, în speță sunt îndeplinite condițiile pentru deschiderea procedurii simplificate a insolvenței față de reclamantă.

În consecință, admițând apelul formulat care este întemeiat, Curtea de Apel, în temeiul art. 480 Cod de procedură civilă, raportat la art. 43 alineat 7 din Legea nr. 85/2014, a anulat hotărârea atacată și a trimis cauza judecătorului-sindic, în vederea deschiderii procedurii insolvenței față de debitoarea reclamantă. (Decizie redactată și rezumată de judecător Alina TITERLEA)

Domenii speta

Spete similare